3,468 matches
-
curățenia și salariul învățătorului. Asemenea obstacole a întâmpinat și școala și învățământul din satele comunei Filipeni, depășite numai prin interesul și abnegația învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu s-au gândit la copiii clăcașilor, să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici, dar pe nici unul nu l-a pusă să-i învețe buchiile pe copiii țăranilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa o școală primară la Târgu Ocna, în localul cumpărat de domnitorul Grigore Ghica și câte una în satele Nănești (comuna Parincea, la 10 km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul Tecuci, de care aparțineau satele viitoarei comune Filipeni, nu era nicio coală primară. Școli puteau fi la Tecuci, la Bârlad, la Vaslui, locuri depărtate de Valea Dunavățului. După Bacău, o localitate mai apropiată, care avea școal primară, era Roman. Aici a învățat Gh. Boca, fost primar în comuna Filipeni timp de 28
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iar când la abnegația și dăruirea învățătorului s-a mai adăugat interesul unor părinți și sprijinul material al unor proprietari, cum au fost frații Sterian, școala s-a transformat într-o instituție fundamentală pentru ridicarea morală și culturală a satului. coala din Lunca - Filipeni a beneficiat de sprijinul și îndrumarea proprietarului moșiei Dobreana, Gh. Sterian și, prin el, a beneficiat de cunoștințele, experiența și cultura lui Daniel Justet, fost perceptor a lui Jorj Sterian și rămasă bătrân, la 90 de ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
17 septembrie 1890. Momentul de cotitură în evoluția învățământului în satul Lunca și în comuna Filipeni a fost venirea, începânăd cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la școala Cleja. Nu mai are importanță că Gheorghe Pastoiu a venit la coala din Lunca mutat disciplinar, deoarece, după cum a relatat mai târziu, a vrut să introducă într-un sat de catolici (ceangăi) un obicei necunoscut în satele județului Bacău și în Moldova la sărbătorile de iarnă. Preotul catolică s-a simțit jignit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la școlile secundare. La școala lui Pastoi vin elevii din Oțelești (Ion și Neculai Lupescu, Virgil Cernat, Constantin Cernat și alții), din Tarnița, Mărăști și Fruntești. Treptat, numele lui și a școlii Lunca ajunge să fie cunoscut de către profesorii liceelor, colilor normale din Bârlad, Piatra Neamț, Bacău și Iași. Gheorghe Postoi era 256 conștient de valoarea sa și cu oarecare notă de umor, dar și de satisfacție, spunea despre sine: „Sunt din ținutul lui Ion Creangă (aluzie la talentul lui de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oarecare notă de umor, dar și de satisfacție, spunea despre sine: „Sunt din ținutul lui Ion Creangă (aluzie la talentul lui de a povesti) și l-am avut profesor pe Calistrat Hogaș”, fiind el absolvent al Școlii Normale din Piatra Neamț. coala din Lunca, școala lui Postoi, era cunoscută în județul Bacău sub numele de „Fabrica de învățători”. După statistici incomplete - spune învățătorul Gheorghe Călinescu - 115 elevi au urmat școli secundare și superioare din care 61 învățători, 5 juriști, 1 inginer, 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deschide în 1897 pe care funcționează învățătoarea suplinitoare Olimpia Nicolau, care funcționează până în 1899. În 1911 se creează al treilea post, în 1922 al patrulea, în 1929 al cincilea și în 1934 postul al șaselea. Niciunul dintre învățătorii și profesorii colii din Lunca n-a stat (excepție face Maria Păvăluță) tot timpul activității didactice la același post; au stat puțin și au plecat spre alte meleaguri. Personalul didactică de la Școala primară Lunca, comuna Filipeni, de la înființarea școlii în 1877 până în timpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asigure întreținerea (masa, cazarea, îmbrăcămintea, cărțile) copiilor care ar fi vrut să meargă la școlile secundare. Singura șansă era ca să reușească cu bursă de stat, dar acestea erau puține, lumea satelor rămânând până după Marea Unire din 1918, departe de coală. După unirea tuturor românilor într-un singur organism politic, procesă încheiat cu Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1818 (Basarabia revenise la țara Mamă la 27 martie 1918 și Bucovina la 28 noiembrie același an), trebuia asigurat cadrul juridică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învășământ.” Una din cele două săli de clasă a fost terminată în acel an, 1922, dată rămasă în memoria învățătorului Gh. Călinescu, care a intrat în acel an în clasa I. Legea învățământului (legea Angelescu) din 1924 prevedea construcția de coli sătești, cu fonduri date de stat. Construcțiile erau tip: o construcție dreptunghiulară, cu două săli de clasă, despărțite de un hol, separat la mijloc pentru cancelarie. Nu e greu de observat că arhitectura acestor școli pornea de la casa rănească, mărită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a creat al doilea post, la care a fost numită Eleonora Ignătescu. La școala din Slobozia - Filipeni veneau și elevii din Valea Boțului și se învăța dimineața și după masa, de regulă clasele I-III și clasele II-IV - simultan. coala din Fruntești a fost construită în 1924 cu 4 săli de clasă și cancelarie, pe o suprafață de 1800m2, donație fără acte. De construcție s-a ocupat directorul N. Lăzărescu. Când au început preparativele pentru aplicarea reformei agrare, legiferată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5 din regulamentul Legii justiției din 28 martie 1904, acest pământ se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești. La 6 aprilie 1924 școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești. La 6 aprilie 1924 școala Slobozia a primit 2 ha teren, din rezervele tuturor instituțiilor, la locul numit Halmaciu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înscriși un număr mare de elevi:Satul Numărul elevilor Numărul elevilor (școala) recenzași înscriși în catalog Situația nu este completă, deoarece lipsește numărul elevilor frecvenți care au situația școlară neîncheiată. Numai în anul 1933, 227 de elevi nu au frecventat coala, aceșștia, în cea mai mare parte, au îngroșat rândurile analfabeților. Cele 6 posturi de la Școala Lunca erau ocupate de învățătorii: Ilie Pintilescu, Dumitru Arbureanu, Elena Pintilescu, Maria Păvăluță, Vasile Niță și Elena Verman. La școala din Fruntești funcționau N. Lăzărescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
osanale lui Stalin și poporului rus, care ne-a adusă libertatea, se făceau declarații de atașament față de marea prietenă de la răsărit care ne-a scosă din regimul fascist și din exploatarea burghezo-moșierească. Această educație, opusă spiritului românesc, se făcea prin coală, se învăța limba rusă de la clasa a IV-a, dar nu s-a lipit de sufletul românilor. Se vedea că este ceva impus, străin, comandat, însă trebuia să fii atent permanent, să te prefaci, să mimezi adeziunea la cauză și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clasele V-VII, care înlocuiește gimnaziul unic; învățământul mediu, reprezentat de licee și școli medii tehnice, învățământul profesional și învățământul superior. Prin noua lege se generalizează învățământul elementar de 7 ani. După absolvirea ciclului II, elevii puteau opta pentru licee, coală medie tehnică sau școală profesională. Contravenind tradiției liceului românesc, legea scurtează durata liceului de la 4 la 3 ani, preluând modelul sovietică al școlii medii. În anul 1955 se revine la liceul de 4 ani, învățământul funcționând pe cicluri de 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar 4 ani, au dat muncitori calificați pentru toate ramurile economiei naționale. Mai adăugăm că s-a dat posibilitatea completării studiilor liceale și universitare prin învățământul seral și fără frecvență. Pentru completarea necesarului de cadre în învățământ a crescut numărul colilor Normale de învățători cu durata de 4 și 5 ani, s-au creat Institutele Pedagogice de 3 ani care au pregătit profesori calificați pentru învățământul general, care s-au adăugat la facultățile pedagogice de profil de pe lâng Universități. Procesul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legături cu satele și comunele din jur, lipsit de mijloace de transport. Se mergea la prea desele instruiri pe jos, peste dealuri și păduri, bătând cu pasul 35 km. Au avut loc și modificări în încadrarea școlilor din comună. De la coala Lunca au fost luați și detașați la alte școli și în alte munci profesorul D. Ciuchi și învățătorul Gh. Călinescu în comuna Parincea. Învățătoarea Maria Păvăluță a fost îndepărtată din învățământ, deoarece soțul, preot, a fost condamnat politic. Raionul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranului, acumulat în timp, și să facă din suferință un șirag de nestemate. Ei, marii anonimi, au crezut în puterea educației, învățăturii și în exemplul personal și, de cele mai multe ori, s-au rugat de părinți să-și lase copiii la coală și să-i trimită la școlile secundare din orașe. Marea lor mulțumire era să se vadă depășiți de foștii lor elevi, care-i înconjurau cu venerație și respect. Dacă țara aceasta este cât este și cât se va face în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu poți natura s-o transformi. Voi sta-n odăi, ce n-au de cât parfumul Ieșit din așternutu-n care dormi! 1962 Vasile Totolea (1926-1995) Aș putea spune că de când țin minte m-am trezit în locuința noastră de la coala din Slobozia - Filipeni, cu Vasile Totolea care venea des la fostul lui învățător, Virgil Cernat, ca să schimbe o vorbă despre școală. oameni și evenimente. Se simțea că este o atracție reciprocă, bazată pe respect și apreciere spre împărtășirea proiectelor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care a dat numele comunei, într-o familie de țărani mai înstăriți și prin origine și prin hărnicie. S-a dovedit a fi un elev silitor, cu mare dorință de învățătură, fiind primul elev din Filipeni - Slobozia care răzbate spre coala Normală din Bacău, fără însă să se oprească din învățătură, urmând și Facultatea de Pedagogie a Universității din București. După o scurtă ucenicie ca învățător la școala din Slobozia, este chemat de directorul școlii din Lunca, Gh. Vraciu, să ocupe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Totolea pune în lucrare planul aprobat de a face o școală încăpătoare cu locuință pentru director, cu laboratoare și spații anexe pentru învățământ. Din pădurea comunală a fost tăiat lemnul de stejar, cioplit de meșterii din sat în curtea colii vechi și transportat și cu elevii din clasa a VII-a la locul de construcție pe un teren care fusese în folosința preotului bisericii din Lunca. În jurul școlii a fost plantată o livadă pe două ha de teren la care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
volume, donată școlii. Un alt profesor, poetul „modernist”, atunci, George Bacovia, preda desenul, era sensibil, tăcut, gânditor și trezea, prin poezia sa, aversiunea profesorului Gh. Marinescu, care spunea elevilor: „Cum, mă? Să plouă plumb?” S-a dovedit că se poate! colile Normale de atunci pregăteau, în viziunea lui Spiru Haret, un învățător al satului, nu numai al copilului. Se punea accent pe activitatea practică, pe cunoștințele din domeniul horticulturii, sericiculturii, pomiculturii, apiculturii, reluate, după absolvire, prin cursuri de perfecționare. Disciplinele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trimisă o parte iar restul din care sunt deja gata, urmează a se trimite. Dna învățătoare este secretară a Căminului Cultural din localitate, care are o frumoasă activitate. Conduce și corul bisericescă format din foștii elevi și eleve de la aceast coală. Apreciez activitatea doamnei învățătoare Maria Păvăluță cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector școlar (ss) I. Dospinescu 000 Proces-verbal „Astăzi 4 Decembrie 1940, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău. coala funcționează cu 5 posturi și 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]