586 matches
-
la chiaburi” pentru că poseda 16 hectare de pământ (ar fi revenit câte două hectare de fiecare moștenitor). Cealaltă bunică, provenind dintr-o familie săracă, se căsătorește cu un om cu oarecare stare și au Împreună patru hectare. Dar refuză idealul colectivei. Urmarea? Șicane sistematice, copiii marginalizați și Împrăștiați prin țară, frică permanentă. Numai pentru că au refuzat... modernizarea. Sentimentul generalizat de teamă, spaimă că ți se poate Întâmpla ceva iremediabil, nu ar trebui oare luat În seama În analiză? Sunt doar efecte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care o studiezi ca psihosociolog”. Prima impresie: e chiar roman, spre deosebire de alte „romane” Înghițite În ultimii ani; găsim aici personaje articulate, intrigă, descrieri neinventate, realism crud, limbaj deloc forțat. totul curge alert, ca viața deloc idilică a satului comunizat, cu colectiva lui, șefii lui, mari și mici, ierarhiile și dependențele economice, sociale și psihologice. După ce facem cunoștință cu lumea satului colectivizat, În final sunt plasate două secvențe din devenirea aceluiași sat: jocul de rol, așezarea În status a unui Învățător Încurajat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
au nici un orizont de așteptare. S-a pierdut spiritul Întreprinzător al vechilor proprietari de pământ, s-a dus motivația și determinarea, domină o abulie generalizată, Întreținută de alcooluri proaste și exprimată În creșterea Îngrijorătoare a infracțiunilor (bătăi, furturi, violuri). Spiritul colectivei, care a inaugurat răspunderea comună (adică a nimănui) și a inspirat dorința (firească) de a recupera ceva din pierderea inițială (adică furtul de la stat, de la colectivă, ca reparație a confiscării pământului și uneltelor proprii) a născut o mentalitate de Întreținut-descurcăreț
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de alcooluri proaste și exprimată În creșterea Îngrijorătoare a infracțiunilor (bătăi, furturi, violuri). Spiritul colectivei, care a inaugurat răspunderea comună (adică a nimănui) și a inspirat dorința (firească) de a recupera ceva din pierderea inițială (adică furtul de la stat, de la colectivă, ca reparație a confiscării pământului și uneltelor proprii) a născut o mentalitate de Întreținut-descurcăreț de care cei noi nu se mai pot debarasa. Reflecțiile de mai sus mi-au fost provocate de vizita la Muzeul Unirii, unde a funcționat până
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acum: a stat În Închisoare, având chiar colegi de celule, alături de politici și intelectuali care s-au opus regimului din convingeri ideologice, și țărani care n-au reușit să-și achite cotele sau n-au vrut să se Înscrie În colectivă. Ce fel de opozanți, de dușmani erau aceștia? Dintr-o reconstituire a calvarului unui mare psiholog român, intelectualul democrat Nicolae Mărgineanu, care a stat 16 ani În Închisori, aflăm că fratele său, Petru, țăran Într-un sat din județul Alba
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
urmează să fie arestați, și-a săpat o groapă În grădină și a stat ascuns acolo timp de 22 de ani! O viață de om sub pământ. A fost prețul pentru ce a urmat: la Roma s-a inaugurat prima colectivă din Botoșani, izbânda era mult mediatizată În vremea copilăriei mele. La Plenara Partidului, din 1961, cu patru luni Înainte de a se Încheia oficial colectivizarea, Gheorghiu-Dej recunoaște public că au fost arestați și anchetați 80.000 de „țărani muncitori” care s-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
locul său. Port În suflet o istorie insolită: amintirea unui cal al moșului meu Costică, om cu carte și diplome Înalte, care s-a complăcut să fie țăran, așteptând americanii. Și-a „donat” pământul, dar nu s-a Înscris În colectivă. Și-l avea pe Șargu: un cal frumos, galben-auriu, cu pată albă pe piept, puternic, deosebit, neobișnuit În satele moldovenești unde caii erau micuți, chiar dacă repezi. Șargu avea personalitate, era Încăpățânat și Înțelept. Dacă-i punea greutate mare, protesta. Moș
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Termenul convențional folosit astăzi pentru operaționalizarea tuturor aspectelor legitimității economice și sociale pentru întreprinderea-afacere este cel de agent de dezvoltare socială durabilă. Este un deziderat dar și o provocare adresată țărilor, economiei și indivizilor să echilibreze bunăstarea individuală cu cea colectivă, etica cu legea, libertatea cu egalitatea și diversitatea cu omogenitatea. Democrația înseamnă înțelegerea diferitelor valori și modalitatea de conectare a valorilor fiecăruia la fiecare și, în aceeași măsură, rezoluția conflictelor între valori sub forma proceselor publice. În acest sens, calitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de rap ne spun: Hei, sîntem aici! Ascultați ce avem de spus! Natura adesea colectivă a grupurilor rap, pe de o parte, schimbă accentul de pe individualism pe identitatea de grup, însă deseori afirmă atît identitatea individuală, cît și pe cea colectivă, pentru că raperii atrag atenția asupra lor înșiși ca voci distincte, ca mai apoi să lase din nou grupul să-i "acopere". Asemenea autorilor de grafitti, care își dau anumite porecle, interpreții de rap utilizează adesea pseudonime, precum Chuck D sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
profesor, medic sau preot. Am muncit mult în anul școlar 1957-1958. Pe lângă orele de la școală și pregătirea lor, am muncit cu o îndârjire ieșită din comun, pentru a deveni student. Nu-i reproșam tatii că nu s-a înscris în colectivă. Nu din acest motiv nu reușisem în anul precedent. Îmi reproșam mie că nu am fost suficient de bine pregătit pentru a mă clasa în primii 30 din cei 270 de candidați. Îmi amintesc că, în acel an, în fiecare
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
absolvent al școlii de subofițeri, în 1946 părăsește armata, revine acasă, în satul Corni. În 1948 se reintegrează organizației Gruparea albastră, ce avea ca principală activitate redactarea și difuzarea de manifeste prin care populația era îndemnată să nu treacă la colectivă. Manifestele, realizate artizanal, vor fi împrăștiate nu doar în zona Botoșanilor, vor apare la Timișoara, București, Constanța. Anghelache era, după cum mărturisește, un fel de instructor militar al Grupării Albastre. Avea un pistol, pușcă, niște trotil. În scurt timp, vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cîte 25 de ani de închisoare. Preotul Filip va fi ucis în 1952, în timpul anchetelor, la Securitatea din Bacău. Dumitru Huțanu (n. 1939), din Dolina-Leorda, economist, scrie și împrăștie prin sat manifeste ce îndemna populația să nu se înscrie în colectivă și să acționeze după modelul revoluționarilor din Ungaria anului 1956. Va fi arestat în iulie 1959 și anchetat la Suceava pînă la sfîrșitul lui martie 1960, de Dolfi Solomovici. Va fi bătut de dimineața pînă seara. Mărturisește: "Am luat atîta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Întîmplarea este redată în amănunt, eroul fiind cel mai iubit fiu al poporului: "Haite de activiști de partid intrau seara prin casele vreunui gospodar și nu ieșeau de acolo decît după ce șeful familiei binevoia să semneze adeziunea de intrare în colectivă. În urma activiștilor rămîneau ai casei, plini de sînge, cu capul spart, mulțumiți totuși că scăpaseră doar cu atîta. În ziua în care se strînseseră destule adeziuni și urma să se declare oficial constituirea gospodăriei agricole colective, țăranii și-au dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spaimă, mai eficiente sunt comunitățile decât indivizii izolați și e adevărat că În vremea noastră, când tehnica medicală a făcut mari pași În a prelungi viața, În același timp a și dăunat „imaginii publice” (și care se impregnează În inconștientul colectivă a momentului morții. Dacă În secole trecute, literatura și tradiția orală zugrăveau acest prag ca pe unul convivial, pictura, mai ales, ne Înfățișa un bătrân venerabil, Înconjurat pe patul de moarte de numeroasa și respectuoasa familie, astăzi stațiunile de reanimare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la care nici măcar răspuns nu am primit) nu mai aștept nimic fiindcă orice așteptare, orice speranță se transformă în dezamăgire. Am avut nevoie pentru antologia ultimă de câteva drepturi de autor. Cu toate insistențele mele la COPYRO (Societatea de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor) nu numai că nu mi-au dat acele drepturi, dar nici măcar nu s-au sinchisit de scrisorile mele. Se pare că România nu are interes în a-și promova cultura și în special literatura. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
arhiva privată a familiei Borromeo de pe Isola Bella, face parte din corespondență obișnuită dintre magistratură celor Dieci și Vettori, care servea ca ambasador al Florenței la curtea papala 79. [A se vedea Figurile 2 și 3] Scrisoarea poartă "semnătură" [firma] colectivă obișnuită a magistraturii celor Dieci și, la sfârșit, din nou în conformitate cu practică obișnuită, se găsește semnătură de cancelarie [sottoscrizione cancelleresca]. Ceea ce este cu adevarat straniu este semnătură care conține numele "N. Mach(e)l." o abreviere care nu este greu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-i să ia în mână pana, so înmoaie în călimara cu cerneală violetă a primăriei și în final să semneze fie angajamentul că într-un timp minim va preda cota obligatorie la baza de colectare, fie cererea de intrare în colectivă, total contrar dorinței și aspirației lor, contrar opoziției boreselor și a celorlalți membri ai familiei, creând dezbinări și stări conflictuale în multe case în care altfel întotdeauna domnise liniștea. Sub aceste auspicii vor lua naștere și cele două gospodării colective
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
li se treacă în mult așteptatul titlu de proprietate, în posesia căruia ar fi trebuit să se afle de mulți ani, de ce i se atribuie mai puțin pământ decât cu cât a fost obligat atunci cândva să se înscrie în colectivă, de ce i se atribuie alt lot, decât cel pe care la predat la intrarea sa forțată într-o formă de organizare pe care niciodată n-a agreat-o. Au trecut 12 ani, s au perindat la conducerea satului politicieni care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Expoziție personală Teatrul Arcadia Oradea; 2004 - Expoziție personală Teatrul Arcadia Oradea. Expoziții de grup (colective) 1984-1994 - Saloanele de Toamnă Reșița; 1985-1999 - Expoziții Naționale Pitești; 1985-2005 - Expoziții Naționale București; 1992 - Salonul de iarnă Reșița; 1995 - Salonul de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Oradea; 2004 - Expoziție personală Teatrul Arcadia Oradea. Expoziții de grup (colective) 1984-1994 - Saloanele de Toamnă Reșița; 1985-1999 - Expoziții Naționale Pitești; 1985-2005 - Expoziții Naționale București; 1992 - Salonul de iarnă Reșița; 1995 - Salonul de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara; 2001 - Expoziție colectivă Bacău
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
grup (colective) 1984-1994 - Saloanele de Toamnă Reșița; 1985-1999 - Expoziții Naționale Pitești; 1985-2005 - Expoziții Naționale București; 1992 - Salonul de iarnă Reșița; 1995 - Salonul de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara; 2001 - Expoziție colectivă Bacău; 2001 - Expoziție colectivă Iași; 2002 - Expoziție colectivă Palatul Parlamentului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de Toamnă Reșița; 1985-1999 - Expoziții Naționale Pitești; 1985-2005 - Expoziții Naționale București; 1992 - Salonul de iarnă Reșița; 1995 - Salonul de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara; 2001 - Expoziție colectivă Bacău; 2001 - Expoziție colectivă Iași; 2002 - Expoziție colectivă Palatul Parlamentului - București; 2002 - Expoziție colectivă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
București; 1992 - Salonul de iarnă Reșița; 1995 - Salonul de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara; 2001 - Expoziție colectivă Bacău; 2001 - Expoziție colectivă Iași; 2002 - Expoziție colectivă Palatul Parlamentului - București; 2002 - Expoziție colectivă Iași; 2006 - Expoziție colectivă Iași; 2006 - Expoziție colectivă Pitești; 2006
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
iarnă Reșița; 1995 - Salonul de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara; 2001 - Expoziție colectivă Bacău; 2001 - Expoziție colectivă Iași; 2002 - Expoziție colectivă Palatul Parlamentului - București; 2002 - Expoziție colectivă Iași; 2006 - Expoziție colectivă Iași; 2006 - Expoziție colectivă Pitești; 2006 - Salonul de Iarnă București
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de Primăvară Reșița; 1996 - Expoziție colectivă Oravița; 1997 - Expoziție colectivă Bacău; 1997 - Expoziție colectivă muzeul Caransebeș; 1997 - Expoziție colectivă Iași; 1997 - Expoziție colectivă Aiud; 1998 - Expoziție colectivă Saloanele Moldovei Iași; 2000 - Expoziție colectivă Timișoara; 2000 - Expoziție colectivă Bacău; 2000 - Expoziție colectivă Iași; 2001 - Expoziție colectivă Timișoara; 2001 - Expoziție colectivă Bacău; 2001 - Expoziție colectivă Iași; 2002 - Expoziție colectivă Palatul Parlamentului - București; 2002 - Expoziție colectivă Iași; 2006 - Expoziție colectivă Iași; 2006 - Expoziție colectivă Pitești; 2006 - Salonul de Iarnă București. Expoziții în străinătate 1992
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]