1,217 matches
-
a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei codice care respectă tradiția unei familii mai bune: În concluzie, nu are importanță consensul codicelor, ci cel al familiilor. Karl Lachmann (1793-1851) este fondatorul unui sistem sever și metodic de critică de text, pe care l-a expus dens În prefața ediției sale la Noul Testament, publicată În 1842: Ad scripta ueterum repraesentanda duabus diuersis utimur
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fără ajutorul lui. Un martor care se arată așadar a fi lipsit de valoare poate fi eliminat (eli minatio codicum descriptorum), dar numai dacă nu aduce niciun fel de alte informații (cum ar fi pasaje cola ționate pe baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
eliminat (eli minatio codicum descriptorum), dar numai dacă nu aduce niciun fel de alte informații (cum ar fi pasaje cola ționate pe baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au fost făcute două sau mai multe copii; ramurile
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au fost făcute două sau mai multe copii; ramurile tradiției care se desfășoară În felul acesta apar În martorii supraviețuitori, cu sau fără ramificări ulterioare. Modelul din care provine prima ramificare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ulterioare și este, prin aceasta, mai aproape de original decît textul oricăruia dintre martori. Dacă reușim să stabilim textul lui, ne apropiem mult de reconstrucția originalului (constitutio). Calea cea mai simplă de a urmări evoluția arheti pului prin concretizarea lui În codice este să se presupună că toate copiile făcute de la prima ramificație a tradiției reproduc fiecare cîte un model, id est că niciun scrib nu a combinat mai multe modele (contaminatio) și că fiecare scrib, În mod conștient sau inconștient, a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
originalul așa cum membrii unei familii se Înrudesc cu fondatorul acesteia. Scopul esențial Însă, de a reconstitui originalul, nu este atins prin simpla comparație. 7 EMENDATIO După recensio și examinatio, se trece la emendatio, adică la corectarea erorilor rămase În urma recensiunii codicelor. Scopul este alcătuirea unui text cît mai puțin diferit de exemplarul de autor (pentru că, cel puțin În cazul unui text de o oarecare lungime, este imposibilă restituirea integrală a textului produs de autor). Muretus (Variae lectiones I, 15, c. 16
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Variae lectiones I, 15, c. 16) compara critica de text cu un medic: după cum medicul vindecă mai bine un bolnav dacă știe care Îi este starea obișnuită de sănătate, tot așa și criticul poate corecta mai bine stricăciunile suferite de codice dacă știe care sînt erorile pe care le comit de obicei copiștii. În general, distingem Între conjecturi corecte și greșite și sîntem Înclinați să Îndepărtăm tot ce nu este „corect“. Cu toate acestea, conjectura, fie că e corectă sau greșită
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Sursa unor erori și interpolări o poate reprezenta un arhaism rău Înțeles de copist. E.g. Plaut, Amph., 554: tu autem cod., tuati (cf. carisius 221, Nonius 179, Gloss. Plaut.); Vergiliu, Aen., I 636: dii (arhaism res tituit de Aulus Gellius; codicele atestă aici dei). În codicele mai vechi, numerele erau indicate cu cifre romane. O linie deasupra unui număr Îl multi plica pe acesta cu o mie Într-un text aritmetic; În schimb, Într-un text literar, linia distingea cifrele de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o poate reprezenta un arhaism rău Înțeles de copist. E.g. Plaut, Amph., 554: tu autem cod., tuati (cf. carisius 221, Nonius 179, Gloss. Plaut.); Vergiliu, Aen., I 636: dii (arhaism res tituit de Aulus Gellius; codicele atestă aici dei). În codicele mai vechi, numerele erau indicate cu cifre romane. O linie deasupra unui număr Îl multi plica pe acesta cu o mie Într-un text aritmetic; În schimb, Într-un text literar, linia distingea cifrele de litere: de aici puteau apărea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu au fost suficient de atenți: se schimbă adesea Între ele b și u (varianta consonantică), d și t, g și ch, b și p. Interpolările se datorează uneori scrupulelor reli gioase. E.g. Horațiu, Carmina, III 18, 12: În unele codice se citește pardus În loc de pagus, pentru că un copist pios și-a amintit de pasajul biblic habitabit lupus cum agno et pardus cum haedo accubabit (Isaia II 6). Conradus Rittershusius (1560-1613), În comen tariul său la Oppianus, a fost primul care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o nouă ediție a operei sale Întregi, cu cărțile dispuse În ordinea În care au ajuns pînă la noi. Această ediție a fost reprodusă cu certi tudine de mai multe ori și din ea derivă arhetipurile celor trei familii de codice. Este plauzibil ca variantele să fi fost Însemnate pe margine chiar de autor. Este posibil ca aceasta să fie sursa diferențelor de nume proprii: I 10, 1 Gemellus-Venustus; V 14,1 Myrtale-Tuccius. Există, fără Îndoială, și alte variante de autor
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o păstreze și să renunțe la garanție (Galenus XVII 607). Din aceeași sursă, aflăm că, În rîvna de a-și com pleta propria lor colecție, bibliotecarii alexandrini se lăsau adesea Înșelați, cumpărînd falsuri ale operelor rare (XV 105). 2 NOMENCLATURA CODICELOR Miile de codice, pe pergament sau hîrtie, care au conservat operele literare ale Antichității clasice se află aproape În totalitate, Încă de la primele decenii ale secolului al XIX-lea, În bibliotecile publice euro pene. Cele care excelează prin numărul și
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
să renunțe la garanție (Galenus XVII 607). Din aceeași sursă, aflăm că, În rîvna de a-și com pleta propria lor colecție, bibliotecarii alexandrini se lăsau adesea Înșelați, cumpărînd falsuri ale operelor rare (XV 105). 2 NOMENCLATURA CODICELOR Miile de codice, pe pergament sau hîrtie, care au conservat operele literare ale Antichității clasice se află aproape În totalitate, Încă de la primele decenii ale secolului al XIX-lea, În bibliotecile publice euro pene. Cele care excelează prin numărul și valoarea codicelor latinești
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de codice, pe pergament sau hîrtie, care au conservat operele literare ale Antichității clasice se află aproape În totalitate, Încă de la primele decenii ale secolului al XIX-lea, În bibliotecile publice euro pene. Cele care excelează prin numărul și valoarea codicelor latinești și grecești sînt bibliotecile Vati cană, Lauren țiană, Marciană, Biblioteca Națională din Paris, Biblio teca Muzeului Britanic (Londra), biblio tecile din Viena, München, Leiden; vide infra cap. C.4. Biblioteci. În nomenclatura codicelor se pot distinge cinci grupuri. Codicele
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
care excelează prin numărul și valoarea codicelor latinești și grecești sînt bibliotecile Vati cană, Lauren țiană, Marciană, Biblioteca Națională din Paris, Biblio teca Muzeului Britanic (Londra), biblio tecile din Viena, München, Leiden; vide infra cap. C.4. Biblioteci. În nomenclatura codicelor se pot distinge cinci grupuri. Codicele și-au primit numele după biblio teca În a cărei posesie se află (ori s au aflat la un moment dat) sau după numele latinesc (În formă ad jec tivală) al orașului În care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
codicelor latinești și grecești sînt bibliotecile Vati cană, Lauren țiană, Marciană, Biblioteca Națională din Paris, Biblio teca Muzeului Britanic (Londra), biblio tecile din Viena, München, Leiden; vide infra cap. C.4. Biblioteci. În nomenclatura codicelor se pot distinge cinci grupuri. Codicele și-au primit numele după biblio teca În a cărei posesie se află (ori s au aflat la un moment dat) sau după numele latinesc (În formă ad jec tivală) al orașului În care se află biblioteca res pectivă sau
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Mo dena, În 1598, de ducele Cesare d’Este); Laurentianus (Laurentiana a fost fondată la Flo rența, În 1444, de Cosimo de Medici). Londinensis sau Londiniensis sau Britannus sau Britannicus (sub oricare din aceste nume se poate iden tifica un codice aflat la Londra, la British Museum); Malatestianus (Malatestiana a fost fondată la Ce sena, În 1452, de Domenico Malatesta Novello); Marcianus (o bibliotecă Marciana a fost fondată la Veneția, În 1478, din colecția cardinalului Bessarion); Palatinus (Palatina, fondată la Heidelberg
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fost fondată la Ce sena, În 1452, de Domenico Malatesta Novello); Marcianus (o bibliotecă Marciana a fost fondată la Veneția, În 1478, din colecția cardinalului Bessarion); Palatinus (Palatina, fondată la Heidelberg, de prințul-elector Filip, 1476-1508: cea mai mare parte a codicelor de aici se află În prezent la Vatican); PĂSTRAREA TEXTELOR 111 Querinianus (Queriniana, fondată la Brescia, de cardinalul Querini, În 1475); Riccardianus (Riccardiana, fondată la Florența, către 1590, de Riccardo Romolo Riccardi); Vaticanus (Vaticana, fondată la Roma, de papa Nico
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cardinalul Querini, În 1475); Riccardianus (Riccardiana, fondată la Florența, către 1590, de Riccardo Romolo Riccardi); Vaticanus (Vaticana, fondată la Roma, de papa Nico laus V, 1447-1455). Dintr-al doilea grup, pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cîteva denumiri de codice: Alexandrinus (din Alexandria Egiptului; vide supra același nume, Ale xan drinus, după numele bibliotecii Alexandrina, parte a bibliotecii Vaticana); Amstelodamensis (de la Amster dam); Athenien sis (de la Atena); Athous (de la Mun tele Athos); Bero linensis (de la Berlin); Casinensis (de la Monte cassino
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de la Mun tele Athos); Bero linensis (de la Berlin); Casinensis (de la Monte cassino); Guelferbytanus (de la Wolfenbüttel); Hauninensis (de la Copenhaga); Lipsiensis (de la Leipzig); Perusinus (de la Perugia); Trevirensis (de la Trier); Vindobonensis (de la Viena). După numele celui care a deținut la un moment dat codicele, sînt desemnate, e.g.: Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Guelferbytanus (de la Wolfenbüttel); Hauninensis (de la Copenhaga); Lipsiensis (de la Leipzig); Perusinus (de la Perugia); Trevirensis (de la Trier); Vindobonensis (de la Viena). După numele celui care a deținut la un moment dat codicele, sînt desemnate, e.g.: Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste Colbert; În prezent codicele se află la Paris); Corvinianus (deținut de Mathias
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
După numele celui care a deținut la un moment dat codicele, sînt desemnate, e.g.: Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste Colbert; În prezent codicele se află la Paris); Corvinianus (deținut de Mathias Corvin, regele Unga riei); Peutingerianus (deținut de Conrad Peutinger); Salmasianus (deținut de Claude de Saumaise; aflat În prezent
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste Colbert; În prezent codicele se află la Paris); Corvinianus (deținut de Mathias Corvin, regele Unga riei); Peutingerianus (deținut de Conrad Peutinger); Salmasianus (deținut de Claude de Saumaise; aflat În prezent În parte la Paris, În parte la Wolfenbüttel); Vallensis (deținut de Lorenzo Valla); Wittianus
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Peutingerianus (deținut de Conrad Peutinger); Salmasianus (deținut de Claude de Saumaise; aflat În prezent În parte la Paris, În parte la Wolfenbüttel); Vallensis (deținut de Lorenzo Valla); Wittianus (deți nut de J. de Witt). Dintr-al patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În parte la Wolfenbüttel); Vallensis (deținut de Lorenzo Valla); Wittianus (deți nut de J. de Witt). Dintr-al patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]