607 matches
-
224, 246, 272 Clinton, William Jefferson "Bill" 8, 10, 11, 26, 27, 31, 35, 41, 50, 52, 58, 65, 66, 67, 79, 82, 101, 106, 116, 117, 132, 149, 168, 174, 183, 199, 223, 235, 260, 273 CNN 21, 138 coerciție 90, 101, 283 Cohen, Bill 59 Columbia 132, 183, 186 Comisia ONU pentru Drepturile Omului 205 Comisia ONU pentru India și Pakistan (UNCIP) 229 Comitetul Șefilor de Stat Major 51, 58, 95, 122, 286 comunitatea evreiască din America 262 conferințe
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
care leagă totul de întâmplarea dureroasă din 1946 când tatăl său a fost scos, epurat de la Radio. Deși adresa de destituire i-a venit acasă abia în 1948, deci, după doi ani de la îndepărtarea din post, între timp măsurile de coerciție nu au întârziat. Mai întâi i s-a luat de acasă aparatul de radio de control care îl ajutase în profesie. Apoi, după mărturiile colegului său de serviciu, Dr. Constantin Oproescu care răspundea de biblioteca sindicală de la Institutul Cantacuzino, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici capitalismul nu a fost scutit de crize, dar dinamica economico-socială de tip liberal include și mijloacele redresării. Pentru susținerea creșterii economice, sistemul comunist a declanșat o vastă acțiune de propagandă și coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici capitalismul nu a fost scutit de crize, dar dinamica economico-socială de tip liberal include și mijloacele redresării. Pentru susținerea creșterii economice, sistemul comunist a declanșat o vastă acțiune de propagandă și coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru că este direct legată de stabilitatea acelei arhitecturi, fiind necesar să se analizeze natura legitimității și condițiile care o generează.134 Un sistem legitim de guvernare este mai eficient și mai puțin costisitor față de unul care se bazează doar pe coerciție. În plus, s-a evidențiat că un astfel de sistem de conducere, prin natura lui, este mult mai stabil. Scriitorii contemporani au tendința de a urmări această logică prefigurînd o stabilitate sporită unui sistem de putere legitim. Tema centrală este
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
află într-o legătură strânsă cu principiile de legitimare pe baza cărora este interpretată și constituită. Ordinea socială este susținută discursiv pe baza concepțiilor privind autoritatea legitimă, fiind mult prea costisitor să se mențină o ordine socială doar pe baza coerciției. După cum afirma Kratochwil, natura autorității legitime nu poate fi înțeleasă apelând doar la analiza și premisele hobbesiene.323 Sau conform lui Habermas, Kratochwil și Weber, relația dintre membrii societății și autoritatea publică este mediată de concepția privind ordinea socială legitimă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ales în domeniul controlului social. În concepția lui R. Peters 83, puterea denotă mai ales modalitățile brutale, lipsite de normativitate consensuală, prin care un individ îi supune pe ceilalți voinței sale. În acest sens, amintim, în primul rând modalitățile de coerciție fizică (pedeapsă dureroasă, restricția de a ieși afară la joacă etc.), apoi pe cele de coerciție psihologică (amenințările), dar și manipularea unor forme mai puțin extreme de sancțiune (jocul subtil al pedepselor și recompenselor, de pildă), inclusiv influența personală (hipnotismul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
brutale, lipsite de normativitate consensuală, prin care un individ îi supune pe ceilalți voinței sale. În acest sens, amintim, în primul rând modalitățile de coerciție fizică (pedeapsă dureroasă, restricția de a ieși afară la joacă etc.), apoi pe cele de coerciție psihologică (amenințările), dar și manipularea unor forme mai puțin extreme de sancțiune (jocul subtil al pedepselor și recompenselor, de pildă), inclusiv influența personală (hipnotismul, atracția erotică etc.). Relațiile de putere sunt inerente oricărei comunități umane, deci se regăsesc și în cadrul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ai societății civile în dezbaterile avute pe marginea consumului de substanțe cu efect psihoactiv sau psihotrop, stăvilirea consumului acestora trebuie să pornească de la exercitarea unui control asupra comercializării lor (avizare, urmărire a direcției de comercializare), precum și de la înăsprirea măsurilor de coerciție în cazul nerespectării regimului de comercializare. Este salutar demersul Executivului care a aprobat de curând un plan concret de acțiune pentru o intervenție fermă în teren a tuturor instituțiilor implicate în combaterea comercializării de plante etnobotanice, reînființând Agenția Națională Antidrog
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
concordant în funcție de necesitatea legată a unei curgeri experiențiale nesegmentate. Iar funcția regulativă punctează mai mult ca oricând cu retragerea sa, în domeniul artistic, un implicat obligatoriu al originalității și al liberei evoluții. Controlul de sine înseamnă aici cât mai puțină coerciție, o implicare voalată, ocolitoare, sugestivă, care mânuiește mai curând prilejul decât instrumentul cauzal eficient, care tentează fără a obliga, care propune. Artistul se lasă în voia tendințelor și a înzestrărilor sale pentru a se recupera reflexiv în momente de răscruce
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nu apare în agenda politică a Uniunii. Legitimarea pe care se pune accentul este acea capacitate de reglementare a instituțiilor comunitare bazată pe capacitatea lor de a gestiona integrarea economică și monetară a pieței (Majone, 1996). În această optică, legitimitatea coerciției normative suferite de cetățeni prin filtrul guvernelor și al reprezentanților naționali este legată de eficiența instituțiilor. Perioada legitimării output-ului (Scharpf, 1999) se leagă așadar de procesul de integrare în cursul căruia Uniunea desfășoară în spațiul european funcțiile de reglementare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
lume reușește să treacă printr-o etapă de resocializare emoțională datorită bandei din care face parte și dacă această resocializare îl ajută în reconcilierea cu ceilalți copii. Și totuși, dacă resocializarea s-ar produce, ea s-ar realiza sub semnul coerciției, puterii și diferențelor categoriale între "noi" și "ceilalți". * Agresivitatea mediatizată induce agresivitate? Confruntarea cu violența prin intermediul fotografiilor, istoriilor, filmelor sau în viața de zi cu zi crește probabilitatea agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au un anumit rol în declanșarea intimidării și cele luate drept țintă, fără să fi provocat chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal 56-57, 177 jocuri 163 social 19, 28, 47, 83, 113, 122, 135, 188 Conștiința de sine 9 Copil abandonat 76 perturbator 78 Creativitate agresivă 83 Crimă violentă 39, 78, 101, 106, 155 Credință
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
noștrii semeni se plasau pe locuri ceva mai modeste, cu doar 11% în Milano, respectiv 10% în Bologna. De ce se întîmplă toate acestea? Răspunsurile sunt diferite. Cele mai frecvente invocă drept explicație a violențelor, crimelor și violurilor criza ecomomică și coercițiile psihosociale. Citez din presă: " grija banilor, a dificultăților achitării datoriilor la instituțiile bancare, lipsa locurilor de muncă, presiunile de acoperire a nevoilor familiei, toate acestea pot declanșa creșteri ale numărului de jafuri, agresiuni, furturi, violuri și omoruri". Răspuns greșit. Este
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
gîndire predominant care exercită aproape permanent o forță extraordinar de constrîngătoare asupra gîndirii sale și cu care îi este imposibil să intre în contradicție."143 Normele informale derivă din cele oficiale, pe care le completează, le ocolesc sau le atenuează coerciția. Existența lor este adesea negată de oficialități, fapt ce denotă o anumită surzenie instituțională sau o încremenire într-o naivitate care permite autorităților să ignore nevoile grupurilor din subordine, la adăpostul unor regulamente mereu invocate. Soliditatea normelor informale e dată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doar ca o idealizare a invidiei. Liberalismul anglo-saxon (promovat de David Hume, Adam Smith, Adam Ferguson, dar și de francezi precum Montesquieu, Benjamin Constant și Alexis de Tocqueville) a pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de englezul Thomas Hobbes) s-a axat pe sporirea coerciției și pe impunerea unor instituții de izolare a delincvenților. Ambele filosofii au cunoscut o vastă difuziune în țările vest-europene, dar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
precum Montesquieu, Benjamin Constant și Alexis de Tocqueville) a pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de englezul Thomas Hobbes) s-a axat pe sporirea coerciției și pe impunerea unor instituții de izolare a delincvenților. Ambele filosofii au cunoscut o vastă difuziune în țările vest-europene, dar au suferit grave modificări prin contactul cu filosofia marxistă, care propăvăduia intervenția statului ca agent principal și chiar unic de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mănîncă". Monopolul angajărilor, al controlului, al resurselor, în care guvernul este unicul patron și proprietar al stabilimentelor carcerale și unicul gestionar al destinelor unei populații de mărimea unui oraș, și-a dovedit ineficiența. Pentru că puterea înseamnă, de obicei, putere de coerciție John Milton: "Îndelungata prezență a puterii îi corupe chiar și pe oamenii cei mai onești", Montesquieu: "Experiența constantă ne arată că orice om învestit cu putere este capabil să abuzeze de ea și să-și ducă autoritatea cît de departe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ducă autoritatea cît de departe poate", John Adams: "Puterea naște întotdeauna abuzuri, atunci cînd este nelimitată și neechilibrată", Lord Acton: "Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe absolut", Immanuel Kant: "Posesia puterii degradează inevitabil libera judecată a rațiunii". Cum coerciția înseamnă controlul altcuiva asupra datelor esențiale ale acțiunii unui individ, ea poate fi evitată doar permițîndu-i individului să-și asigure o sferă privată, unde să fie protejat de astfel de ingerințe. Garanția că anumiți factori nu sînt controlați deliberat de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asigure o sferă privată, unde să fie protejat de astfel de ingerințe. Garanția că anumiți factori nu sînt controlați deliberat de altcineva îi poate fi oferită doar de către alte autorități externe, înzestrate cu puterea necesară. Acesta este domeniul în care coerciția unui individ de către altul nu poate fi împiedicată decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumiți factori nu sînt controlați deliberat de altcineva îi poate fi oferită doar de către alte autorități externe, înzestrate cu puterea necesară. Acesta este domeniul în care coerciția unui individ de către altul nu poate fi împiedicată decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și celor aflate în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i identificăm actorii și interesele decât prin referire la o incantatorie mișcare de egalizare a condițiilor? Preocupările urbane și dotările au vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în sfera privată corespunde grijii de a asigura protecția socială 67 a societății împotriva acelora care îi amenințau securitatea, sănătatea și moralitatea. Deoarece această intervenție este condiționată de comportamentele marginale, acțiunea socială a apărut, prin preocuparea sa și prin raționalitatea coerciției sale, în contradicție cu idealul democratic al respectării fiecărui individ. Aceasta este fața sordidă a socialului. Totuși, nu ar trebui oare să recunoaștem astăzi acțiunii sociale faptul de a fi servit în egală măsură liberalizării sferei private, făcând să funcționeze
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu cu forța, iar Papa Alexandru al III-lea a refuzat să-i condamne la moarte pe cei acuzați de erezie considerând că este mai bine să ierți un vinovat decât să condamni un inocent 3. Conform tradiției dreptul de coerciție putea fi realizat doar în plan spiritual 4 și de aceea pentru început Inchiziția nu s-a manifestat ca o formă de pedepsire a ereticilor. Dar cum s-a realizat această trecere de la clemență la un sistem rigid, simbol al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]