494 matches
-
Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane care determină statutul său, afectivitate-neutralitate, specificitate difuziune (derivate din dimensiunile lui Parsons, Shils
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
intern în muncă și o corelație semnificativă între internalitate și starea de bine psihologic. O corelație la limita pragului de semnificație s-a obținut între dimensiunea individualism-colectivism și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putere din corpul social, se va schimba (sau nu) România de un mîine foarte apropiat. PARTEA A CINCEA IMPACTUL DETERMINĂRILOR CULTURALE ASUPRA UNOR REGISTRE ALE PERSONALITĂȚII CAPITOLUL 10 Dialogul cu "celălalt" la nivel structural și interindividual 10.1. Individualismul și colectivismul analizate comparativ între culturi naționale diferite Paginile anterioare au dovedit că cele mai relevante dimensiuni în cercetarea interculturală s-au probat a fi individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective, chiar dacă există
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
CAPITOLUL 10 Dialogul cu "celălalt" la nivel structural și interindividual 10.1. Individualismul și colectivismul analizate comparativ între culturi naționale diferite Paginile anterioare au dovedit că cele mai relevante dimensiuni în cercetarea interculturală s-au probat a fi individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective, chiar dacă există divergențe între scopurile personale și cele colective. Dimensiunea individualistă exprimă, așadar, nevoia de autonomie și independență a subiectului, legăturile cu ceilalți fiind valorizate modest. Societățile individualiste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și independență a subiectului, legăturile cu ceilalți fiind valorizate modest. Societățile individualiste promovează o politică de tipul "fiecare pentru el", caracteristică lui homo economicus, care se reflectă într-un mod specific de comunicare și raportare la relațiile personale și profesionale. Colectivismul, pe de altă parte, exprimă patternul relațional al unei societăți în care contactele dintre membri sînt foarte puternice, și în care există o trebuință fundamentală de a face parte dintr-o rețea socială percepută ca influentă. Reciprocitatea, loialitatea, armonia și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fundamentală de a face parte dintr-o rețea socială percepută ca influentă. Reciprocitatea, loialitatea, armonia și nevoia de suport social sînt mult mai accentuate decît în societățile individualiste și corespund atributelor lui homo sociologicus. încercînd să surprindă relația dintre individualism, colectivism și dezvoltarea economică, R. Ball (2001) a pornit de la premisa unei relații bilaterale: pe de o parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
economică, R. Ball (2001) a pornit de la premisa unei relații bilaterale: pe de o parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre individualism sau colectivism. Dintr-o anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi corespunde ceea ce Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bilaterale: pe de o parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre individualism sau colectivism. Dintr-o anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi corespunde ceea ce Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor individuale, în vreme ce colectivismul ar favoriza birocrația, corupția și tratamentul preferențial
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi corespunde ceea ce Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor individuale, în vreme ce colectivismul ar favoriza birocrația, corupția și tratamentul preferențial. Pe de altă parte, dezvoltarea economiei e facilitată de colectivism și împiedicată de individualism. Autorul studiului pornește de la ideea lui Arrow, potrivit căruia, la nivel virtual, orice tranzacție comercială conține un element de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor individuale, în vreme ce colectivismul ar favoriza birocrația, corupția și tratamentul preferențial. Pe de altă parte, dezvoltarea economiei e facilitată de colectivism și împiedicată de individualism. Autorul studiului pornește de la ideea lui Arrow, potrivit căruia, la nivel virtual, orice tranzacție comercială conține un element de încredere. Normele sociale corporative, indispensabile de altfel, ar fi expresia colectivismului, pentru că, supunîndu-se lor, individul renunță la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parte, dezvoltarea economiei e facilitată de colectivism și împiedicată de individualism. Autorul studiului pornește de la ideea lui Arrow, potrivit căruia, la nivel virtual, orice tranzacție comercială conține un element de încredere. Normele sociale corporative, indispensabile de altfel, ar fi expresia colectivismului, pentru că, supunîndu-se lor, individul renunță la propriile interese unilaterale. Reciprocitatea, încrederea și moralitatea stau la baza intereselor colective și sînt interiorizate, întrucît, în societățile colectiviste, oamenii sînt motivați de alte scopuri decît cele personale. Tranzacțiile economice abundă în dileme sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ar sta la baza funcționării eficiente a întreprinderilor economice, mai mari și mai complexe în societățile colectiviste decît în cele individualiste, unde încrederea nu depășește sfera propriei familii. în sens invers, se poate susține și teza contrară: dezvoltarea economiei favorizează colectivismul și diminuează individualismul. Hirschman (1982) considera că în societatea în care economia se bazează pe onestitate, încredere și ajutorare, schimburile comerciale îi fac pe oameni mai colectiviști. Mai mult, Ingelhart (1997/2008, 2001) și Inglelhart și Norris (2004) afirmau că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rămîne însă întrebarea dacă aceste valori sînt colectiviste (dreptate socială, altruism, sacrificiu de sine) sau individualiste (expresia libertății personale, a liberei exprimări și opțiuni). în fine, ultima ipoteză pe care o propune R. Ball este aceea că dezvoltarea economică diminuează colectivismul și favorizează individualismul. Această prezumție pornește de la faptul că ideea comunității și coeziunii sociale contravine unei reduceri a societății la o sumă de oameni care se întîlnesc instrumental ca simpli agenți în procesul de vînzare-cumpărare. Mai nuanțat, Bowles și Sung-Ha
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și de specificul instituțiilor politico-sociale. Dacă instituțiile formale sînt ineficiente, capitalul social și încrederea se substituie acestora, pentru menținerea coeziunii economice și sociale. Așadar, unele aspecte ale individualismului facilitează dezvoltarea economiei, altele o împiedică, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește colectivismul, iar aspectele semnalate sînt mai vizibile cînd instituțiile formale sînt mai puțin dezvoltate. Punînd laolaltă toate aceste dimensiuni, psihologii interculturali au investigat interrelațiile multiple dintre variabilele structurale, socioeconomice și cele individual psihologice. Un exemplu al unui demers de acest tip
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clasament sui-generis. Țări precum Germania, Israel, Suedia, SUA au obținut scoruri mari la toate dimensiunile cu conotații pozitive, angajante. S-au constatat corelații semnificative între locus of control intern la locul în muncă și starea de bine, precum și între individualism/colectivism și locus of control, în sensul că individualismul corelează pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
corelații semnificative între locus of control intern la locul în muncă și starea de bine, precum și între individualism/colectivism și locus of control, în sensul că individualismul corelează pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o dovadă a caracterului funcțional al variabilei evocate. Restrîngînd dimensiunea individualism/colectivism la nivelul societății românești, C. Mereuță (1998) a analizat o serie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o dovadă a caracterului funcțional al variabilei evocate. Restrîngînd dimensiunea individualism/colectivism la nivelul societății românești, C. Mereuță (1998) a analizat o serie de patternuri și comportamente organizaționale, unele existînd sub forma unor remanențe ale regimului comunist. Astfel, cultura organizațională profesional individualistă se caracterizează printr-o formalizare modestă a comunicării, control scăzut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai degrabă decît cel al culturii ca întreg. în 1991, H. Markus și S. Kitayama făceau distincția deja evocată între self-ul independent și cel interdependent; întrebuințînd termeni de nivel individual, personal, care corespund, la nivelul culturii naționale, individualismului, respectiv colectivismului. Acest pattern identitar diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare o schițare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Europa apuseană mai apoi, polarizează perechi de concepte pe care se întemeiază întreaga construcție simbolică a lumii. Chiar și în psihologia socială, conceptele principale apar sub formă de perechi: sine/celălalt; individ/grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă și demersul metodologic se elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru a extrage "adevărul psihologic", precum diferențiatorul semantic. Antropologul american C. Geertz (1973/2001, p. 93) descria structurarea sinelui modern, prin care "persoana devine limitată, unică, mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate de imaginea "femeii" și a "bărbatului", iar portretele au fost mai nuanțate), iar scorurile mari la colectivism sînt asociate unui consens ridicat privitor la stereotipurile de gen, "bărbații", respectiv "femeile" fiind clasați limpede, imediat și "natural" (în jurul unor formule caricaturale de tipul "locul femeilor e la cratiță" sau "bărbații trebuie să fie capii familiei în toate situațiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social să exprimi emoții cu o tonalitate negativă în Japonia decît în SUA, asiaticii "închizîndu-se în sine" cu mai mare eficacitate în registrul expresivității emoționale negative. Despre Japonia știm că este caracterizată de un tipar cultural colectivist (Hofstede, 1980/2001). Colectivismul este specific unei societăți în care oamenii sînt încă de la naștere integrați în subgrupuri puternice, care continuă să-i protejeze toată viața în schimbul unei loialități indiscutabile. Astfel, datorită accentului pus pe armonia grupului și a conformismului, emoțiile care reprezintă o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle și colaboratorii (1986) au observat că regulile care restrîng exprimarea socială a "supărării" și a "nefericirii" au parte de o susținere socială implicită mai consistentă în țări precum Japonia și Hong-Kong (unde colectivismul este crescut), decît în Italia și Marea Britanie (regiuni cu un individualism ridicat). Așadar, culturile naționale individualiste și cu o distanță mică față de putere sînt mai expresive din punctul de vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este expansiv relațional, se bucură să întîlnească oameni necunoscuți și promovează valorile independente. Asemenea descrieri realizate în urma validării chestionarului specific creează condițiile pentru testarea viitoare a unei relații subliniate deja: introversiunea corelează pozitiv cu interdependența (la nivel interindividual) și cu colectivismul (la nivel social), după cum extraversia corelează pozitiv cu independența și individualismul. O altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul așa-numitului model Big Five, iar diferitele trăsături valorificate în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că, într-un context colectivist, interacțiunile mamă copil sînt mai degrabă armonioase și cooperante. Un alt studiu tematic semnificativ a fost realizat de către C. Pilgrim și A. Rueda Riedle (2003), care a căutat să exploreze bazele culturale ale individualismului și colectivismului prin surprinderea comportamentului prosocial în două societăți considerate opuse din acest punct de vedere, anume cea columbiană (socotită tipic colectivistă) și cea nord-americană (tipic individualistă). Subiecții angrenați au fost 202 copii cu vîrsta medie de șapte ani, din ambele țări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentului social, după cum urmează (vezi figura 1). Așa cum sugerează modelul evocat, "universalul" este mai evident pentru aspectele psihofiziologice și perceptive ale comportamentului; în schimb, variațiile culturale influențează în mai mare măsură aria personalității și registrul relațional. Oricum, polaritatea individualism vs colectivism s-a dovedit a întreține cel mai fertil set de concepte la nivel social, cu corespondentele lor interindividuale independență vs interdependență, iar examinarea și valorificarea multiplelor interrelații între aceste perechi conceptuale și diversele registre ale personalității vor constitui o provocare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]