801 matches
-
aceste două piese, toate celelalte sunt compoziții ce datează din anii ’70 sau ’80, însă unele imprimări au fost făcute după Revoluție. „Ai iernii soli” a apărut pe albumul "Cântece transilvane" din 1980 al formației Semnal M cu titlul cenzurat „Colindătorii”. „Vișina” este un fragment live al unei compoziții din 1971 care urma să apară (dacă nu ar fi fost interzisă) pe albumul "Cei ce ne-au dat nume" al grupului Phoenix. Discul "Cântece interzise/Cenzurat" a apărut cu ocazia împlinirii
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
prea lăudată” sau „Trei crai de la răsărit”. În seara de anul nou umblă cu uratul toți cei care doresc indiferent de vârstă. În ziua de anul nou umblă cu semănatul atât copii cât și vârstnicii (care de obicei sunt mascați) : colindătorii aruncă boabe de grâu, ovăz, rostind urârea „ Anul nou cu sănătate și la mulți ani”. Alți umblă cu ursul sau capră. Cea mai prețuita datina era crila. Înainte de anul nou tinerii care joacă la hora formează un grup deo 20-30
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în casă, colindătorii dau binețe în formule simple și adecvate momentului - "Bună seară lui Ajun" - apoi ceață se orânduiește pentru colindat stând pe scaune în jurul mesei, dar și în picioare, pe masa aflându-se darurile pregătite. În casa se cântă 1 - 3 colinde
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
așa se continua cu ceea ce gospodarii doreau să aibă, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani!) Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată",o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și "O brad frumos".Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare(colaci făcuți în casă) sau bani.Persoanele de origine slave din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul românesc
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
clădirea îndeplinea și rolul de cinematograf sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural din Marin, s-au desfășurat multe activități artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri populare. Cu aceste ocazii, s-au pus în valoare costumele populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din Marin. În albumul “Artă populară din Sălaj" este prezent costumul femeiesc din Marin, dovadă a valorii și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
În pragul acestui Crăciun viforos, la cumpăna dintre cantoane și ghirlande singaporene, mai am puțin de Împlinit din drumul ce duce spre mâine! Ai din partea petuniilor julfa de lumină a sufletului și viața mea, unica de murit! Să vină, deci, colindătorii-n cete, nașterea Mântuitorului anunțând! În cele din urmă, sabia Sfântului Ștefan - primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
nu aveam chef. - Auzi, de ce trebuie oamenii să taie porcii, acum, de Crăciun? - am Întrebat-o, totuși, pe Elena. - Cum, de ce? Pentru că vin sărbătorile și pentru că... trebuie să mâncăm șorici. Îți place? Îți place, că știu eu!... Și pentru că vin colindătorii... Hai, mergem și noi? Uite, așa... ne mai latră câinii, dar poate strângem și ceva bani. - Bani?! Prin sat, noaptea, pe timpurile astea?! - Da! Nu asta am făcut an de an? Voi, băieții! Dar mă luați și pe mine... Hai
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
cuminte și cine nu de-a lungul anului, intră prin hornuri și lasă daruri lângă bradul împodobit. În bisericile din Italia sunt prezentate iesle cu Pruncul Iisus și cu magi în mărime naturală. O altă tradiție este ce a Irozilor - colindători costumați: pe lângă Irod, mai apare un moș cu barbă lungă și cu cojocul întors acesta fiind bufonul romanilor, de asemenea altcineva este costumat ca o paiață cu clopoței la picioare. sunt folosiți pentru a face zgomot în cadrul diferitelor mese tradiționale
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
statelor creștine. Crăciunul a fost introdus odată cu apariția creștinismului în România. Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25 și 26 decembrie. Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
multe țări latine: Spania, Puerto Rico, Mexic și America de Sud, copiii îi așteaptă pe cei trei regi să le aducă daruri de Crăciun. Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
a doua zi, la “nedeita”. Când se apropie Crăciunul și celelalte sărbători de iarnă, tinerii din sate se pregătesc cu mult timp înainte. Se strâng în fiecare seară, cu rândul, pe la casele fiecăruia dintre ei, unde fac repetiții la colinde. Colindătorii sunt organizați în cete, în funcție de vârstă, incepand cu grupul celor mici până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
seară, cu rândul, pe la casele fiecăruia dintre ei, unde fac repetiții la colinde. Colindătorii sunt organizați în cete, în funcție de vârstă, incepand cu grupul celor mici până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
la locul nașterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "„Steaua sus răsare...”", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire mai aprofundată a Evangheliilor, aflăm că
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale încearcă să înveselească gazdele, în timp ce colindătorii au aceeași intenție transpusă în verbul colindului "„Fă-te vesel gazdă bună”". Toată această ceată este acompaniată de unul sau doi fluierași. Melodia jocului este veselă, ritmată dar într-un moment se transformă în doină jalnică. Atunci Turca se prăbușește
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
lor erau chemați să prindă de cănacii Turcii pentru ca aceasta să-și revină și să joace din nou, se cânta următorul descântec: Apoi doina este schimbată în melodie de joc și turca își revine și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
turca își revine și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Regele zăpezii a venit În poarta inimii mele și proorocit-a: pregătește-te cu smerenie, ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În somn linia de dor a pâinii... Mă las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
nu a vorbit niciodată cu ea. În cele din urmă, Mark, de Crăciun, sună la ușă celor doi și răspunde Juliet. Peter o întreabă cine e la ușă, dar Mark ridică o pancartă pe care scrie:"Spune-i că sunt colindători". Mutește, prin mai multe pancarte, îi mărturisește că o iubește. Juliet îl răsplătește cu un sărut și apoi fuge în casă. Scriitorul Jamie (Colin Firth) apare pentru prima dată când se pregătește pentru a participa la nunta lui Peter și
Pur și simplu dragoste () [Corola-website/Science/324624_a_325953]