1,095 matches
-
plete. Gerul aprig ne-nconjoară, Stăm înfofoliți afară Alergăm, ne jucăm Și obrajii roz pictăm. Uite omul de zăpadă Vin copii să îl vadă Cine oare l-a făcut Așa falnic și-ncrezut ? Parcă nimeni nu-i ca el Cu cojocul alb de miel Cu căciula lui din oală -Soare, vino de mi-l scoală ! Trec copii în goana mare Și-l privesc: parcă tresare. Săniuță de-ar avea Ar aluneca pe ea. Dar așa însingurat Se topește de uitat Sus
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
cu gravuri. După sec XX apar și albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior în cărți poștale valoroase. Costumul purtat de barbati Piesele, care definesc aspectul vizual - decorativ ale costumului bărbătesc sînt: cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele și ciorapi împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie țărani de la munte. etc. Privitor la cămașă bărbăteasca - conform croielii este cunoscută prin răspîndirea unor tipuri de bază: „cămașă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
lâna ce se poartă iarnă: „Zină, oaie, zină, / Că din lână ta / Cioareci noi mi-oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens poetul Ovidiu menționa: „Trec băștinașii înfofoliți în mițoasele blănuri” (Tristele, III, 10). Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens poetul Ovidiu menționa: „Trec băștinașii înfofoliți în mițoasele blănuri” (Tristele, III, 10). Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă asupra acestora doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
aceasta reușește să îndeplinească cerințele imposibile ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de Sf. Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și îl înfruntă pe Mărțișor, bizuindu-se pe cele 12 cojoace, că o vor apăra de frig; dar Mărțișor, cu ajutorul lui Făurar și al Vântoaselor, reușește să o determine pe Dochia să arunce toate cojoacele și astfel îngheață și împietrește, împreună cu fiul său, Dragobete Iovan (sau Dragomir) și cu oile. Mai
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și îl înfruntă pe Mărțișor, bizuindu-se pe cele 12 cojoace, că o vor apăra de frig; dar Mărțișor, cu ajutorul lui Făurar și al Vântoaselor, reușește să o determine pe Dochia să arunce toate cojoacele și astfel îngheață și împietrește, împreună cu fiul său, Dragobete Iovan (sau Dragomir) și cu oile. Mai trebuie spus că ziua de 1 martie sau „mărțișor” este prima zi din „Zilele Babe Dochia” (sau „Zilele Babei”), care sunt în număr de
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Acasa > Versuri > Farmec > HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340306_a_341635]
-
au ochi să vadă și urechi să audă, pot pătrunde miracolul înfloririi, pricep armonia în care trăiesc albinele în zilele calme, scâncetul frunzelor în căderea lor spre foșnetul pașilor sau șuierul vântului întrecându-se cu gerul să-i smulgă babei cojoacele. Printre toate acestea, mai spun multe și celor răi, împietriți la suflet, celor care-s încâlciți la minte și trăiesc fără teamă de Dumnezeu. Fiecare cuvânt, fiecare vers, fiecare fotografie, poartă în ordine cronologică, clipele mele de viață trăite acolo
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
visat să câștig. Având în vedere rezultatele recente, mi-am dat seama că pot să-i înving pe adversarii de la Rio. Prima confruntare a fost cu coreanul... , iar faptul că l-am învins mi-a insuflat încredere. (foto Facebook/Marius Cojoc) Ce ai simțit pe podium, atunci când ai primit medalia? E foarte dificil de descris sentimentul de a câștiga prima medalie paralimpică din viața mea - dar m-am simțit extraordinar de fericit că eforturile de la antrenament au produs rezultate... pentru mine
Copiii care azi stau în fața calculatorului ar trebui duși să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338745_a_340074]
-
cu ochiuri și de două ori pe zi ciorba de cartofi cu brânză a sterparilor jieni. Noaptea a trecut greu. Era lună plină, stâncile umede luceau, în târlă se băteau berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
ciorba de cartofi cu brânză a sterparilor jieni. Noaptea a trecut greu. Era lună plină, stâncile umede luceau, în târlă se băteau berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
Era lună plină, stâncile umede luceau, în târlă se băteau berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la brâu. Noroc că-mi luasem cățelandrul flocos cu mine și mi-a
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la brâu. Noroc că-mi luasem cățelandrul flocos cu mine și mi-a dormit lipit de picioare. Alt noroc a fost că cerul
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la brâu. Noroc că-mi luasem cățelandrul flocos cu mine și mi-a dormit lipit de picioare. Alt noroc a fost că cerul îmi oferea o priveliște extraordinară și am avut la ce mă
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
le pace, să să zvinte... - Dar iau foc... - Coptile, ori nu te-o-nvațat nime că lâna nu ia foc? Să pârlește numa unie-agiunge flama pe iea. Ultima transhumanță de toamnă am făcut-o cu Unchiu Culiță, pe Dealu Nădăștiei. Dormeam în cojoace, înveliți în pelerine largi. La început de decembrie, a plouat o noapte întreagă. Spre dimineață s-a înseninat și-a înghețat. Ne-am adunat lângă foc, să ne încălzim. Beam cafea, fumam, povesteam. Din cojocul unchiului, topite de dogoare, picături
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
pe Dealu Nădăștiei. Dormeam în cojoace, înveliți în pelerine largi. La început de decembrie, a plouat o noapte întreagă. Spre dimineață s-a înseninat și-a înghețat. Ne-am adunat lângă foc, să ne încălzim. Beam cafea, fumam, povesteam. Din cojocul unchiului, topite de dogoare, picături de apă se prelingeau pe jos. - Cum drac, băă, cogiocu tău nu-i ud? - Nu-i ud, că dorm cu grijă. Decât să stau în cojocul ud, mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
foc, să ne încălzim. Beam cafea, fumam, povesteam. Din cojocul unchiului, topite de dogoare, picături de apă se prelingeau pe jos. - Cum drac, băă, cogiocu tău nu-i ud? - Nu-i ud, că dorm cu grijă. Decât să stau în cojocul ud, mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
pierdut-o Deșarte speranțe Străine mie Aproape Atâta doar mai zăresc Profilându-se în închipuirea mea Poate Umbrele iadului Aud pasul foșnit al păcatului care mă pândește Și-mi pare că departe moartea sună din corn Tremurând Mă ghemuiesc în cojoc Câinii se culcă tăcuți Încerc să adorm Am scris poemul acesta pe când eram în clasa a doișpea. Până la el, eram obsedat de formă, de simetrie, de rimă, de stil clasic. Când, brusc, viața mea n-a mai rimat cu nimic
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
Corintul, iese prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
aceleași cuvinte spuse de el de ziua “Tuturor Sfinților” : “Ați auzit cum numără Apostolul de astăzi ostenelile sfinților : prin credință - zice - au biruit împărății; au suferit de sabie, de foame, de sete, de frig, s-au fierăstruit, au rătăcit în cojoace, în piei de capre. Și lumea nu era vrednică de ei. Ce să spun de toți sfinții ? E prea greu de spus. Atât spun numai, că sfinții l-au iubit pe Dumnezeu din toată inima, din tot cugetul și din
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
distrugem fizic sau să le zdrobim psihicul, astfel încît să nu mai reprezinte un pericol. Desigur, sînt și unii care răzbesc, indiferent cît de amară li se face viața - fiecare generație își are supermasochiștii ei - dar există ac și de cojocul lor”. Cum ar fi trimiterea în misiuni sinucigașe?”, întrebă retoric Oțel. „E o metodă bună”. „Dar de data asta n-a mers! Spune-ți rugăciunea, larșnic murdar, în curînd îți vei întîlni Creatorul!”. „Creatorul!? Rugăciunea!? V-ați ieșit din minți
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]