716 matches
-
strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist, societățile se manifestă permeabil la schimbare, inovație, unicitate și personalizare În exprimările vestimentare, sau rezervat față de originalitate, deschis la similitudine și co-Împărtășire a elementelor de identitate vestimentară. Chiar și În țările foste comuniste, sau cu tip de cultură colectivistă se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau colectivist, societățile se manifestă permeabil la schimbare, inovație, unicitate și personalizare În exprimările vestimentare, sau rezervat față de originalitate, deschis la similitudine și co-Împărtășire a elementelor de identitate vestimentară. Chiar și În țările foste comuniste, sau cu tip de cultură colectivistă se Întrevede tendința de depășire a granițelor convenționalului și de manifestare a creației În domeniul designului vestimentar. Societatea devine din ce În ce mai mult o societate de consum, procesul socializării perpetuând, de timpuriu, de la părinți la copii modele de decizie și exprimare liberă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În 1964 prin planul Valev Moscova dorea să transforme România într- o furnizoare de produse industrial pentru CAER; prin colectivizare 96 % din suprafața arabilă a României a fost încadrată în structuri colectiviste. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
marchează încheierea în forță a colectivizării în 1962. Conflictul dintre chiaburi și moșieri, de o parte, și țărani cu vederi progresiste și comuniști, de partea cealaltă, încă prezent în aceste pelicule, va fi înlocuit de acum cu „contradicțiile neantagoniste” dintre colectiviștii înaintați ai satului și cei înapoiați, serie deschisă de Lumina de iulie (1963) și continuată cu Un surâs în plină vară (1963), Dragoste lungă de‑o seară (1963), Sărutul (1965), Merii sălbatici (1965), Vremea zăpezilor (1966), Castelanii (1967), Zile de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
câmpuri are loc pe 13 octombrie 1980. Trei săptămâni mai târziu apare O lacrimă de fată (regia Iosif Demian). Breșa făcută de filmul lui Tatos în propaganda care viza viața satului este lărgită în forță. Dacă Axente era o canalie colectivistă, acum un sat întreg, în frunte cu președintele CAP, se dovedește capabil de înșelăciune și furt. Ani în șir, ei ascund faptul că au un surplus de pământ neînregistrat și astfel pot raporta recolte la hectar false, care le aduc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prezentat cu detalii nesfârșite stratificarea socială a aristocrației franceze în descompunere. Rusia moșierilor din secolul al XIX-lea apare în romanele lui Turgheniev și Tolstoi ; avem imagini ale negustorimii și intelectualității în nuvelele și piesele lui Cehov, și ale țăranilor colectiviști în opera lui Șolohov. Exemplele ar putea fi înmulțite la nesfîrșit. Putem reconstitui și prezenta "lumea" fiecărui scriitor, rolul pe care fiecare din ei îl atribuie dragostei și căsătoriei, afacerilor, profesiunilor, modul în care îi prezintă pe preoți, proști sau
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
personalitatea și tendința de a se lăsa influențați de ceilalți), iar la celălalt agresivitatea (exprimarea nevoilor proprii invadând teritoriul personal al interlocutorilor). În studiile sociologice, cultura română este încadrată printre culturile cu grad scăzut de asertivitate, o trăsătură tipică culturilor colectiviste și slab masculine, în care interlocutorii evită confruntarea directă pentru a nu afecta armonia de grup. Predicția pare confirmată de diverse proverbe și expresii care vehiculează valori culturale românești: "capul plecat sabia nu-l taie", "a băga gunoiul sub preș
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
fixează parametrii sociologici de variație de la o cultură la alta: colectivism/individualism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, gradul de evitare a incertitudinii, orientarea în timp (Hofstede 1984; Hofstede 1997; Șerbănescu 2007). Prin raportare la acești parametri, cultura română este preponderent colectivistă și masculină, cultivând distanță mare față de putere, iar gradul de evitare a incertitudinii este ridicat. Acești parametri se corelează cu particularități discursive (Scollon, Scollon 1995; Scollon, Scollon 2001; Vasilescu 2007), care configurează modul de comunicare specific unei comunități, ca rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
urbană românească În viziunea lui G.M. Cantacuzino. Nu s-a Întâmplat așa. Și nu trebuie să cădem În capcana de a considera că tot ce s-a Întâmplat În ultima vreme este rău. Industrializarea nemăsurată, zecile de mii de apartamente colectiviste au schimbat imaginea orașului, raporturile dintre clădirile monumentale, relațiile dintre oraș și peisaj. S-a construit brutal, rudimentar, cu fervoare, pe dealuri și pe văi, În zonele istorice și În cele inundabile, s-a dorit un nou Început. Această forțare
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
proces lung, de durată, iar în actualele condiții politico-economice, încă indecis. Căci formarea păturii mijlocii este esențial legată de încurajarea proprietății particulare și a întreprinderii private, de orientare capitalistă trebuie spus pe față a economiei românești. Ceea ce politica de esență colectivistă, etatistă, centralizată și de control a regimului actual, de mentalitate comunist marxistă, blochează prin toate mijloacele. Între europenizare și privatizare există o relație directă indisolubilă. Deoarece doar independența economică asigură libertatea efectivă de gândire și a relațiilor culturale. Într-un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
occidentală. Suntem destinați să rămânem fie într-o zonă de incontestabilă influență răsăriteană, fie într o zonă gri, indecisă, între Est și Vest. Cu tot ceea ce presupune ea ca orientare politică, socială și economică, oricând reversibilă în direcție etatistă, centralistă, colectivistă. Cât timp economia României este încă în proporție de 80% economie de stat, privatizarea este mereu frânată, legile proprietății nu sunt toate votate, investițiile străine sunt descurajate (nu ne vindem țara, expresie tipică a naționalismului economic), europenizarea României nu poate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
distrugerea sistemului capitalist în vederea unei reînsușiri colective a roadelor abundenței industriale. Comunismul lui Lenin și al continuatorilor săi Victorioasă în 1917, revoluția din Octombrie* a încercat să pună în practică această doctrină cu pretenții științifice, oferind astfel legitimitate unui model colectivist și productivist. Puterea bolșevică s-a declarat atunci depozitara bogățiilor produse prin munca industrială, continuând să se opună dorinței producătorilor de a schimba, a acumula sau a transforma cumva în interesul lor orice bun material. Ea a trebuit să împace
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
progresist al burgheziei, revoluția burghezo-democrată contra statului absolutist -, comuniștii încearcă să-i găsească un echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist. Concluzia este că în America Latină comunismul nu este la ordinea zilei. Totuși, politica IC este încă ezitantă. Astfel, în octombrie 1935 are loc cea de-a III-a Conferință Comunistă din America Latină, care organizează o insurecție în Brazilia, în noiembrie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unde fiecare produce pentru uzul vecinilor săi, așa cum ar face-o pentru sine, și nu pentru o piață vagă, despre care nu știe nimic și care îi scapă”. Acest tip de ficțiune este și ocazia de a contra utopiile concurente, colectiviste și reformiste, ca Privind înapoi (1888) a americanului nemarxist Edward Bellamy, considerat prea axat pe productivism și consum individual. Această metodă de persuasiune, prin practicarea genului utopic, se regăsește la numeroși anarho-comuniști, precum francezul Jean Grave, autor al lucrării Societatea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se traduce printr-o neînțelegere. Desigur, artiștii revoluționari afirmă că se pun în serviciul noii puteri; Maiakovski scrie astfel: „Eu doresc ca baioneta să fie egală cu pana”. Categoric, ei afirmă că vor să creeze o cultură specific proletară, egalitară, colectivistă, internațională, prin distrugerea culturii burgheze. Jurnalul futuriștilor își titrează astfel primul și unicul său număr, în martie 1938: „Trăiască revoluția spiritului”. Desigur, Proletkult, cultura proletară autoproclamată, cu existența-i fugace - din toamna lui 1917 până în primăvara 1921 -, vehiculează o ideologie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
recrutare. Se pare că există aici un schimb funcțional de credințe „internaliste” Între cei care Își caută de lucru și cei care recrutează. Influența reprezentărilor sociale este determinantă În cadrul acestor procese. Apartenența culturală poate stimula un individ să caute explicații „colectiviste” sau „individualiste”, copiii indieni sau chinezi având tendința să privilegieze explicațiile externe, invers decât copiii americani. Patrick Gosling consideră, de exemplu, că există o normă de responsabilitate care Îi determină pe mulți dintre contemporanii noștri să emită atribuiri externe pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
preocupare centrală astăzi: protejarea celor ale căror tradiții culturale minoritare se pot afla În pericol. În fond, ca și În cazul drepturilor-creanțe, este vorba despre eficientizarea garantării drepturilor individului. Dar „este oare posibil, fără pagube grave, să punem lupul holismului colectivist particularist de pază la stâna individualismului universalist?” (Haarscher, 1996, p. 171). Ni se pare că se poate răspunde pozitiv la această Întrebare, respectiv că se poate depăși opoziția dintre libertate și egalitate. Așa cum subliniază Kervégan, „la origine, oamenii nu sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din „resentimentul” pe care Îl Încearcă elita unei comunități date față de o putere mai bine poziționată și mai stăpână pe destinul propriu. Printr-un „zigzag” ideologic, naționalismul evoluează astfel de la o formă „politică” și „individualistă” Înspre o formă „culturală” și „colectivistă”, fiecare entitate definindu-se prin opoziție față de unul dintre termenii prezenți În formula Împotriva căreia se ridică: refuzul opus dominației exercitate de națiunea engleză (politic-individualist) duce la formarea unui naționalism francez (cultural-individualist); apoi, acesta din urmă călăuzește În Înflorirea lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
absorbită de către micile întreprinderi private. Numai o restructurare suplă și progresivă a industriei, controlată de către stat, poate asigura o repartiție armonioasă a populației active și păstrarea unui echilibru social. Trebuie avute în vedere forme de organizare intermediare, care scapă principiilor colectiviste și planificării, dar care rămân cel puțin în parte în mâinile statului. Nu se pune problema eliminării micilor întreprinderi private, ci doar a limitării numărului lor, neputându-se lăsa în seama acestora toate perspectivele de dezvoltare. Toate întreprinderile, fie că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
regularități cu o finalitate comunitară și într-un cadru referențial prestabilit. Dificultatea situării totalitarismului într-un asemenea unghi de analiză este evidențiată printr-un paradox care, deși se înscrie în natura regimului 62, nu devine manifest decât după 1989: totalitarismul, colectivist și internaționalist prin vocație, totalitarismul a fost cel mai eficace producător istoric de individualism și de naționalism. De fapt, cum pot coexista în același teritoriu social individualismul și naționalismul, două atitudini care, într-o logică liberală, sunt mai curând ireconciliabile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nr. 34, județul Sibiu. 713. Magerusan Corneliu, născut la 6 august 1957 în localitatea Lesu, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Niculai și Leontina, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr. 341/8, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Colectiviștilor nr. 1, județul Brașov. 714. Magerusan Lidia, născută la 4 august 1961 în localitatea Poiana Mărului, județul Brașov, România, fiica lui Prodan Nicolae și Reveica, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr. 341/8, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
județul Brașov. 714. Magerusan Lidia, născută la 4 august 1961 în localitatea Poiana Mărului, județul Brașov, România, fiica lui Prodan Nicolae și Reveica, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr. 341/8, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Colectiviștilor nr. 1, județul Brașov. 715. Schafer Ortansa, născută la 28 iunie 1924 în localitatea Cernăuți, Ucraina, fiica lui Dumitrescu Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 60439 Frankfurt/Main, Im Heidenfeld 45, cu ultimul domiciliu din România, București, str.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la baza naționalismului civic englez stă concepția că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai târziu, în Europa continentală, mai întâi în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]