KorAP: Find »[drukola/base=cohlear & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...62 >

1,541 matches

Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

010 secunde, unul de 3000 Hz 0.002 secunde. 4. Particularități ale percepției sunetelor muzicale de către persoanele cu implant cohlear În ultima perioadă s-au înregistrat îmbunătățiri în tehnologia implantului cohlear. Dacă în perceperea vorbirii deficienții de auz cu implant cohlear au înregistrat evoluții apreciabile, atenția specialiștilor s-a îndreptat spre perceperea sunetelor ambientale și a muzicii. Utilizatorii de implant cohlear întîmpină multe dificultăți în a percepe muzica. Acest fapt se datorează, pe de o parte experienței limitate în perceperea sunetelor

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
În ultima perioadă s-au înregistrat îmbunătățiri în tehnologia implantului cohlear. Dacă în perceperea vorbirii deficienții de auz cu implant cohlear au înregistrat evoluții apreciabile, atenția specialiștilor s-a îndreptat spre perceperea sunetelor ambientale și a muzicii. Utilizatorii de implant cohlear întîmpină multe dificultăți în a percepe muzica. Acest fapt se datorează, pe de o parte experienței limitate în perceperea sunetelor muzicale anterior implantării, dar s-a constatat că și după implant expunerea la muzică este minimală. Pentru multe persoane perceperea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
minimală. Pentru multe persoane perceperea muzicii se rezumă la recunoașterea unei melodii familiare sau a unui cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară decât perceperea variantei instrumentale a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
control de auzitori, iar rezultatele au relevat faptul că deficienții de auz au identificat mai exact muzica pop și country și au avut cele mai mari dificultăți în a identifica muzica clasică. Până nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea acelei părți ale vorbirii care era esențială în înțelegere, precum și bătaia și ritmul în timpul perceperii muzicii. Este ușor pentru persoanele cu implant cohlear să percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mari dificultăți în a identifica muzica clasică. Până nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea acelei părți ale vorbirii care era esențială în înțelegere, precum și bătaia și ritmul în timpul perceperii muzicii. Este ușor pentru persoanele cu implant cohlear să percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile sunetelor muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile sunetelor muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale unei octave. Cu toate evoluțiile tehnologice, există încă limite în transmiterea înălțimii și a timbrului, ceea ce duce

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
de structură fină și pot oferi mai multe informații în ceea ce privește modificarea rapidă a înălțimii, ceea ce ar trebui să permită o mai bună acuratețe în perceperea muzicii. 5. Efectele antrenamentului auditiv în perceperea sunetelor muzicale la deficienții de auz cu implant cohlear În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate îmbunătăți percepția muzicii după implantare. Un astfel de studiu a investigat efectele

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mai multe informații în ceea ce privește modificarea rapidă a înălțimii, ceea ce ar trebui să permită o mai bună acuratețe în perceperea muzicii. 5. Efectele antrenamentului auditiv în perceperea sunetelor muzicale la deficienții de auz cu implant cohlear În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate îmbunătăți percepția muzicii după implantare. Un astfel de studiu a investigat efectele antrenamentului la utilizatorii de implant având

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de antrenament, dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin, F, 2007). Într-un sudiu privind efectele antrenamentului asupra recunoașterii timbrului, 12 persoane cu implant cohlear au participat la ședințe de antrenament specific, în timp ce un grup de control nu a primit nicio instruire. Deși înainte de perioada antrenamentului cele 2 grupuri au avut răspunsuri similare, în urma experimentului grupul care a participat la antrenament a obținut performanțe superioare

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
la antrenament a obținut performanțe superioare grupului de control și au avut mai puține erori comparativ cu rezultatele proprii obținute anterior experimentului. Rezultatele acestor studii demonstrază efectele benefice ale antrenamentului pe termen lung asupra percepției muzicii de către persoanele cu implant cohlear. De asemenea, antrenametul auditiv în perceperea sunetelor muzicale îmbunătățesc abilitățile de a percepe muzica, dar au efect și asupra dezvoltării lingvistice, cognitive și motorii, influențează pozitiv dezvoltarea socială și emoțională a copiilor ( Weiberger, 1994). Prin muzică, copiii cu implant cohlear

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cohlear. De asemenea, antrenametul auditiv în perceperea sunetelor muzicale îmbunătățesc abilitățile de a percepe muzica, dar au efect și asupra dezvoltării lingvistice, cognitive și motorii, influențează pozitiv dezvoltarea socială și emoțională a copiilor ( Weiberger, 1994). Prin muzică, copiii cu implant cohlear își dezvoltă abilitățile comunicative, condiție esențială în dezvoltarea limbajului. Pe parcursul acestei interacțiuni cu părinții și profesorii, copiii învață: să stabilească contact vizual, să se concentreze, să imite acțiunile adultului. Galicia ( 2006) a evidențiat în cercetările sale o creștere a vocabularului

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
în cercetările sale o creștere a vocabularului receptiv la copiii implicați în activități muzicale care includeau: discriminarea ritmului, melodiei și timbrului comparativ cu copiii care nu erau implicați în activități muzicale. Antrenamentul muzical dezvoltă abilitățile auditive ale copiilor cu implant cohlear, activitățile muzicale precum cântatul, reproducerea ritmului, mișcările pe muzică, oferă nenumărate oportunități de a dezvolta abilitățile, de a asculta. Antrenamentul auditiv pentru perceperea muzicii conform Musical Ears, realizat de Med EL presupune parcurgerea mai multor etape: ascultarea și răspunsul la muzică

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și povești muzicale. Pentru obținerea unor rezultate satisfăcătoare este necesar un timp îndelungat de antrenament, desfășurat sub coordonarea unui specialist și împreună cu părinții pentru a putea fi realizate și acasă. Concluzii: Perceperea muzicii rămâne o provocare pentru persoanele cu implant cohlear. Deși implanturile cohleare au fost inițial proiectate pentru percepția limbajului, percepția muzicii este văzută ca o posibilitate viabilă fiind unul dintre obiectivele importante al companiilor producătoare de implanturi cohleare. Îmbunătățirile continue în strategiile de prelucrare a frecvențelor, capacitatea de a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Pentru obținerea unor rezultate satisfăcătoare este necesar un timp îndelungat de antrenament, desfășurat sub coordonarea unui specialist și împreună cu părinții pentru a putea fi realizate și acasă. Concluzii: Perceperea muzicii rămâne o provocare pentru persoanele cu implant cohlear. Deși implanturile cohleare au fost inițial proiectate pentru percepția limbajului, percepția muzicii este văzută ca o posibilitate viabilă fiind unul dintre obiectivele importante al companiilor producătoare de implanturi cohleare. Îmbunătățirile continue în strategiile de prelucrare a frecvențelor, capacitatea de a păstra auzul rezidual

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
acasă. Concluzii: Perceperea muzicii rămâne o provocare pentru persoanele cu implant cohlear. Deși implanturile cohleare au fost inițial proiectate pentru percepția limbajului, percepția muzicii este văzută ca o posibilitate viabilă fiind unul dintre obiectivele importante al companiilor producătoare de implanturi cohleare. Îmbunătățirile continue în strategiile de prelucrare a frecvențelor, capacitatea de a păstra auzul rezidual în urechea implantată asociate cu activități de antrenament auditiv specific ar trebui să conducă la îmbunătățiri majore în capacitatea implanturilor cohleare de a transmite informații muzicale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
al companiilor producătoare de implanturi cohleare. Îmbunătățirile continue în strategiile de prelucrare a frecvențelor, capacitatea de a păstra auzul rezidual în urechea implantată asociate cu activități de antrenament auditiv specific ar trebui să conducă la îmbunătățiri majore în capacitatea implanturilor cohleare de a transmite informații muzicale pentru ca și persoanele cu deficiență de auz să poată percepe sunetele muzicale și să se poată bucura de muzică. Aspecte ale intervenției timpurii în terapia recuperativă a tulburărilor auditiv-verbale la copiii cu deficiențe de auz

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
a irisului, precum și alte anomalii ale globului ocular) sindromul Treacher-Collin (cu anomalii ale pavilionului urechii, ale conductului auditiv extern, ale globului ocular și ale oaselor zigomatice). Aspecte ale intervenției terapeutice timpurii Intervenția timpurie pentru recuperarea auditiv-verbală a copiilor cu implanturi cohleare este un serviciu de dată recentă la noi în țară, fiind la începutul dezvoltării sale. Un serviciu de intervenție timpurie pentru recuperarea auditiv-verbală a copiilor cu implant cohlear, așa cum este cel oferit de Grupul Școlar ”Vasile Pavelcu” Iași (aflat în

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
intervenției terapeutice timpurii Intervenția timpurie pentru recuperarea auditiv-verbală a copiilor cu implanturi cohleare este un serviciu de dată recentă la noi în țară, fiind la începutul dezvoltării sale. Un serviciu de intervenție timpurie pentru recuperarea auditiv-verbală a copiilor cu implant cohlear, așa cum este cel oferit de Grupul Școlar ”Vasile Pavelcu” Iași (aflat în fază incipientă) cuprinde în mare următoarele elemente: Obiective generale: Dezvoltarea limbajului verbal, dezvoltarea auzului fonematic și formarea competențelor de comunicare. Implicarea activ-participativă a părinților în activitățile de recuperare

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
esențial în viața copilului. Servicii terapeutic recuperatorii: * evalurea nivelului de dezvoltare a auzului și limbajului în vederea întocmirii programului de intervenție terapeutică; *realizarea terapiilor specifice de recuperare și compensare individualizate în funcție de gradul pierderii de auz, tipul protezării (proteze auditive sau implant cohlear) și nivelul general de dezvoltare al copilului; * parcurgerea etapelor de testare auditivă, nonverbală și verbală, în cazul copiilor cu implant cohlear; * desfășurarea de activități comune părinți-copii și implicarea părinților în procesul de recuperare; * informarea părinților privind specificul copilului deficient de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
realizarea terapiilor specifice de recuperare și compensare individualizate în funcție de gradul pierderii de auz, tipul protezării (proteze auditive sau implant cohlear) și nivelul general de dezvoltare al copilului; * parcurgerea etapelor de testare auditivă, nonverbală și verbală, în cazul copiilor cu implant cohlear; * desfășurarea de activități comune părinți-copii și implicarea părinților în procesul de recuperare; * informarea părinților privind specificul copilului deficient de auz și dezvoltarea limbajului acestuia; *consilierea familiilor în vederea alegerii tipului de protezare si a tipului de comunicare în funcție de particularitățile individuale ale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu alte dispozitive, probe și materiale necesare testării auzului și diagnosticării pierderii auditive. În urma examinării se realizează audiograma stabilindu-se gradul și tipul pierderii auditive, aceasta constituind baza pentru alegerea unui mijloc de amplificare potrivit copilului: proteze auditive sau implant cohlear. În cazul implantului cohlear de exemplu este necesar ca după realizarea intervenției chirurgicale să se urmeze un program de recuperare auditiv-verbală, program ce presupune stimularea auditivă și cognitivă, dezvoltarea auzului tonal și/sau fonematic, formarea și dezvoltarea limbajului. Reușita unui

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și materiale necesare testării auzului și diagnosticării pierderii auditive. În urma examinării se realizează audiograma stabilindu-se gradul și tipul pierderii auditive, aceasta constituind baza pentru alegerea unui mijloc de amplificare potrivit copilului: proteze auditive sau implant cohlear. În cazul implantului cohlear de exemplu este necesar ca după realizarea intervenției chirurgicale să se urmeze un program de recuperare auditiv-verbală, program ce presupune stimularea auditivă și cognitivă, dezvoltarea auzului tonal și/sau fonematic, formarea și dezvoltarea limbajului. Reușita unui astfel de program depinde

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
părinții sunt familiarizați cu: * Informații despre deficiența de auz, particularitățile acesteia în cazul fiecărui copil în parte, modul în care deficiența de auz afectează dezvoltarea copilului; tipurile de sisteme/aparate de amplificare auditivă potrivite pentru propriul copil (proteze auditive, implant cohlear, sistemele FM), cum funcționează acestea, întreținerea acestora, „câștigul” auditiv al copilului în funcție de tipul aparatului auditiv utilizat; * Informații despre scopul programului educativ și de recuperare, obiectivele urmărite, programul zilnic al copilului în cadrul centrului, activitățile instructiv-educative, recuperatorii și activitățile extracurriculare la care

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și învățare. Copilul este adus de 3 ori pe săptămână la centru unde participă la activitățile de terapie specifice, în paralel fiind integrat și în grădinița din învățământul obișnuit. III. Background-ul subiectului: Traseul educațional: După realizarea operației de implant cohlear în februarie 2006, M.C a frecventat timp de un an, de 2 ori pe săptămână Centrul de Suport Familial și de Recuperare Timpurie a Copiilor cu Deficiențe de Auz și Asociate, iar din anul școlar 2007-2008 a fost inclus

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
iar din anul școlar 2007-2008 a fost inclus în grupa de implant. Informații audiologice și protezare: subiectul a fost diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală. La vîrsta de 3 ani și 2 luni i s-a făcut operația de implant cohlear la urechea dreaptă. IV. Evaluarea psihologică: * La itemul Limbaj din Scala de dezvoltare psihomotrică Portage a obținut un punctaj de 11 de puncte, care îl încadrează în categoria de vârstă de 1-2 ani față de vârsta cronologică; * La itemul Socializare din

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]