965 matches
-
celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale sunt selectate pentru avantajul lor în creștere. Inițial, s-a susținut eronat ideea că rearanjările cromozomale sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca, ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Deși proteina MYC nu este modificată după translocație, reprogramarea expresiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are la bază o translocație între cromozomii 14 și 18. Situsul de translocație din cromozomul 14 este locus genic pentru catena grea a imunoglobulinei, ceea ce sugerează că translocația activează o oncogenă aflată la locul de rupere cromozomală din cromozomul 18. Clonarea moleculară a indicat faptul că punctele de rupere sunt grupate într-o regiune mică a cromozomului 18. Probele moleculare din această regiune au evidențiat existența unei unități active de transcriere, identificându-se aici o nouă genă care a fost desemnată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
influențează dramatic funcționarea genelor preexistente. Astfel, în segmentul cromozomului 9 translocat în cromozomul 22 se află omologul celular al oncogenei virale v-abl. Simbolul abl derivă de la denumirea de genă Abelson, identificată prima dată în leucemia murină Abelson, reprezentând protooncogena c-abl. Clonarea genei c-abl, izolată din ADN al celulelor tumorale, a permis analiza moleculară fină a acesteia, constatându-se că ruperea cromozomului 9 are loc totdeauna la nivelul primului intron al acestei gene c-abl, iar poziția din cromozomul 22, unde se atașează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ACTIVA PROTOONCOGENELE ȘI INDUCE TRANSFORMAREA MALIGNĂ Era „modernă” a citogeneticii tumorale a început în anii 1950 și s-a accelerat rapid odată cu dezvoltarea tehnicilor de „bandare cromozomală”, în anii 1970 (Nowell și Croce, 1986) atingând apogeul odată cu aplicarea tehnicilor de clonare moleculară a punctelor de rupere în translocațiile cromozomale și introducerea sondelor moleculare și a tehnicii FISH, realizate în ultimele decenii ale secolului XX. Recunoașterea faptului că majoritatea neoplasmelor prezintă modificări citogenetice vizibile a contribuit la acceptarea generală a punctului de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale proliferează datorită avantajului lor în creștere. Inițial s-a emis ideea că rearanjările sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu celule B are la bază o translocație între cromozomii 14 și 18. Situsul de translocație din cromozomul 14 este locus genic pentru catena grea a imunoglobulinei, ceea ce sugerează că translocația activează o oncogenă aflată la locul de rupere cromozomală. Clonarea moleculară a indicat faptul că punctele de rupere sunt grupate într-o regiune mică a cromozomului 18. Probele moleculare din această regiune au evidențiat existența unei unități active de transcriere, identificându-se aici o nouă protooncogenă care a fost desemnată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
leucemiile nonlimfoblastice acute și proteine care conțin un domeniu zinc-finger, numit domeniul LIM, cum sunt LMO 1 și LMO 2, în T-ALL. Rezultatul fuziunii genice este sinteza unui factor de transcriere himeric. Un asemenea factor a fost descoperit după clonarea punctului de rupere din translocația t(1;19), întâlnită în anumite leucemii cu celule pre B ale copiilor, în care apare gena e2a (care codifică proteinele de legare pentru factorii stimulatori (enhanceri) imunoglobulinici E12 și E47) fuzionată cu gena ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificate în alte sisteme experimentale și care influențează dezvoltarea și diferențierea. Perturbările acestor procese pot determina blocaje care conduc la acumularea celulelor proliferative imature sau a celulelor maligne. Oncogeneza ce are la bază dereglări ale transcrierii a fost dovedită prin clonarea recentă a anomaliilor cromozomale asociate tumorilor solide. S-au descris variante de fuziuni ale genei ews cu gene pentru factori de transcriere FLT1, ERG1 și ATF1 din familia de gene ets, cum ar fi gena erg, localizată în cromozomul 21
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bialelică (neamprentate) sunt figurate cu cercuri mici, negre. Pătratele/cercurile umplute reprezintă gene demonstrate a fi amprentate, celelalte fiind doar prezise (prelucrare după Luedi și colab., 2007). Pentru identificarea genelor amprentate au fost utilizate tehnici moleculare moderne, dintre acestea amintim clonarea pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Pentru identificarea genelor amprentate au fost utilizate tehnici moleculare moderne, dintre acestea amintim clonarea pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de țesuturi din toate cele trei straturi germinale. Prin injectarea celulelor iPS în blastociste, acestea au contribuit la dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Aceste cercetări au o valoare enormă în strădania identificării de soluții pentru transplantul de țesuturi și de organe (clonare terapeutică), deoarece ele demonstrează posibilitatea virtuală a obținerii de celule stem pluripotente direct din culturi de celule adulte prelevate de la oricare individ uman prin adăugarea în ele a câtorva factori. Celulele stem embrionare (ES) care derivă din masa de celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ipt - 20W - 5A pentru 45-627 perechi de nucleotide cu un fragment identic cu orientare antisens. Cele două fragmente ipt complementare au fost separate de o regiune de ADN linker necodificator de 1000 perechi de nucleotide derivat dintr-un vector de clonare. Constructul autocomplementar iaaM a fost realizat prin fuzionarea unei copii antisens a lui iaaM - 20W - 5A de 1 274-2 224 perechi de nucleotide la capătul 5’ al unui fragment sens iaaM - 20W - 5A de lungime integrală. Această fuzionare a creat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
eline și elenistice, medievale și renascentiste, filozofice, culturale și biomedicale, de la oameni la idei. Astfel, cele 15 spire ale spiralei biomedicale sunt: 1. Anatomo-histologică; 2. Microbiologie-imunologie-epidemiologie; 3. Selecția naturală; 4. Celula; 5. Ereditatea; 6. Taxonomia; 7. Biodiagnostica; 8. Radioactivitatea; 9. Clonarea; 10. Neuronul; 11. Psihanaliza; 12. Transplantul de organe; 13. Biochimia; 14. Biofizica; 15. Cuantica. Iată parcursul cunoașterii și conștiinței, un adevărat mare lanț al ființei - dar unul ascendent, rațional, infinit. În el se înscriu toate eforturile sutelor de generații umane
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la formarea civică, culturală și spirituală a noilor generații * desfășurarea de activități bioetice privind conștientizarea opiniei publice despre efectele distructive ale deprinderilor negative (alcoolismul, fumatul, drogurile, prostituția, violența, pedofilia, traficul de persoane etc.) și a utilizării greșite a tehnologiilor (avortul, clonarea umană, eutanasia etc). PROGRAMELE FUNDAȚIEI: 1. Promovarea valorilor naționale și a eroilor neamului: Prin activitățile și proiectele derulate vom promova acele figuri emblematice ale poporului român, puțin cunoscute, care prin lupta și sacrificiul lor au întărit și menținut viu sufletul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
tren, prevăzând cele mai cumplite boli În consecința „fantasticei“ viteze de 25 km/oră... O nouă problemă ni se pune acum În față, dar ea Își are obârșia În perceperea diferită - de către omul de știință, respectiv ziarist - a unui termen: clonarea. Care este acțiunea de a crea o clonă, un grup de indivizi care descind dintr’un unic strămoș, excluzând sexualitatea, deci prin partenogeneză. Ca Athena-Parthenos, apărută din unicul Zeus, Întrupând un vechi vis - poate coșmar - al omenirii, dar pentru a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a devenirii noastre depinde de contextul social, economic, cultural și istoric, toate irepetabile. Poate și geografic, dacă ne amintim de influența exercitată doar de felul apei, adică a elementului care asigură trei sferturi din individ. Și mai greu e dacă clonarea nu are loc În același timp, ci succesiv; adică dorim să creăm - din punct de vedere biologic, bineînțeles - un Einstein ori un Hitler. Ei bine, copia este depășită din start, căci mediul - fizic și social - a evoluat Între timp, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altul, identic. Mă mărginesc să spun că niciodată Natura n’a creat ceva identic cu altceva deja creat. Hm! Natura. Păi ea a Încercat - și a avut la dispoziție mai mult timp și material decât noi - a Încercat deci și clonarea: În fond, multiplicarea bacteriilor asta e. Neavând nevoie de o multiplicare, deci de o dezvoltare cantitativă a vieții, a renunțat treptat la asta În favoarea diversității, a dezvoltării calitative. A Încercat și varianta intermediară a milioane de cópii obținute dintr’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un lacăt din multele ce-i ferecă tainele, ea crează altele. Chiar dacă par pesimist, sunt sigur că vom avea Întotdeauna acces doar la ceea ce Natura lasă pentru a ne putea Îndeplini rolul Încredințat; În epoca respectivă. Una peste alta, posibilitatea clonării a generat o largă paletă de păreri, care reflectă În fond structura psihică a emitentului: optimist sau pesimist. Înțelept e Însă să punem adevărul la mijloc: să nu ne punem probleme existențiale, dar puțină atenție tot trebuie, căci orice realizare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar fundamentarea științifică, cunoașterea, a cunoscut decalaje, aliniind momentul constituirii științelor În funcție de complexitatea fenomenelor descrise. Și atunci, cu greu aș putea nominaliza o știință a secolului, de pildă XXI deși, nițeluș gazetar, aș opta pentru genetică, mai ales după celebra clonare a unei oi... Și, Încă, o știință a secolului nu poate exista per se, ci doar Însoțită de o tehnologie a secolului, cu care nu e musai să coincidă. Să mă explic - cum altfel? - decât apelând la istorie. Pentru omul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
genetică, intervenția conștientă În genom. Importanța biotehnologică e colosală: o bacterie oarecare e obligată astfel să producă ceva util pentru noi, de pildă interferon sau insulină, deși n’avea de gând așa ceva... Urma firesc, În vârtejul descoperirilor, un vechi vis: clonarea, adică construirea unui organism identic cu altul, prin care acela să obțină, din aproape În aproape, nemurirea. Treabă curentă la plante, grație culturilor in vitro, dar Încă inabordabilă la animale. Până acum vreo doi ani, când s’a clonat o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică ca’n scrierile SF să - cu ghilimele - producem oameni cu calitățile pe care le credem benefice? Și problemele etice de rigoare... adică, știm sau nu ce e bun și ce e rău? Are grijă Natura să nu greșim. Căci clonarea reproduce identic doar genomul, „banda de magnetofon“. Mediul, adică „magnetofonul“ o va citi după feleșagul lui, altfel În timp și spațiu: schimbând tonalitatea. Astfel Încât fenotipizarea, manifestarea genomului Într’un organism, nu va fi așa cum a fost „imprimată“ potențialitatea genomului copiat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altcineva; și, ca În trecutul filogenetic, de cineva născut dintre noi, chiar cu prețul unui salt calitativ. Ca, de exemplu, de ceea ce adăpostim fiecare dintre noi, sufletul care dă brânci trupului... Notă de cabină Poate ne vom găsi scăparea În clonare. Dar aceea se referă strict la latura biologică a dihotomiei trup-suflet care suntem de fapt. Sufletul nu se poate clona. Acesta vine, zic unii, de la dumnezeu. Nu există așa ceva și, dacă ar exista, nu cred să aibă un SRL producător
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am mari rezerve: depinde la ce va fi folosită această descoperire, căci omul are tendința de a da oricăreia o Întrebuințare Împotriva lui Însuși. Ca și energia atomică: Întâi o bombă, apoi centrală electrică. Poate cineva va folosi asta Întru clonarea unor indivizi anume, doriți/crezuți de acela ca buni pentru omenire. Nu este posibil. Căci intervine mediul: cele 9 luni petrecute În pântecele mamei, care nu e aceeași și pentru Arhimede și pentru mine; restul societății, care Între timp a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pântecele mamei, care nu e aceeași și pentru Arhimede și pentru mine; restul societății, care Între timp a evoluat, oferind alte condiții, care desigur nu permit manifestarea aceluia clonat. Și mai e ceva: omul e dual, trup și suflet, iar clonarea multiplică trupul, nu și sufletul. Astfel, vom rămâne, oricare dintre noi, unici, menținând o polarizare, o heterogenitate, deci negentropia, câtă e, a lumii noastre. „Milenium“, 5 august 2000, ora 15,21 57. Caniculă și ger Mi-aduc aminte de o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acelora care, pentru a obține mai mult - chiar de nu avem nevoie - decât avem dreptul, mobilizăm fără discernământ prin tehnologie - o unealtă la urma-urmei - ceea ce știința află. Dar cine să Împiedice dihotomizarea tehnologică În bine și rău a descoperirilor din clonare și genomul uman, de pildă? Cercetătorul nevoit să gândească prea mult la pâinea lui de mâine, tehnologul care Îndeplinește o comandă, ori ocultul și putredul politician? „Milenium“, 30 septembrie 2000, ora 15,16 59. O fițuică Omul nu e singurul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]