400 matches
-
arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,92%). Principalele minorități sunt cele de romi (9,69%) și
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
în Regatul Nou, când fresca era dominantă în decorarea templelor, mormintelor, sau palatelor observăm modificarea culorilor, acestea devenind mai transparente, nuanțate determinând o picturalitatea era deosebită în raport cu cele de până acum." Exemple de frește:"Gâștele de la Meidum", "Pisică la pândă", "Coțofana", "Muzicienele", "Dansatoare", "Freștele de la Beni-Hassan" etc. Cultura Mesopotamiei datează din acelaș timp cu cea a egiptului antic. Mespotamia se află între fluviile Tigru și Eufrat, de aceea, ea se consideră a fi "Țara dintre fluvii". În comparație cu Egipt aceasta nu este
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
formarea satului există mai multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de spații cu iarbă și arbori. Pe teritoriul orașului sunt inventariați peste 1.100.000 arbori. Arborii caracteristici orașului sunt mesteacanul, arțarul, pinul, molidul și bradul. Dintre păsări și animale, cele mai frecvent întâlnite sunt: vrăbii, porumbei, sturzi, codobaturi, sticleți, coțofene, rațe sălbatice, veverițe și iepuri de câmp. Iarna, în împrejurimi sau chiar pe teritoriul orașului, pot apărea sporadic și animale mari : elani, lupi, urși. Tampere este cea mai nordică localitate cu peste 200.000 locuitori din lume, exceptând câteva orașe
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
flora și fauna din Kakadu se lungește în permanență, iar unele specii precum Oenepelli python (descoperit abia in 1977) trăiesc probabil numai în parc. Fauna oferă unele dintre cele mai memorabile priveliști din Kakadu: berze Jabiru elegante, păsări galah sau coțofene de baltă care se aproprie în zbor de un ochi de apă, și crocodili de apă sărată care se lăfăie la soare în noroi. În parc trăiesc câteva mii de salties (crocodili de apă sărată) și fiecare ghid pare să
Parcul Național Kakadu () [Corola-website/Science/315197_a_316526]
-
Coțofana ("Pica pica") este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
răspândită în Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. În mitologia germană, coțofana era solul zeilor, sau era considerată zeița morții „Hel”, iar în alte culturi europene fiind considerată pasărea care este solul ce aduce nenoroc. Din cauza faptului că fură mai ales lucrurile care lucesc era temută, fiind considerată în evul mediu pasărea
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
predomină culoarea neagră albăstruie cu luciu metalic, fiind albe numai o parte a aripilor, flancurilor și abdomenului. Nu prezintă un dimorfism sexual, masculii neputând fi distinși de femele, dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Coțofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm și o lățime cu aripile deschise de 90 cm. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul pătrunzător al coțofanei este inconfundabil, prin el pasărea dând alarma, amenințând rivalii sau atrăgând femela în timpul perioadei de împerechere. Coțofana se poate întâlni în regiunile de șes, ca și în zonele de munte până la altitudini de 2.500 m. Subspeciile P. p. asirensis , P. p. bottanensis, P. p. hemileucoptera fac exepție de la această regulă, astfel P. p. bottanensis poate trăi
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
de exemplu pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. De asemenea preferă apropierea apelor; pot trăi și în regiuni de smârcuri sau în stufăriș, mai rar în păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole. Coțofana se hrănește și cu hrană vegetală, dar mai ales animală, hrana constând din insecte, larve, viermi, păianjeni, melci, ectoparaziții de pe vaci și oi. Pasărea consumă cadavre de vertebrate, mamifere mici, șoareci, amfibii, șopârle, și pui de pasăre sau fură ouăle
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
Rebeck și „Moș Crăciun e o jigodie” iar după un an se dedică pentru prima dată teatrului de improvizație în cadrul spectacolelor „Comedy Show” de la Teatrul La Scena. În 2015 a inaugurat un Curs de Teatru destinat non-actorilor împreună cu coregrafa Carmen Coțofană. Anul 2016 este plin de proiecte pentru Andreea Bibiri. Filmează din nou pentru TVR 2 la piesa „Livada de vișini” de Cehov regizat de Alexndru Lustig. După 21 de ani de carieră joacă în primul ei spectacol one-woman show la
Andreea Bibiri () [Corola-website/Science/321508_a_322837]
-
care echipa Rapid Fetești participa la nivel de divizia C având în lot următorii jucători:Ion Moga, Gheorghe Caloianu, Andrei Păscu, Mitică Pila, Gheorghe Cantrea, Puiu Peltea, Dan Mihăilă, Fanel Tifrea, Mitică Damian, Vasile Grozea, Teo Chitaru, Ion Stan, Paul Coțofana, Gică Tudorache, Marian Bacu, Mitică Bou, Ion Mihaiu, Ion Vișan la care s-au adăugat Florin Grigore, Strat I și ÎI, Silviu Zarea, Virgil Ene, Titi Caras, Ionel Toanca, Gheorghiță Neculai, Sile Apostol.Comportare foarte bună a echipei în sezoanele
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
zile. <br> <br> Caracteristica cea mai pregnantă a raței arămii este ciocul îngroșat de culoare albastră. În timpul perioadei de împerechere ciocul masculului capătă culoarea bleu, iar ochii de culoarea galbenă. Sand grouses Hulubi de stepă În limba <br> <br> <br> Coțofana este o pasăre clocitoare comună în România care se poate întâlni de la Marea Neagră până în Munții Carpați la altitudini de peste 1000m. Clocește în apropierea așezărilor umane. Se crede că este unul din animalele cele mai inteligente. <br> <br> Carrion Crow; Corneille
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
în "devoir", respectiv "un", când se vor distinge clar literele u și v. Altă literă diacritică etimologică este d în "pied" (< latină ) „laba piciorului”, cuvânt scris până atunci "pie", cu e pronunțat / e/ tonic, aceeași grafie ca a lui "pie" „coțofană”, unde e redă un /ə/ aton. Tot cu valoare diacritică apar și consoane duble, de exemplu pentru a marca pronunțarea /ɛ/ a lui e în cuvinte ca "chouette" „bufniță” sau în unele verbe în conjugarea cărora alternează /ə/ cu /ɛ
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
amor". Păsările de pradă, cum ar fi uliu sunt principalii prădători naturali ai turturelelor. Unele din ele, lipsite de experiență, zboară jos pentru a scăpa de vremea rea și cad sub gloanțele vânătorilor. Pe de altă parte, jefuitorii cuibului, ca coțofana și gaița, fură puii și aproape o treime din ouă. Impactul lor este foarte sensibil la începutul sezonului de cuibărire, când turturelele adulte dispun de mai puțină hrană și trebuie să părăsească mai multă vreme ponta pentru a culege suficient
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
generali, Amzăr Gheorghe, Ardeleanu Mircea, Arsu Alin - Ionuț, Artimon Marian, Bădulescu Aurelian, Bîrdeanu Andreea Raluca, Bujduveanu Stelian, Bumbar Marian, Catana Claudiu- Daniel, Chirică Petre, Ciceală Ana- Maria, Circa Honorius - Edward - Adrian, Ciucu Ciprian, Ciudomirov Mihai Anton, Ciurea Alexandru, Comănescu Mihai, Coțofană Liviu - Alin, Culea Marian Orlando, Dan Nicușor Daniel, Deaconescu Cătălin - Ionuț, Dobrev Dumitru, Doicin Cristian Vasile, Florea Ancuța Doina, Florescu Adrian Constantin, Florescu Michaela- Tomnița, Gâdiuță Alexandru - Valeriu, Gherghiceanu Florentina, Grigorescu Florin, Iliescu Cătălin Lucian, Ionescu Andrei George, Ionescu Tudor
Să dărâmăm zidurile Parlamentului! Scrisoare deschisă către Gabriela Firea by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102862_a_104154]
-
să arate vechi și mu-mificate, ca și cum ar fi fost purtate de valuri și azvârlite la țărm. Fiecare sirenă are o poveste a ei, inventată de mine, care cu-prinde și locul unde pretind ca am gă-sit-o." Măsuri de apărare contra coțofenelor La un moment dat, coțofenele au devenit foarte agresive în Australia. Temându-se de eventuale atacuri din partea păsărilor, persoanele care nu circulau cu mașina aveau grijă să iasă din casă purtând ochelari de soare, ca măsură de protecție. Sau își
Carte recorduri bizare. Oameni ieșiți din comun și alte ciudățenii () [Corola-website/Journalistic/105141_a_106433]
-
ca și cum ar fi fost purtate de valuri și azvârlite la țărm. Fiecare sirenă are o poveste a ei, inventată de mine, care cu-prinde și locul unde pretind ca am gă-sit-o." Măsuri de apărare contra coțofenelor La un moment dat, coțofenele au devenit foarte agresive în Australia. Temându-se de eventuale atacuri din partea păsărilor, persoanele care nu circulau cu mașina aveau grijă să iasă din casă purtând ochelari de soare, ca măsură de protecție. Sau își lipeau la ceafă fotografii ce
Carte recorduri bizare. Oameni ieșiți din comun și alte ciudățenii () [Corola-website/Journalistic/105141_a_106433]
-
atacuri din partea păsărilor, persoanele care nu circulau cu mașina aveau grijă să iasă din casă purtând ochelari de soare, ca măsură de protecție. Sau își lipeau la ceafă fotografii ce reprezentau ochi, în speranța că astfel vor induce în eroare coțofenele furioase. Pelicani în stare de ebrietate În luna iunie a anului 2006, nu departe de Los Angeles, patru pelicani bruni californieni au fost surprinși comportându-se atât de straniu, încât au trezit suspiciunea că ar fi fost beți. Trei dintre
Carte recorduri bizare. Oameni ieșiți din comun și alte ciudățenii () [Corola-website/Journalistic/105141_a_106433]
-
Anca Cipariu miercuri, 22 martie 2017, ora 19:00 la sala Teatrului Național Radu Stâncă Sibiu BĂLUL după o idee Theatre de Campagnol REGIA: Radu Alexandru Nica; SCENARIUL DRAMATIC: Radu Alexandru Nica și Mihaela Michailov; SCENOGRAFIA: Helmut Stürmer; COREGRAFIA: Carmen Coțofana; MUZICĂ: Vasile Șirli; ÎN DISTRIBUȚIE: Mihai Alexandru, Veronica Arizancu, Florin Coșuleț, Diana Fufezan, Adrian Matioc, Adrian Neacșu, Gabriela Neagu, Cătălin Patru, Ofelia Popii, Viorel Rata, Codruța Vasiu/ Raluca Iani, Pali Vecsei miercuri, 22 martie 2017, ora 20:00 la Studioul
Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă 42 de evenimente pe scena proprie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105745_a_107037]