6,629 matches
-
nu are restricțiile meseriei de jurnalist care trebuie să fie supra-imparțial, are înțelegerea profundă a culturii despre care ne povestește și, în plus față de orice jurnalist, folosește o limbă literară impecabilă și o sensibilitate personală care te atinge direct la corzile sensibile ale sufletului. Asta o face mai ușor de citit, de “gustat”, mai convingatoare. Unii poate se întreabă “Este L.O.N. jurnalistă?” Este, dovedindu-se chiar o jurnalistă iscusită, dacă ne gândim și numai la reușitele și captivantele titluri
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
10 + 10 PLUS » reunește, în cel mai pur chip al prieteniei, artiști plastici de o înaltă ținută estetică, cu spirit senin, cu politețe naturală, sinceră, fără mofturi și cu un altruism spontan și discret Toți cei prezenți pe simeze sunt coardă ce vibrează intens și continuu, dominând o curată conștiința colectivă, într-o deosebită înălțare spirituală și artistică. Găzduită și organizată de Galeria de Artă Elite Prof Art împreună cu artistul vizual Vergil Cojocaru - Cover în perioada 29 septembrie - 10 octombrie 2014
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94245_a_95537]
-
simt poet, sunt doar un pianist Ce cântă melodii pe partituri de dor Iar clapele de suflet atât cât eu exist, Acorduri răspândesc în versuri de amor. * Eu nu mă simt poet, am inima vioară Arcuș îmi este dorul, pe coarde lunecând Și picurând iubire cuvântul înfioară Ca versul meu citindu-l să îl auzi cântând. * Eu nu mă simt poet sunt doar un dor ce plânge O clipă ce-a trecut o noapte fără lună Sau poate o durere ce
EU NU MĂ SIMT POET... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377160_a_378489]
-
a sa Istorie a literaturii române... la capitolul „Ortodoxiștii” alături de Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Paul Sterian, Sandu Tudor și Ștefan Nenițeascu. Dorința de a pune în cântecul său fervoarea religioasă o mărturisește chiar din primele versuri: „Stăpâne, pleacă-Te pe coarde...Și dacă vezi că n-am putere, Ia Tu, în mâna Ta, arcușul și cântă în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și Mărin ne-am uitat ca proștii unul la altul. Nu pricepeam nimic. Dacă a văzut că nu eram convinși, nea Mitică iar ne-a zgândărit la coarda sensibilă: -Bine, mă, nu ziserăți că vreți să umpleți coșul? -Ba, vrem! am răspuns noi, bosumflați. -Păi, atunci, ia ziceți după mine: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu...” -Hă, hă, hă! râd eu. Da’...de ce „întoarce pârțu?” -E, nu vreți, nu vreți! s-a
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
trei rânduri am reușit să scriu o sinteză din trei romane citite cu zece ani înainte. Asta m-a salvat de la chinul de a scrie o carte amărâtă de proză. Poezia este cu totul altceva. Se poate cânta pe o coardă de vioară. 23 ianuarie 2015 Acasă,viața. Doamna mea brună din sonete, pe care nu eu le-am scris, tace ca un al treilea luceafăr, care nu a apărut încă. Am s-o văd într-o zi, undeva, prin centrul
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
Autorului ÎN FIRCARE ZI Pe cioburi de lumină calc în tăceri Cu pași de gând pe firul crud al ierbii, Vise pulsează în lieduri de primăveri Privighetori se-ngână în codri cu cerbii. Speranțe-mi înfloresc în colțurile gurii Pe corzi de suflet adesea cântă viori, Cu rugăciuni zăvorăsc porțile urii Cerul pe ochi îmi picură mir în zori. Ascultă-mi gândul ce trece cu aripile-n frunze Lasă-mi sufletul... să-ți vorbească, Pe portativul vieții dansul unei muze În
ÎN FIRCARE ZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382186_a_383515]
-
nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce nesătulă e viața cu mine îmi dă numai răspunsuri eronate nici nu mai știu dacă mi-e rău sau dacă-i bine să mai exist pe-aici, în doruri, între corzi neacordate Ce de căderi între culori râvnite sortate după-al toamnei învoială câtă unsoare stă-n pădurile-obosite ce de alunecări în călimara goală Ce rânjete opuse-n La major mai cântă pe la ceas târziu de ziuă nici nu mai știu
CE NESĂTULĂ E VIAȚA CU MINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382222_a_383551]
-
5), ajungând toți împreună Trup al lui Iisus Hristos" (I Cor. XII, 27). De aceea, credincioșii care nu participă efectiv la Taina Comuniunii, nu sunt legați ontologic de Iisus Hristos și nici integrați pe deplin în inima Bisericii. Ei sunt coardele de viță în care nu mai curge seva de viață din rădăcina butucului și care, deci, se usucă, pentru a - fi tăiate și aruncate în foc (Ioan XV, 1-6). Ideea aceasta era atât de vie și de puternică în antichitatea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
poetic al comunicării sale muzicale și nici paleta cromatică a spectrului sonor al muzicii sale. Topos, un triptic pentru flaut, pian, percuție și alamuri este ultima sa creație terminată în urmă cu câteva luni. I se adaugă ciclul cvartetelor de coarde, Simfonia Brevis, Dialog, lucrări de ultimă perioadă de creație. Cercetarea în domeniul muzicii l-a orientat spre pătrunderea unor importante legități ale naturii cum este, spre exemplu, raportul simplitate-complexitate, înțelegând faptul că simplitatea poate aduce maximum de libertate. A fost
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
deschide o probabilitate. Să nu uităm, în 1801 Gauss a publicat prima sa carte despre teoria probabilității într-o epocă în care gândirea deterministă era dominatoare; exact în același timp în care Beethoven încheia primul său ciclu de cvartete de coarde opus 18, lucrări care prin caracterul lor aparțin secolului trecut. Ulterior Beethoven se orientează către tipul de structuri transformaționale, marcate în răstimpuri de rupturi. D. A.: - Suntem de acord, muzica este o comunicare. Cu cine comunicăm? Cu noi înșine? Cu un
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
ť În paradisul iluziei." Acolo unde se adună mucenicii risipirii, pierzătorii de cursă lungă, cei pe care toată lumea îi ocolește vinovat, fiindcă lumea toată le datorează ceva. O datorie în vînt. O iubire fără scop, și fără răspuns, ale cărei corzi tăiate umplu Cartea amăgirilor. De la lauda muzicii la despărțirea de filosofie, de la falimentul binelui la slava răului, de la coerență la descărnare stilistică și de la a te susține la a te contrazice toate rătăcirile acestui jurnal dezordonat propun iubirea de floare
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
din hedonism în melancolie. Eseu cu gene de literatură. D. Nanu traduce din Othello, iar Margarita Miller-Verghy din Elizabeth Barret Browning, croind același deux-pieces clasic- (aproape) contemporan. Rebreanu semnează o foarte scurtă Mărturisire, către Fanny, o declarație de iubire pe corzile teoriei. Nu poți, citind-o, în aceeași logică a contribuției (dezinteresată, dezinteresată pînă la lepădare în plata celorlalți), decît să-ți spui, devotament, ce cuvînt mare... Demne, notele lui Rebreanu, de Cea mai frumoasă lume, a lui Ion Scurtu. O
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
scris un lucru, ceva necuviincios, pe care nu ai cum să-l mai ștergi, el intrând definitiv în subiectul respectiv, devenind o observație inefasabilă. Nu ajunge, când te temi, să nu se producă una ca asta... Dar mai există o coardă,... o strună secretă, care să scoată în mecanica, în mișcarea pianului, să-l facă să răsune... un do minor plin de noblețe... * Englezii, în vorbirea lor, folosesc des acest mă tem, I^m afraid, din politețe, să nu-și contrazică
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
are un rol solistic. În general, instrumentele își schimbă pe rând rolurile, se aud în prim plan sau în plan secund, ca rolurile într-o piesă de teatru. Piesa „Le Rocher tremblant de Sept Faux” pentru flaute, percuție, pian și corzi a fost inspirată de o interesantă constelație de stânci de lângă Toulouse, pe care compozitoarea a văzut-o într-o fotografie. Se aud aici două elemente primare: vântul și apa. Texturile corzilor contribuie la sporirea elementului natural. Revine nr. 1 din
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
tremblant de Sept Faux” pentru flaute, percuție, pian și corzi a fost inspirată de o interesantă constelație de stânci de lângă Toulouse, pe care compozitoarea a văzut-o într-o fotografie. Se aud aici două elemente primare: vântul și apa. Texturile corzilor contribuie la sporirea elementului natural. Revine nr. 1 din „Cheia visurilor” mai transparent. În nr. 7, flautul expune sunete în registrul supraacut. Jocul de registre este, de asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
maestrul Mihai Cosma a conceput un program deosebit de complex invitând o seamă de soliști consacrați ai Operei Naționale din București, dar și tinere voci, confirmate deja pe scenele lirice din țara noastră și de peste hotare precum și cvintetul de coarde al Orchestrei Operei Naționale. În prima parte a programului am ascultat, cu deosebit interes, fragmente din opera Dama de Pică de P. I, Ceaikovski interpretat de soliștii Alina Botez, Constantin Brzhinsky, Iulia Isaev, Lucian Corchiș și Liviu Indricău, precum și din
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
Evghenin Oneghin, de P. I. Ceaikovchi. Soliști: Ștefan Pop, Veronica Anușca, Sorana Negrea, Constantin Brzhinsky, George Ionuț Vârban, Irina Iordăchescu ș.a. La pian: Mădălina Florescu, Liana Mareș, Ioana Maxim și Mihaela Vâlcea. Programul s-a încheiat cu recitalul cvintetului de coarde al Operei din București, care a interpretat Preludiul la Actul al III-lea la Opera Traviata de Verdi (aranjament muzical de Mladen Spasinovici) și cvintetul de coarde și harpă ce a pus atenției publicului un superb purpuriu din baletul Coppelia
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
Ioana Maxim și Mihaela Vâlcea. Programul s-a încheiat cu recitalul cvintetului de coarde al Operei din București, care a interpretat Preludiul la Actul al III-lea la Opera Traviata de Verdi (aranjament muzical de Mladen Spasinovici) și cvintetul de coarde și harpă ce a pus atenției publicului un superb purpuriu din baletul Coppelia de Leo Delibes. Publicul a ovaționat îndelung fiecare număr din program cu speranța că prima scena lirică a țării își va relaua spectacolele pe noua scenă, complet
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
de nefastă inspirație, a îndrăznit să-l provoace la întrecere pe Apollo, zeul protector al muzicii și mai-marele celor nouă muze. În cursul întrecerii, sunetele flautului de trestie al lui Marsyas au trebuit să se măsoare cu acordurile pornite din coardele de aur ale citerei lui Apollo, și, cum era de prevăzut, satirul va pierde în fața zeului. Cutezanța lui Marsyas va fi aspru pedepsită: va fi jupuit de viu, iar pielea îi va fi aruncată într-o peșteră din Frigia. Pînă
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
așa se face că, în peștera din Frigia, pielea aceasta însuflețită, de cum auzea sunete de flaut, începea imediat să se unduiască în ritmica unui dans spontan, semn că amintirea plăcerii melodice îi revenea în minte, pentru ca, de îndată ce răsunau ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să încremenească de spaimă, ca într-un protest mut față de cruzimea destinului îndurat. În plus, pielea lui Marsyas nu avea de ales: prinsă între pereții peșterii, nu putea nici să scape de oroarea sunetelor de citeră
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
contemporană a luptei dintre stînga și dreapta, politologul este precum un jupuit care, deși și-a dat pielea de pe el numai ca să scape de greșelile trecutului, constată cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de coarde ale eșecului marxist. Oricîte dezmințiri și mărturisiri ar face, la oricîte conferințe ar participa pentru a le deschide ochii occidentalilor asupra tragediei comuniste, în locul sunetului de flaut al înțelegerii conaționalilor, urechile politologului vor auzi mereu imprecațiile acute ivite din zgomotul
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
la pupitru Cristian Brâncuși) un program al cărui traseu stilistic pleca de la barocul târziu, ajungând la clasicimul vienez. În prima parte, Concertul în la major pentru clavecin de Giuseppe Sammartini și Concertul în re major pentru clavecin și orchestră de coarde Wq 18 de Carl Philipp Emanuel Bach au avut-o ca solistă pe Cipriana Smărăndescu. Artista stabilită în Italia este absolventă a conservatorului din București și a celui din Vicenza, perfecționându-se în arta interpretării muzicii vechi cu Patrizia Marisaldi
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
scrise de marii creatori francezi Paul Verlaine și Victor Hugo, interpretate sensibil de soprana Ruxandra Urdăreanu. Deși inițial aceste patru cântece au fost scrise pentru soprană și orchestră, mai târziu Britten a aranjat lucrarea pentru voce și pian. Cvintetul de Coarde al Operei Naționale București a reușit pe deplin să transfere publicului emoția compozitorului, interpretând Simfonia simplă op. 4 într-un aranjament cameral. Piesa este o lucrare în patru părți dedicată profesoarei de violă cu care a studiat în copilărie Britten
Centenar Benjamin Britten by Adina Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83422_a_84747]
-
din Ciclul 4 Canzoni Popolari de Luciano Berio, Avvendo gran Dio și Ballo, piese vocale cu un melos care își păstrează claritatea propriei străluciri. Partea a doua a acestei seri a fost rezervată muzicii de cameră, cu participarea Cvartetului de coarde Ravvivando, format din tineri muzicieni, încă studenți la Universitatea Națională de Muzică din București, respectiv, Olga Berar, vioara I- a, Ciprian Oraveț, vioara a II-a, Adrian Vasile, violă și Mircea Marian, violoncel. Am audiat cu mult interes Goldne Stille
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]