398 matches
-
de comunicare între etnii, un „comerț” reciproc, o curiozitate față de oameni și de lucruri, ce depășește atît interesele, cît și barierele prejudecăților. în „Proză”, Bacovia e, în egală măsură, sarcastic și compătimitor: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. Poemul său se bazează pe - cum s-ar zice - „impresii de la fața locului”. E posibil totuși ca ideea de „jidovire” să aibă în ea și anumite reminiscențe de la cursul de economie politică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel contemporan) sînt mai mari. Fascinația luxului Impresia aproape generală e că Bacovia a fost un scriitor al sărăciei. Au impus-o versuri ca „Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie” (din „Plumb de toamnă”), „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/De glod și coceni” (din „Proză”) plus altele, multe, despre oameni trudiți, bolnavi, pierduți. Indiscutabil, „urîtul” e dominant în poezia sa: „garduri bătrîne”, „ziduri vechi ce stau în dărîmare”, „becuri cu pală lumină”, „crîșmă umedă, murdară” etc. Imaginea sărăciei e prezentă nu numai în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prozaici pămînteni,/ Pe drumuri [amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-un poem și în celălalt, dicția pe care i-o imprimă autorul e cea sarcastică. „Dugheană” este, într-adevăr, un cuvînt de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rădăcină de leuștean, de crengi de măr dulce, de menta broaștei, mentă neagră, crenguțe de mesteacăn, frunze și coajă de nuc, odolean, ovăz (paie și/sau semințe), frunze și rămurele de păr, pochivnic, crenguțe de plop, muguri de plop negru, coceni de porumb. Legători la cap cu brusture fiert (frunze și/sau rădăcini) amestecat cu tărâțe de grâu; cu frunze de calapăr, rădăcină de cătină, de cățușnică, flori de cimbrișor, de cinstițel, de buruiana "cinci degete", de tulpini de coada calului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ochi. Să se facă omul frumos la față, tânăr: unt de gâscă și unt de vacă să topești și să te ungi pe față. Să nu se Îmbete omul: să bea oțet că se va trezi. Alt leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să nu-și lepede pomul roadele: rădăcină de crin să spânzure pe stâlpari sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu carnea albă) se propun câteva experiențe sexuale. Iubirile, în care femeia ia totdeauna inițiativa, se înfăptuiesc în medii și condiții variate: o fată de țăran de vreo 12 ani se lasă sărutată de căprarul Aurel într-un șopron, printre coceni; o altă dragoste, cu o tânără nevastă, bulgarcă, se realizează printre mormane de verze, în apropierea a două copile moarte, ciopârțite de porci; a treia experiență se face cu o "codană roșie", printre câini lătrători, pe ardei, și în spaima
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la interne. Toată pagina a doua se ocupă de furajele grosiere, care trebuie bine gospodărite. Personal, mi-a plăcut titlul unuia din materiale: Cu gustul și mirosul îmbunătățite prin tratarea cu leșie de cenușă. Ce ziceți? Dar ăsta? Pentru scărmănarea cocenilor. Nu-i trăsnet? (O paranteză: pentru că în pagină există și un grafic, trebuie să recunosc, înduioșat și rușinat, că el îmi aparține... eu fiind, la acea vreme, încadrat ca desenator la organ; în grafic se arată, clar maoist, cum un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nutreț - termen general pentru toate produsele sau subprodusele de origine vegetală, animală, minerală sau de sinteză, inclusiv aditivii nutritivi, care se folosesc în alimentația animalelor. 2. Furaj - termen utilizat pentru produse sau subproduse de origine vegetală cum sunt fânurile, paiele, cocenii, plantele verzi, rădacinoasele, tuberculiferele, nutrețurile murate etc. folosite în alimentația animalelor, în stare proaspătă (nutrețuri verzi) sau conservata (nutrețuri verzi uscate). 3. Materii prime furajere - produse de origine vegetală, animală, minerală, sintetice, fermentative sau create prin alte procedee tehnologice, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
Nutreț - termen general pentru toate produsele sau subprodusele de origine vegetală, animală, minerală sau de sinteză, inclusiv aditivii nutritivi, care se folosesc în alimentația animalelor. 2. Furaj - termen utilizat pentru produse sau subproduse de origine vegetală cum sunt fânurile, paiele, cocenii, plantele verzi, rădacinoasele, tuberculiferele, nutrețurile murate etc. folosite în alimentația animalelor, în stare proaspătă (nutrețuri verzi) sau conservata (nutrețuri verzi uscate). 3. Materii prime furajere - produse de origine vegetală, animală, minerală, sintetice, fermentative sau create prin alte procedee tehnologice, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului. ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. *Font 8* Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului. ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. *Font 8* Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
Micii ecologiști în acțiune » sortarea și depozitarea deșeurilor colectate. “*” Lucrări practice realizate cu materiale refolosibile - unele din ele au fost lucrate împreună cu preșcolarii, altele au fost confecționate pentru preșcolari (jucării) - sub genericul « Creativitate și fantezie prin refolosirea deșeurilor» : “*” Păpuși hazlii - coceni de porumb, deșeuri textile ; “*” Broasca țestoasă - coji de nucă, carton ; “*” Sticluțe muzicale-pet-uri mici, boabe de porumb, orez, mazăre pietricele, hârtie creponată; “*” Măști pentru carnaval - carton colorat de la diferite ambalaje ; “*” Covoraș - din capace de plastic ; “*” Vază/ suport pentru creioane - pet-uri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
fiziologic, fiind o componentă a acizilor ribonucleici ,a unor enzime și vitamine. Deoxiriboza (2-dezoxiDriboza) este o aldopentoză componentă a acizilor dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni, lemnul de stejar și gorun, sâmburii de caise și coaja de nuci. Se mai găsește în gume, mucilagii și alge. În stare pură, xiloza este o substanță cristalină, dulce, solubilă în apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta reprezenta locul unde se găsea magazia pentru unelte și adăpostul animalelor. În podul grajdului se depozita nutrețul pentru animale (de obicei fânul, otava, lucerna, cocenii). Și aceste grajduri aveau anumite ornamentații, însă mai simple decât la casa de locuit. Aceasta este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de locuit. Curtea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului. ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. *Font 8* Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului. ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. *Font 8* Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului. ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. *Font 8* Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]