1,892 matches
-
în copilărie taine din prefacerea pietrei? Ce folosință dădea din daltă stanelor brute cărate din carieră? M-am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea, dragul meu tată Roți de mori și cruci de chiatră Și-atunci când cioplea, cânta Tot cânta și fluiera... Cântecul îi dădea energie și spor, ori îi ținea de urât, ori credea că piatra îl ascultă și
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
troască luată de la gâtul vitelor.Obiceiul era unul nu numai distractiv ci și îmbietor deoarece după ce trecea Popa copiii trosneau troasca să alunge poțocii-șobolanii și sporeau farmecul celor doritori de bine și sănătate.Răsplătiți cu bănuți mere nuci prun uscate colacii copiii plecau îmbelșugați săturați satisfăcuți. Referință Bibliografică: CIURALEXA -N URMA POPII / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CIURALEXA-N URMA POPII de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368768_a_370097]
-
În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri. Urăturile au denumiri variate: „Plug
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
lui Dumnezeu în viața omului modern s-a împachetat în simboluri seci și reci, ori datini mai vechi și mai de pântec : bradul de Crăciun, steluțele multicolore, moșii de porțelan, de vată, de pluș, de ciocolată, săniuța, renii, iepurașii, nucile, colacii, sarmalele, cozonacii, surprize sub pomul de iarnă... Ați văzut desigur cum s-au împodobit piețele publice ale marilor orașe europene, ați sesizat cât de multicolore și sclipitoare-atrăgătoare sunt luminițele ghirlandelor din preajma marilor centre comerciale, cât de încărcate sunt magazinele cu
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
de cap pe acolo, se scot în evidență deficiențele de diferite feluri cu care ne confruntăm noi înșine în țară. Oricum, indiferent despre ce ar fi vorba, românii trebuie să fie coada Europei. Așteptam mulți dintre noi precum așteaptă mortul colacul intrarea în Spațiul Schenghen, dar se pare că perspectiva aceasta s-a îndepărtat foarte mult. Fie clasa politică nu și-a făcut lecțiile ca să obțină o notă de trecere, fie infracționalitatea și infractorii români au speriat Vestul, fie sunt alte
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
Petala a ținut un discurs foarte frumos și Goga a închinat în sănătatea regelui. E în țară o comisie militară străină care se ocupă de stabilirea frontierelor. Au fost și ei invitați cu ocazia respectivă: un englez, un italian și, colac peste pupăză, un japonez! Francezul a lipsit. Se pare că Oradea Mare însăși fusese luată în discuție, ceea ce a făcut situația întrucâtva amuzantă. Le-am acordat, desigur, toată atenția, ca și cum ei s-ar fi aflat acolo cu adevărat ca să se
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
Impact > Scrieri > ERADICAREA GRIPEI PORCINE Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ERADICAREA GRIPEI PORCINE Luna decembrie a unui an fast. Șomaj, criză, foame ca la balamuc, promisiuni deșarte... În plus, colac peste pupăză, epidemie de gripă porcină, transformată de reporteri în pandemie ca să sune mai bine în urechile poporului. Dar acesta, poporul deci, cam nepăsător din fire, rămâne indiferent și la mărețele realizări ale guvernului dar și la spaimele transmise prin
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
firești, pământene, nimic senzațional în imagini în schimb, trăirile sunt atât de intense, încât dimineața, până-n orele prânzului, îmi sunt necesare ore întregi să decantez mesajul pentru prezent sau cel din trecut, cu ramuri și rădăcini întinse prezentului ca un colac de salvare în desăvârșirea mea ca ființă de lumină. Adesea visez că zbor. Nu am aripi. Zbor sau mă scurg prin aer ca o figurină ciudată printre bulgări fini, albi, alteori printre razele mai blânde ale soarelui și trupul acela
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
și, după aprecierea doamnei, bleagă ca o balegă de vacă-n călduri. Până aici nimic deosebit! Numai că, aveau ăia niște prosoape cu animale, niște creme de plajă cu mirosuri absolut necunoscute, niște sacoșe colorate, ochelari de soare, ceasuri electronice, colaci și o saltea pneumatică vișinie, de să-nnebunești și alta nu! Da’ ce țigări fuma bahaburezul! Lungi, groase și negre, „bă, ezact ca una d’aia dă harap” după cum bine spunea doamna dovedind astfel cunoștințe dea-dreptul enciclopedice, că nu-i
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
și-a întâmpinat oaspeții, după cum era și firesc, cu pâine și sare, în semn de dragoste, prețuire și respect. Cu toții știm că în tradiția creștin-ortodoxă pâinea reprezintă simbolul vieții, iar sarea ce i se alătură, mărește puterile magico-rituale ale acesteia. Colacul (forma arhaică a pâinii), proaspăt și rumen, a fost simbolul bucuriei și dovada ospitalității movilenilor. Activitatea a debutat cu alocuțiunea directorului Școlii Gimnaziale Movila Miresii, dar și cu urările de bine și felicitările primarului movilean, domnul Dumitru Panțuru, adresate atât
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
și popa și-a făcut cruce. A doua zi popa era la securitate, avea și el o fată, tot de patru ani, una Ștefănia, care, la grădiniță, îi tăia calea lui P și îi dădea tot felul de dulciuri, colivă, colaci, îi lega șireturile la bocanci, iarna sau sandalele, când venea vara. Era o fată de treabă, cam șleampătă și fără de noroc. S-a sinucis când a împlinit optsprezece ani. Nimeni nu a știut motivul. A înghițit o sticlă întreagă de
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
de sfătuire, avem atâtea întrebări și nu știm cum să găsim răspunsul. Ne confruntăm cu multe probleme, anexie, depresie, dezamăgiri, robiri, etc. Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru ceea ce ați făcut. Tatiana Iordanescu-Motru-Gorj Aceasta conferinta a fost pentru mine ca un colac de salvare într-o mare unde mă afundam tot mai tare. Am avut o disperare adâncă din cauza copiilor și a neascultării și răzvrătirii lor împotriva lui Dumneseu neintelegan de ce trebuie să mă confrunt cu astfel de situații, invinovatindu-ma și
CONFERINTA NATIONALA DE FEMEI 23 – 27 IUNIE 2009 de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348654_a_349983]
-
al nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
R), Jos, măi jos că să lăsară Peste case boierești, (R): Cu apșoarara că-m’ stropiară, Pietricele-ngrindinară, (R), Atunci boieri să deșteptară, Lor mai bin’ că le păreară, (R), Mese mari că întindeară. Peste masă grâu revarsă, (R), Peste grâu - colac de grâu Șî o mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a fost singura concesie făcută noilor autorități care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
tata să fugă după Moașă. Agitația mea am transmis-o tuturor celor din casă trezindu-i degrabă, dar de data aceasta bucurându-se toți. Emoțiile mari și vânzoleala s-au așternut repede peste coșurile cu ouă roșii, peste cele cu colaci din făină albă ca neaua, peste pâinile mari rumenite, coapte în cuptor ori țest, însemnate de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De obicei, se consumă cu mămăliguță, varză murată
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
după ce se termina seceratul, din spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru a avea recoltă bună și în anul viitor. Cununa era dusă acasă cu mare alai unde se făcea o petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din aluat, în formă de S, care se oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu zamă de clopot. De aici înainte lopatinul și gropatinul ți-s doctoriile. Nu mai vezi tu iarba verde la primăvară. Acuși ieși cu tălpile înainte și o să faci larg în casă. Popa o să-ți cînte aleluia, neamurile o să dea colac și lumînare și...gata. Firul rupt nu se mai toarce cîtu-i lumea! C-așa-i făcută lumea asta. Astăzi mîncăm și bem, și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
pe pietonala centrală, aceea dintre Primărie și Mitropolie se organiza o mare ceremonie care comemora evenimentul de acum două mii de ani, cel numit acum Via Dolorosa. Interesul publicului pentru eveniment era perfect motivat mai ales de darurile primăriei, respectiv un colac, o lumânare și un pahar de vin. Efectul era o năvală de nedescris a mahalalelor către centru însă reprezenta doar partea văzută a lucrurilor. Cea nevăzută, însă primordială, era fidelizarea bazinului electoral precum și creșterea încrederii populației în aleșii locali și
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
de nebună, Lunatică, te cheamă stelele plutind Cu rochiile albe peste păduri. Ninsorile nu mai vin, păsările nu mai pleacă, Învelindu-mi singurătatea în nemișcare Sub o cupolă de care se lovesc îngerii. Mi se împletesc răsucite gândurile Ca un colac copt de sărbători Pe care vi-l împart vouă celor flămânzi. Cuvintele-mi rămân pentru un poem-rugăciune Prin care să mă lepăd de mine nevrednicul, Apoi cu evlavie să pătrund în mine omul Creat de tine Doamne, liber. Referință Bibliografică
POEM PRIN CARE MĂ LEPĂD DE MINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361796_a_363125]
-
-n dreapta și au învățat să zică „mulțumesc” pentru orice fel de răsplată. Au văzut cum trăiesc vecinii și au început să se chivernisească și ei altfel. Îngrijeau ceva mai atent propriul apartament. Nu se mai urcau cu picioarele pe colacul bazinului de faianță, nu mai aruncau resturi textile ori lemnoase pe oriunde, nici pe fereastră ori pe casa scărilor, ba chiar făceau și ei curățenie generală în ajun de sărbători, așa cum au văzut că fac toți românii, chiar dacă nu reușeau
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
morților), lângă cruce, cu produse din gospodăria și pământurile întreținute de ei altădată. În straie de sărbătoare, cu fața luminată de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare, linguri, furculițe, fructe și flori, însoțite de rostirea numelui celui îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]