574 matches
-
muncă, se mai dregea cu un rachiu. Avea ochii în fundul capului, tușea a doagă, sec și adânc, îl mânca un vierme pe dedesubt. Ținea nevastă și casă grea. Copii, să 75 nu-i mai numeri, tot galbeni și duși, cu coliva-n piept. Le căra mere într-un sufertaș. Nu prea încăpeau multe. Le arăta cârciumarului, râzând moale: - Uite vecine, pentru mînji! Scotea pe rând fructele cocârjite, verzi, ținute iarna în paie până rodeau iar pomii. Își rupea de la gură să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
minte să mai râdă de ei. I-au găsit pe toți: pe Nicu-Piele, pe Sandu-Mînă-mică, pe Bozoncea și pe-a lui, mai frumoasă, veselă, cum u stă muierii bine în focul vârstei. Lipsea numai Oacă, dus în dealul Filaretului, cu coliva-n piept, și Titi Aripă. A întrebat ăl bătrân de ei. Ruda Didinei o pățise cu starostele. Ce-i venise într-o zi, n-avea parale, se lipise de-un orb. Băgase mâna în banii de pomană. Nu zici că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lemne. Muierile u dădeau de pomană și închideau repede porțile. La sâmbăta morților, Tudose se așeza pe treptele bisericii, își lăsa scula alături și aștepta. Nu scotea un cuvânt. Privea cu ochiul său beteag mulțimea. Femeile îi făceau porție din colivă și-l rugau să se închine. Spărgătorul de lemne mânca lacom grâul dulce, presărat cu bomboane, se ștergea la gură cu mâneca hainei zdrențuite și, când se sătura, se ridica, își sălta toporul pe umăr și pleca. A doua zi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câte unul îl uitase Dumnezeu pe pământ, trecea de o sută de ani. Se spovedeau ca muierile și țineau posturile ca să intre în rai, împăcați cu lumea. La sâmbăta morților, așteptau rânduiți în prispa bisericii, să li se dea din colivă. Erau cuviincioși, și unele femei le pupau mâinile cu respect. Când bătea vântul în câte un drapel, mahalagiii știau că bătrânii se mai împuținaseră. Plecau liniștiți în lumea drepților, ca și când n-ar fi fost. La miezul nopții, limbile se dezlegară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Da cine o mai fi? se mira aceasta. 345 - Mița, cine să fie, a ieșit și ea din iarnă! Chiriței parcă-i părea rău că spune lucrul acesta, pentru că la o ceartă îi făgăduise că o să-i mănânce ea întîi coliva. O băga văduva și pe Mița înăuntru. Baba mîfua nărăvașă, privea lucrurile putrezite, intrate în pământ, perdelele ciuruite și florile din geam care-i plăceau atât. - Ce faceți, surorile mele? - Bine, ce să facem? răspundea cam cu duh Chirița. - Auzirăți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
arde satu, or că s-o aprins pădurea, și căpătase și bătaie de la oameni pentru scandalul ce-l făcea... s-ar fi și lăsat bucuros de palamarie, da de colaci nu. În taină o putem comunica că-i plăcea și coliva; să-l fi văzut pe mândrul Nicodim îmblînd pe {EminescuOpVII 300} la prohoade și pe la pomene cu Basaltirea și cu Vanghelia (așa-i zicea el) după părinte și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
va face și el uitată respingerea ideilor lui André Breton ca necorespunzînd „ritmului vremei” și exigențelor „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, pentru a-și orienta atenția către promisiunile stării de vis și „semitrezie” - cum scrie el Însuși, În numele Întregii grupări, În pamfletul Coliva lui Moș Vinea. În sfîrșit, ruptura cu unu va Însemna despărțirea de programul strict avangardist și afirmarea unei alte angajări a poeziei, larg umanitaristă, pe care creația sa de limbă franceză o va afirma (după 1933) cu și mai multă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ibidem. . v. unu, 1929, nr. 16. . „Poeme În aer liber” de Stephan Roll, loc. cit. . Între mine și mine, loc. cit. . Radiografie, loc. cit. . „Poeme În aer liber” de Stephan Roll, loc. cit. Note despre poem și antologie, loc. cit. . Coliva lui Moș Vinea, În unu, 1930, nr. 29. . Gramatică, loc. cit. . Glasuri, În Punct, 1925, nr. 8. . A doua lumină, loc. cit. Copacul centaur, În vol. Act de prezență, ed. cit., p. 152. . Scrisoare netrimisă, În vol. Act de prezență
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție dacă „Ernest al vostru e os domnesc”. Când dă de bani, Miza din Titanic vals își ia ca pașaport de ascensiune socială cățel și automobil. Fratele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
picioare, de mâini, de cap și. să le fie de cap de dureri, că nu se mai termină cortegiul lor. Iar medicamentele sunt scumpe, pensia mică, și se termină tocmai când în jur simți cum începe să miroase persuasiv a colivă. Cică la vârsta asta, degeaba încerci să tratezi o boală cu indiferență, fiindcă dacă încerci tu să uiți de ea, nu te uită ea pe tine, nici de al naibii și tot timpul parcă-ți face complice cu ochiul. Însă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
te atingi de nevastă până nu blagoslovește popa toată tărășenia. Și când unii care la viața lor uitaseră de Dumnezeu și furând ca-n codru au ajuns bine căpătuiți, trec la cele veșnice, atunci să te ții ce de pomeni, colive, și danii se fac popilor ca dusul să fie împăcat cu casele, conturile, mașinile, copiii, căsătoriile lăsate-n urmă. Se vede clar, că în mioritica noastră patrie, popa e în vârful bucatelor. Și înaintașii, ce se ocupau cu treburi din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu trăiască după cheful oamenilor, și au inventat calendarul bisericesc, un obiect lumesc totuși, care arată sărbători, slujbe, praznice, duminici, iarăși și iarăși, toate cu popă în coadă. Efectul este previzibil, niciodată popa nu moare de foame. Dacă nu e colivă, e pulpiță de pui, dacă nu e pâine, iese măcar cu un orez scăzut. Dragi cititori ați auzit voi ca vreun popă să se sinucidă? Doamne ferește!. Având constant de-ale burdihanului și fiind agățat ferm cu o sforicică invizibilă, de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ani, dar încă verde, care a fost președinte al României vreo două mandate și jumate, de când este pensionar, se duce unde îi trăsnește capul său de veche șandrama comunistă, cum îl numesc unii, care tare ar vrea să-i mănânce coliva, de se poate, chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, și foarte musculoșii lei africani, nu de leii amărâți, costelivi și nenorociți ai lui Isărescu, de la Banca
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
încă verde, care a fost președinte al României vreo două mandate și jumate, de când este pensionar, se duce unde îi trăsnește capul său de veche șandrama comunistă, cum îl numesc unii, din aceia care tare ar mai vrea săi mănânce coliva, de s-ar putea, chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, carnivorii și foarte musculoșii lei africani, nu de leii amărâți, costelivi și nenorociți ai lui Isărescu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a venit cu multă întârziere, în cartea mea intitulată „Flori târzii" am dedicat un catren acestui eveniment: Mi s-a conferit Diploma de onoare Pentru merite deosebite-n trebi școlare. E, de fapt, o recunoaștere tardivă, Un aconto bun pentru ... colivă. Acum, ca și în anii ’90, normaliștii au tendința de-a prelua în comportamentul și practicile lor conduite și manifestări ce se petrec în alte școli, uitând că viitorul lor profesional este cu totul altul și că acesta impune un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
necesare. Se așteaptă un nou avatar. Sistemele noastre politice și economice trebuie schimbate, trebuie moralizate. Trebuie întronată Înțelepciunea. Nu vă mai îngrijiți atît de războaie fără rost, căci nu ele ne vor scoate din criză, ele vor constitui moțul de pe colivă. La ce vă folosesc dacă nu slujesc viața, ci moartea, minciuna și nu Adevărul ? Fiecare spionează pe fiecare, se atacă, se luptă, în loc să se ajute. La ce bun atîta risipă de resurse ? Văd state care au arme nucleare, dar poporul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în ultimii ani la Drăguș, inițiatorul și susținătorul lor fiind preotul ortodox. Lavinia Rogozea: „De când a venit în sat noul preot, părintele Roșca, în 1999, el a introdus niște practici noi de care oamenii acum se țin. De exemplu, făcutul colivei de Sfântul Toader și de Sfântul Nicolae. Înainte nu se făcea. Acum este o competiție între vecinătăți. Pe rând, fiecare vecinătate trebuie să facă colivă pentru tot satul și s-o împartă la Biserică. Femeile din vecinătate se strâng să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
el a introdus niște practici noi de care oamenii acum se țin. De exemplu, făcutul colivei de Sfântul Toader și de Sfântul Nicolae. Înainte nu se făcea. Acum este o competiție între vecinătăți. Pe rând, fiecare vecinătate trebuie să facă colivă pentru tot satul și s-o împartă la Biserică. Femeile din vecinătate se strâng să pregătească coliva, se întrec unele pe altele în rețete și au secrete pe care nu le spun femeilor din alte vecinătăți. Tot așa, părintele ține
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Sfântul Toader și de Sfântul Nicolae. Înainte nu se făcea. Acum este o competiție între vecinătăți. Pe rând, fiecare vecinătate trebuie să facă colivă pentru tot satul și s-o împartă la Biserică. Femeile din vecinătate se strâng să pregătească coliva, se întrec unele pe altele în rețete și au secrete pe care nu le spun femeilor din alte vecinătăți. Tot așa, părintele ține să se facă obligatoriu pomeni la patruzeci de zile, la un an și apoi în fiecare an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu ochiul unul altuia, mai rău decât la cârciume”, lucrurile sfinte sunt „batjocorite”, poruncile lui Dumnezeu „ocărâte”, legea „măscărită”, căci ce neam înjură ca noi de lege, de cruce, de cuminecătură, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie, și de toate tainele sfintei biserici (apud Barbu, 2000, p. 66). La începutul secolului al XIX-lea, un călător străin prin țările române, Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel, scria: Așa după cum sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
zece mii? A: da. dă zece mii. B: alceva↑ A: dați‑mi de CINCI mii câteva arahide d‑alea↓ ((arată cu degetul)) d‑alea ca să pun pă ceva B: ((cîntărește)) ș‑alceva↑ <R v‑ajunge atîta?> A: mi‑ajunge↓ pun p‑o colivă.# un domn m‑a rugat să‑i fac o colivă pentru sora lui și: și dați‑mi de cinci mii biscui‑ biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. C: a biscuiți cu graham aveți? B: da. C: CÂT este chilogramul. B
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de CINCI mii câteva arahide d‑alea↓ ((arată cu degetul)) d‑alea ca să pun pă ceva B: ((cîntărește)) ș‑alceva↑ <R v‑ajunge atîta?> A: mi‑ajunge↓ pun p‑o colivă.# un domn m‑a rugat să‑i fac o colivă pentru sora lui și: și dați‑mi de cinci mii biscui‑ biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. C: a biscuiți cu graham aveți? B: da. C: CÂT este chilogramul. B: treișunu. C: îmi: dați jumătate. B: ((cîntărește)) C: să fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aur; avere; baci; bine; bîrlog; bojdeucă; bol; bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
închinare (2); înmormîntare (2); înviere (2); obiect (2); plus (2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug; cozonac; crucificare; cruțare; divin; Doamne ajută; doliu; Domnul; dragoste; dreapta; drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger; Ghețimani; gît; iertare; igienă; inchiziție; instrument; intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina; înger; îngrijire; înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]