1,222 matches
-
de palmieri naturali. Producția forțată condiționează ansamblul elementelor situaționale. Iată o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ea. Integrarea acestei activități productive înseamnă a modela ansamblul peisajului uman din jurul ei; este vorba de o revoluție internă totală, care pune în cauză toate manifestările vieții satului. Numai în acest cadru de revoluție totală se poate transforma o producție coercitivă în activitate voluntară (cf. Coasta de Fildeș și producția de cafea). Banii (și, de aici, consumul monetar) proveniți din exterior în afara acestui proces revoluționar au un rol nu numai limitat, ci de-a dreptul negativ. Aceasta s-a întâmplat, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a estompa importanța obiectivelor urmărite inițial și a implicării cognitive în sarcină (este vorba despre estomparea elementelor/aspectelor relaționale); • înfrângerea personală devine mult mai importantă decât dezastrul comun; • mecanismul folosit de o persoană în vederea influenței altei persoane este prin excelență coercitiv. În plan atitudinal, apariția și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un sistem caracterizat de reflexivitate este distinct în termenii structurii de interacțiune pe care o întruchipează. Această condiție este satisfăcută de apariția unui nucleu liberal stabil, care domină tiparele de interacțiune din cadrul ordinii internaționale. Printr-o combinație puternică între stimulente coercitive și economice și atracția culturală, nucleul încurajează statele să respecte normele păcii democratice. De asemenea, această structură a dominației normative și materiale încorporează schimbarea progresivă, făcând ca orice inversare generală a spiralei pozitive să fie extrem de dificilă. Prin tradiție, teoria
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
întreaga societate este cuprinsă în lege? Se va vedea imediat că, dacă acest lucru nu este adevărat, toate aceste imputații se prăbușesc. Ei, bine! A spune că legea pozitivă, care acționează întotdeauna cu autoritate, pe cale de constrângere, sprijinită de forța coercitivă, având ca sancțiune baioneta și celula, ajunge întotdeauna la o clauză penală; a spune că legea care nu decretează nici afecțiunea, nici amiciția, nici dragostea, nici abnegația, nici devotamentul, nici sacrificiul, nu poate cu atât mai mult să decreteze ceea ce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu care să își satisfacă nevoile. (Firește, nu toate nevoile sunt într-o relație directă cu veniturile; prietenia adevărată și dragostea cu siguranță nu sunt. Dar nu există niciun motiv să credem că acestea sunt distribuite mai "echitabil" prin mecanisme coercitive sau chiar că ele pot fi distribuite prin astfel de mecanisme). Mai mult, în timp ce cuvinte ca "nevoie" tind să fie cam neclare, la fel ca "abilitate", dorința de a plăti pentru un lucru este mult mai ușor de măsurat. Când
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că esista între puterile europene și pe imposibilitatea recunoscută în care se află de a se înțelege în politica lor față cu Turcia, ori de câte ori această politică, ieșind din teoria consilielor, se încearcă a trece în acțiune sau la o măsură coercitivă oarecare. Rezerva păstrată de Anglia și refuzul său de a se asocia la propunerile memoriului nu putea decât să întărească pe Poartă în acest mod de a vedea. Și dacă e adevărat, cum se asigură, că, Francia și Italia, contrariu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
externă propriu-zisă (vezi figura 2.1). LUPTA PENTRU PUTERE: DE LA NATURA UMANĂ LA ACTORII NAȚIONALI Realiștii definesc sfera politică prin relațiile de putere și autoritate. Indivizi, grupuri și națiuni luptă pentru putere, înțeleasă atît ca un control efectiv asupra mijloacelor coercitive, cît și ca relație de autoritate bazată pe legitimitate. Istoria se desfășoară în cicluri eterne și nici un catharsis nu poate pune punct luptelor ei permanente (Bobbio 1981: 217). Puterea părea atît de "de-la-sine-înțeleasă", iar politica puterii atît de dominantă în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriei, atunci este esențială definiția pe care o dăm puterii. Aron găsește trei definiții diferite, însă nici una nu atinge această capacitate explicativă. În concepția lui, nici "puterea ca resursă", nici "puterea ca forță" (resursele efectiv mobilizate), nici măcar "puterea drept capacitate coercitivă" nu poate cuprinde sau sintetiza toate scopurile politicii externe. Aron dezvoltă în schimb (1962: 28-9) o triadă a scopurilor politicii externe: puterea (puissance), securitatea și gloria/ idealurile. El accentuează faptul că nu se poate reduce comportamentul politic extern la doar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la geo-politică, însă ele au diminuat interesul ideologic și politic pentru linia americană în politica externă. Odată ce legitimitatea rolului american a fost subminată, Statele Unite au întîmpinat mai multă rezistență în privința politicii externe și au trebuit să depună mari eforturi, chiar coercitive, pentru a-și asigura reușita. Aceasta a făcut și mai dificilă menținerea poziției de putere a SUA. Ca o ironie, încercarea de a considera mișcările lumii a treia din perspectiva echilibrului central a făcut diplomația americană să uite să-și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
introdus din teoria politică ideea că puterea este un concept relațional. Ea nu este resursa sau proprietatea unui actor. Resursele constituie doar baza puterii, puterea în sine constînd în relația dintre actori. Exemplul preferat al lui Baldwin este o încercare coercitivă, în care o persoană amenință pe alta cu o armă și strigă: "Banii sau viața!". Amenințarea cu moartea și mijlocul vizibil de a o duce la îndeplinire dovedesc în general că este vorba de o amenințare puternică. Cu toate acestea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Amenințarea cu moartea și mijlocul vizibil de a o duce la îndeplinire dovedesc în general că este vorba de o amenințare puternică. Cu toate acestea, dacă persoana amenințată vrea oricum să se sinucidă sau nu prețuiește viața prea mult, capacitatea coercitivă a amenințării se reduce corespunzător. Cunoașterea acestui aspect relațional poate fi folosită ca mijloc de apărare împotriva amenințărilor. Președintele Harry Truman a încercat să-l impresioneze pe Stalin la conferința de la Postdam din 1945, spunîndu-i că Statele Unite au creat o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru orice abatere de la normă, ele au un rol raționalizator și ordonator al mediului social. Imperativul legilor sociale devine o sursă de coeziune socială; ele se înscriu în constituția comportamentului indivizilor ce compun grupul social. Prin rolul și dimensiunea lor coercitivă, legile sociale edifică o tablă de valori obligatorii și previn atitudinile deviante în raport cu ceea ce socialmente este acceptat. 4.2.1. Dinamica culturii Oamenii sunt rareori conștienți de natura dinamică a culturii. În fapt, componentele culturii pe care le-am discutat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
organizațiile voluntare, sunt organizațiile utilitare care urmăresc realizarea unor obiective precise. Întreprinderile de stat și private, firmele de comerț, asociațiile de afaceri sunt câteva exemple de acest tip. Acestea sunt, în principiu, organizații de dimensiuni mari. În sfârșit, există organizațiile coercitive, așa cum sunt închisorile ori spitalele psihiatrice pentru bolnavi cronici. În asemenea organizații oamenii nu intră de bună voie, sunt obligați să participe la activitatea acestora și, datorită acestui lucru, au un contact restrâns cu ansamblul societății. 6.2.1. Oligarhie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aprobări, amenințări, sancțiuni, acte de autoritate) și control social indirect sau implicit (zvonuri, sugestii, manipulare prin intermediul propagandei sau publicității etc.); d. după mijloacele utilizate: control social stimulativ sau pozitiv (indicații, sugestii, aprobări, recompense, stimulente materiale ori morale) și control social coercitiv sau negativ (tabuuri, interdicții, sancțiuni punitive ș.a.); e. după mecanismele de reglare normativă folosite: cu caracter psihosocial (sugestia, convingerea, constrângerea, persuasiunea‚ manipularea și alte influențe sociale exercitate de opinia publică sau în cadrul grupurilor), cu caracter social propriu-zis (instituții sau organisme
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
minte sănătoasă și un trup sănătos și să ne putem crește copiii și să fim cât mai apți în politică”. Categoric, sistemul de cote reprezintă un avantaj care contribuie la promovarea femeilor în politică, dar acționează și ca o „metodă coercitivă”, având în vedere că „dacă este o chestie impusă, trebuie și respectată”. Una dintre intervievate a declarat că adoptarea acestei măsuri este urmarea unei decizii a „Leviatanului european”, „pentru a fi la egalitate cu standardele europene, internaționale...”. Din interviuri a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
printr-o politică Reglare prin cerere/ofertă prin nevoia de resurse Obiective obținerea profitului financiar obținerea egalizării nevoilor, echitatea Calitatea actorilor clienți cetățeni Instrument al pieței concurența acțiunea colectivă Decizia consensuală, răspundere în fața acționarilor, influențată de nevoia de profit bănesc coercitivă, răspundere politică, influențată de politic Aceste diferențe influențează obiectivele entităților și formularea lor, strategiile, organizarea entităților, dar și procesele de bază ale managementului, cum ar fi procesul decizional. Pe de altă parte, sectorul public<footnote Dinu, I.T. (2012), The Economics
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
vorbea de acea „facultate uimitoare” a conștiinței morale pe care o definește drept o relație autoreferențială: „Îl numește pe om martor contra sau În favoarea lui Însuși”. Freud a numit-o supraeu și a interpretat această realitate ca fiind o prezență coercitivă a vocii paterne. Bahtin, dintr-o perspectivă marxistă, spunea că „acea voce, independent de voința și conștiința noastră, coincide cu viziunea, opiniile și aprecierile clasei căreia Îi aparținem. Cea de-a doua voce aparține Întotdeauna reprezentantului tipic, ideal al clasei
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
din țară, că "serbarea școlară de 10 Maiu a reușit pe deplin [...]. A fost o serbare generală, la care în multe părți s-a asociat întreaga populațiune"144. Observând rezultatele, și-a îngăduit un ton mai imperativ, care masca intențiile coercitive sub deviza respectării dorinței populare: "când o simplă recomandare, cum a fost circulara din 22 aprilie, întâlnește o asemenea primire prin toate orașele și orășelele și până prin satele cele mai depărtate, aceasta este cea mai bună dovadă că ideea vine
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Memoria celor intervievați pare să fi fost serios marcată de abuzurile resimțite în acei ani, din cauza celor autorizați să îi disciplineze. S-ar putea spune că astfel au cunoscut, mai mult inconștient și la scară redusă, una dintre componentele cert coercitive ale sistemului. Nu puterea școlară este acuzată în aceste amintiri, ci mai curând devierile pe care le permitea: perturbarea unui anume modus vivendi, a predictibilității cotidianului, ca și subminarea stimei de sine prin recurgerea repetată la intimidări, insulte sau chiar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
60 își amintea cu seninătate că "eu nu știam ce-i ăla comunism. Am învățat de comunism în timpul armatei [sic!]" (Zoltán Rostás, Florentina Țone, op. cit., p. 206). Sistemul l-a recuperat, până la urmă, printr-o altă instituție formativă, mult mai coercitivă: serviciul militar obligatoriu. 154 Până la mijlocul anilor '50, școlile erau, de obicei, separate, de băieți și de fete. Doar școlile primare și mai ales cele rurale erau mixte. 155 "În genere, "tovarășele" (învățătoarele și educatoarele) erau privite ca niște autorități
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
datorează și parodiei, pe care înclinăm s-o considerăm, în acord cu teoreticiana canadiană Linda Hutcheon, "o deschidere a textului, mai degrabă decât o închidere a lui" pentru că ea "expune toate contextualizările ca limitate și limitatoare, arbitrare și cu caracter coercitiv, autoritare și neașteptând nimic din exterior, teologice și politice" și oferă paradoxul unui "determinism eliberator"67. Deși în O teorie a parodiei Linda Hutcheon nu se oprește exclusiv asupra fenomenului literar, discutând importante opere parodice din alte domenii artistice (pictură
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al societății. Pentru succesiva evoluție teologică devine relevantă ideea apologetului de a echivala sacerdoții păgâni totalității creștinilor: nu este nici o referință strictă numai la preoții creștini, pentru care mai apoi va fi prevăzută interdicția înrolării militare în timpul lui Constantin (306-337), coercitivă pentru laici. Tot acum este evidențiată valoarea activă a rugăciunii, sarcină specifică creștinilor, simultană inutilității războiului ineficace și generator de ucideri. Dacă războiul este o luptă falsă, rugăciunea nu sprijină spre victorie luptele pământești, ci îndepărtează pericolele care amenință pacea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
interdicția proclamată de Isus în Ghetsemani cu privire la folosirea săbiei (cf. Mt 26, 52), capătă valoare și pentru cel care militează în armată. Creștinul, fiind fiul păcii (filius pacis), nu poate să facă războaie și nici să desfășoare activități unite acțiunilor coercitive: nu poate să facă parte nici din trupele speciale, înmulțite excesiv în tipul domniei militariste a Severilor precum beneficiarii și speculatores. Creștinul nu cunoaște răzbunarea (cf. Mt 5, 38-44; cf. Rom 12, 19-21) și nici nu poate colabora cu statul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
altuia, de mari proporții, precum cel din 1914-1918. Dimpotrivă, prevederile păcii consfințite la Paris și modul de aplicare vor fi resimțite foarte mult, însă cu precădere de către statele învinse. Germania le-a considerat inechitabile, receptându-le ca fiind punitive și coercitive, fapt ce îi va alimenta resentimentele și atitudinea de revanșism și revizionism. Premoniția cunoscutului scriitor francez Paul Bourget, că deși Aliații au câștigat războiul, imediat „vor începe greșelile”, se va adeveri în evoluția ulterioară a scenei politice europene. Cu toate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]