393 matches
-
crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un drum sau cale(cărare) aproape drept ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
comunelor și apariția primelor reglementări privind construcția de locuințe, bordeele dispar treptat locul acestora fiind luat de primele case de suprafață. Ele erau locuințe scunde, cu pereții ridicați din chirpici, vălătuci, sau pur și simplu lut, cu acoperișul din trestie, coceni sau paie, cu podeaua din lut bătut cu maiul, cu ochiuri mici de fereastră, de cele mai multe ori goale sau, mai târziu acoperite cu bășici de porc sau hârtie. Ulterior apar pereții și tavanele din nuiele lipite cu lut, sau pereții
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cu expunere vestică), Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
principal dintr-o groapă dreptunghiulară, săpată în pământ la vreo doi metri adâncime, cam de 3 metri pe 6. Aceasta era încăperea principală, numită celar, sau, după influența turcească, ogeac. Acoperișul, în două ape, era făcut din stuf, paie sau coceni și se sprijinea pe un rând de stâlpi din lemn, ce treceau prin centrul bordeiului. Accesul se făcea printr-un gârlici, o scară acoperită, săpată înclinat, cu treptele întărite cu țăruși de lemn, situată de obicei în față, pe latura
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
să reziste la foc. Corlata este polița din jurul coșului. De-a curmezișul coșului era zălarul, un lemn solid de care se atârna lanțul pentru ceaun sau țest. Prin coșul larg se arunca în bordei combustibilul, lemne de foc, vreascuri, sau coceni. Pe peretele lateral era o firidă în care stătea opaițul, amnarul cu cremenea și iasca de aprins focul și troaca cu sare. Tot lateral, în stânga și dreapta erau lavițele pentru dormit și păstrat țoalele, sau, la cei mai săraci, doar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. ul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular "cocean", cu frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpină. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii. Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se găsesc
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
Randamente de extracție: 100 kg boabe - 77 kg mălai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoză sau 44 litri alcool sau 50-60 kg izomeroză. Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozați (nutreț suculent). Particularități fitotehnice: rezistență bună la secetă și căldură, număr relativ redus de boli și dăunători, adaptabilitate la condiții diferite de climă, fiind prășitoare, lasă terenul curat de buruieni, constituie o bună
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
proprietăți antibacteriene și insecticide. Tulpina este aeriană, înaltă de 100 - 150 cm, roșiatică la bază. Are patru muchii și poartă o singură frunză, lungă de 20-80 cm. Frunzele sunt alterne, lungi, uniforme, cu vârful ascuțit, așezate pe 2 rânduri. Spadicele (cocean, știulete) este tubulos, lung de până la 22 cm. Florile sunt hermafrodite, de culoare galbenă. Apar într-o inflorescență cărnoasă, de formă cilindrică. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. Fructele sunt sub formă de bace alungite
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
colaborat și cu “Ansamblul Mărțișorul”, participând cu ei și la o finală pe țară, desfășurată la Galați, moment în care a întâlnit oameni deosebiți precum, Laurențiu Hodorog, directorul Casei de Cultură a Studenților și Victor Bercea, coregraful Ansamblului “Mărțișorul” Nelutu Cocean și dirijorul Dorel Rohian. În 1991 a plecat că și acompaniator în America, împreună cu maestrul Dumitru Farcaș, turneu în care maestrul insistă să cânte și vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
poetului scoțian John Mayne din 1780, care menționa farsele jucate la Halloween; "What fearfu' pranks ensue!", precum și supranaturalul asociat cu noaptea, "Bogies" (fantome), influențându-l pe Robert Burns, autorul poeziei "Halloween" din 1785. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente. Casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri. Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului, sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale sărbătorii sunt negru și
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
general al reliefului, condițiile litologice precum și diversificarea solurilor favorizează o infiltrare rapidă a precipitațiilor, determinând o diminuare a scurgerii de suprafață în favoarea celei subterane. S-a format o adevărată rețea de bălți, în apropierea Dunării: Balta Carașului, Balta Linului, Balta Coceanului, Balta Bagioaica, Balta Lungă, Balta Brăniștori, Balta Râiosul. Lacuri alimentate îndeosebi din ploi și ape subterane s-au format pe teritoriu comunei, datorită prezenței dunelor. Nivelul lacurilor scade atunci când nivelul apei freatice coboară și cantitatea de ploi este redusă. În
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
câștigă și obține apartamentul, mașina și toți banii noului director de complex. Administratorul de bloc se răzbună astfel pe cel care i-a luat postul. Mutarea în bloc a Balaurului atrage atenția lui Siseanu. El trimite scrisori anonime lui Virgil Cocean (Ion Besoiu), șef de secție la cotidianul „Atitudinea”, în care îl acuză pe ziarist că ar face petreceri ce tulbură liniștea locatarilor, că ar întreține relații nepotrivite cu medicul stomatolog Luci Romanescu (Cezara Dafinescu), vecină de bloc, și că ar
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
în hotărârea judecătorească); numele de familie al doctoriței Luci este când Romanescu, când Romano. Șeful direct al lui Victor Mirea de la ziarul „Atitudinea” se numea Vladimir Cocea în filmul "Secretul lui Bachus", pentru ca în acest film să fie numit Virgil Cocean. Interpreții șefului sunt însă diferiți: locul lui Octavian Cotescu (decedat în 1985) a fost luat aici de Ion Besoiu, caracterul personajului rămânând însă neschimbat. Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, care a valorificat prin acest film „disponibilitățile
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
cele mai bune exemple de lucrări genistice. Resturi ale acestei construcții mai sunt vizibile și azi în dreptul plajelor de la Arromanches. Porturile artificiale au fost formate dintr-o serie de elemente care au primit diferite nume de cod militare. „Corn cob (coceanul de porumb)” au fost nave ce urmau să fie sabordat în dreptul a cinci plaje de debarcare. Acestea au traversat Canalul Mânecii prin forțe proprii sau remorcate, după care au fost scufundate controlat pentru crearea unor diguri de protecție. Odată plasate pe
Port Mulberry () [Corola-website/Science/331214_a_332543]
-
apropie tot mai mult de teritoriul misterios al fantasmelor individuale și colective. Printr-un paradox specific mecanismului scriptural, personajul autor, în loc să se elibereze de anonimatul și derizoriul proprii comunității provinciale, ajunge chiar exponentul psihologiei, sensibilității și inteligenței ei, în crâșma Cocean Mc Beer; în mica lume a acestei agora de cartier în care se pritocesc știrile, el își mărturisește deschis sentimentul de înstrăinare până la ruptură de mainstreamul tribal (de factură „gastro-bahico-culturală”). Introducând tema „vieții ca vis”, ca intrigă a destinului individual
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
specifică Halloweenului decât spre sfârșitul secolului al XIX-lea. HALLOWEEN. Imaginile specifice Halloweenului provin din obiceiurile naționale, operele literare de ficțiune gotică și horror sau din filmele horror clasice, precum Frankenstein și Mumia. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente în casele tuturor celor care celebrează Halloweenul. HALLOWEEN. Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului, sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale sărbătorii sunt negru și
HALLOWEEN: Istorie și tradiții. De ce Biserica este împotriva sărăbătorii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104426_a_105718]
-
nu prea știu despre legi, dar îmi plac când se dau. Mai potolește și ei hoția și golănia din țara asta”... Și un altul care se dă în petic folosind sintagme din limbajul său cotidian: „Pe Florica o ardea în coceni iar pe Ana pe după sobă, bun băiat, deștept, Ion se aseamănă cu băieții care știe ce vor de la o femeie, nu iubire”. Ce și-o fi propus acest Bill din presa britanică să scrie despre noi, nu știm. Dar ne
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]