704 matches
-
stratificare? Așa cum vom vedea, această întrebare a fost și continuă să fie o problemă de dezbatere considerabilă printre sociologi. 8.5. Teoriile stratificării Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură emoțională. Acest lucru este de înțeles, deoarece problema lui "a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece este necesară societății sau deoarece ea este în beneficiul grupurilor puternice. Ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
p. 105. 353 Catherine S. Cox, art. cit., p. 210 . (trad. n.) 354 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 101. 355 Catherine S. Cox, art. cit., p. 211. (trad. n.) 356 Ibidem, p. 212. (trad. n.) 109 investi cu o coloratură sexuală, și textul astfel transformat provoacă o excitare erotică. [...] Melanjul dintre citatele patristice și descrierile experiențelor proprii dă un fel de erotică sanctificată, o exegeză biblică destinată plăcerii senzuale..” 357 Retorică sexuală este termenul propus de critica literară pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o anumită atitudine sau trăsătură psihică a celor ce le-au dat. Am putea încadra în această categorie toponimele: După Deal, La Inărie, La Vie, cu sensul de loc împodobit cu flori, plante, grădini și vii. Toate toponimele împletesc o coloratură variată, exprimând foarte sugestiv geografia locală. FII AI SATULUI MOMENT NOSTALGIC - REVEDERE Într-o zi de vară când am revăzut casa părintească. Am cercetat cu ochii în lacrimi leagănul copilăriei, cerdacul vechi, fereastra mică dinspre grădină, am colindat, cum ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
p. 105. 353 Catherine S. Cox, art. cit., p. 210 . (trad. n.) 354 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 101. 355 Catherine S. Cox, art. cit., p. 211. (trad. n.) 356 Ibidem, p. 212. (trad. n.) 109 investi cu o coloratură sexuală, și textul astfel transformat provoacă o excitare erotică. [...] Melanjul dintre citatele patristice și descrierile experiențelor proprii dă un fel de erotică sanctificată, o exegeză biblică destinată plăcerii senzuale..” 357 Retorică sexuală este termenul propus de critica literară pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Hugo, Les Chatiments" era încă la Adolf Axelrad și avea pe „Scoarța I titlul Biblioteca de lectură /S.Gross, Bârlad." * Gazeta de luni Gazeta de luni apare săptămânal în strada Lascăr Catargi numărul 49 Bârlad, la 8 februarie 1926. Are coloratură politică, deși nu‐ și declară programul. Va deveni gazeta Paloda, aparținând aceluiași partid politic ieșit învingător în alegerile din primăvara anului 1926 - Partidul Poporului. Făcând parte din acest partid, George Tutoveanu și Academia Bârlădeană a avut sprijinul publicistic al periodicului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
succedat ziarul Tutova. Dacă am reînviat vechea Palodă este că am găsit mai nimerit aces t titlu istoric pe care îl purtase una din vechile cetăți ale Daci ei, astăzi Bârlad - se spune în ziarul din 1 iulie 1892. Asupra coloraturii politice, ziarul din 9 iulie 1892 se declară, ca și în 1881, că aparține „liberalilo r convinși și încă din acei liberali care nu își schimbă fața”... De altfel Paloda din perioada 21 martie 1893 - 22 august 1893, poartă sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diferențial. Diagnosticul diferențial comportă dificultăți, mai ales în perioada de debut a bolii, când se face aproape cu toate entitățile psihopatologice. Pe măsură ce tabloul simptomatologic disociativ se conturează, dificultățile de diagnostic se atenuează. Multe dintre tulburările perioadei adolescenței pot avea o "coloratură schizofreniformă": exaltare, preocupare pentru idealismul abstract, modificări bruște ale dispoziției, introspecții, reverie - sunt tulburări care pot caracteriza "criza de adolescență", dar care pot constitui și debutul unei psihoze discordante. Prezența disociației este singurul criteriu valabil pentru diagnosticarea schizofreniei la această
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomatologia schizofrenică s-a developat după vârsta de 40 ani. O asemenea entitate (posibilă), pune problema relației cu psihozele de involuție (melancolia de involuție, psihosindroamele organice, psihozele presenile). Este neândoielnic că factorii patologici preinvolutivi sau involutivi conferă formei tardive o coloratura parafreniformă, depresiv-anxioasă, catatonică sau pe cea a agiției confuzionale, precum și tendința spre evoluție trenantă a delirului. Defectul terminal este mai rar și puțin grav, uneori existând doar o simplă reinserare socială (Constantinescu, 1976). Tabloul dominant este cel paranoid, cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prim-planul existenței noastre zilnice diverse personaje, o galerie foarte bogată de indivizi: de la cei pitorești, viguroși, expansivi, cu o prezență ubicuă, pe care nu-i poți evita oricât te-ai strădui să faci acest lucru, până la cei de o coloratură ușor exotică, care au un discurs debil, timid, ridicol, neconturat. Invadând mass-media basarabeană, care s-a pus servil - fără excepție și fără pic de orgoliu - la dispoziția partidelor și a grupurilor de influență, acești mesageri emblematici ai derutei noastre colective
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a autorului de a (se) dezvălui, cât și efectele secundare ale unei transcrieri evenimențiale cu substrat strict contabilicesc. Deformări Între prima modalitate și cea de-a doua se poate discerne o diferență de tensiune emoțională. Dacă În cazul dintâi patetismul, coloratura emoțională, subiectivitatea conștientă (dar creatoare) sunt mai ușor de descoperit, În cea de-a doua ele se ascund Îndărătul aparent obiectivei relatări lipsite de pasionalitate, În stilul camerei cinematografice. Însă chiar dacă participă la constituirea unui cadru preestetic sau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Dan Perjovschi, Ovidiu Pecican, Pavel Șușară, Ioan Stanomir, Dan Ungureanu, Ștefan Borbély, Bogdan Suceavă, Raluca Bem Neamu, Mirela-Luminița Murgescu, Mihaela Anghelescu Irimia. Intervențiile lor alcătuiesc un grupaj semnificativ pentru posibilitățile de reevaluare critică a posterității unui personaj istoric, având o coloratură net diferită de cele publicate în revista "Contrafort" ("Observator Cultural" din 3-9 martie 2004, pp. 5-11). 14 Un rezumat a ceea ce a însemnat, mai ales în termeni cantitativi, concursul respectiv, a fost afișat pe site-ul televiziunii publice, http://www
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
strălucit"206. Parodia intră, după unii cercetători, în Renaștere prin intermediul facețiilor, care au un statut apropiat de al reprezentațiilor ("maimuțărelilor") ce urmau, în Antichitate, unei tragedii. Tematic înrudită cu burla, faceția dă "numele latinesc al unei glume concise, adesea de coloratură erotică, cu o poantă finală, folosită în chip de divertisment mai mult sau mai puțin urban în conversațiile celor vechi care iubeau într-adevăr produsele gratuite ale unei ironii subțiri"207. Ea împletește elemente ale culturii populare cu infiltrații culte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că-i năpârcă!". Față de celelalte poeme eroi-comice renascentiste, Ariosto introduce elementul moralizator, trimițându-ne cu gândul la fabule. Îl vom regăsi în mai toate episoadele, fie ele și secundare, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că intenția ludică are și o coloratură satirică: Deși ia multe chipuri, țineți minte:/ Aceeași este nebunia! Este/ Ca o pădure plină de cuvinte/ Ce-atrage și te pierde fără veste,/ În sus, în jos, în urmă, înainte.../ Dar, ca să-nchei, vreau să vă spun aceste:/ Cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest sens și considerația sa față de creștinism și legea creștină; exprimarea sa nu reprezintă ceva neobișnuit pentru acel timp și se regăsește în literatura și în arta creștină antică. Autorul acceptă motivul curent al legii creștine întărindu-i, printr-o coloratură romană, caracterul legal. Celebrul edict al lui Theodosius I (379-395), Cunctos populos (27 febr. 380), prescria formal ca lege spirituală de reper numai religia transmisă romanilor de către Apostolul Petru. Dacă a publicat aceste cărți între 391-392, terminologia sa corespunde formulării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nici aceleași motivații. Fenomenul martiriului în creștinismul antic nu poate fi minimalizat ori banalizat în ciuda oricăror afirmații: mai mult chiar, reducerea justelor sale proporții, care rămân pe ultimul plan al vieții creștine din epoca respectivă, oferă acesteia din urmă, simultan, coloratura sa specifică. Biserica martirilor a fost fără îndoială o realitate care a dezvoltat o teologie creștină a martiriului (înrădăcinată în iudaism și în discontinuitate cu acesta), unde amplificările îl însoțeau pe cel aflat în persecuții și care îl vor ajuta
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
al cărui discurs se apropie într-o manieră mai "clasică" de retorica neofascistă. APĂRĂTORII PERIFERIILOR: PARTIDELE AUTONOMISTE Ca și în cazul partidelor de centru, care au rezultat tot din mișcarea de edificare națională, și partidele care apără periferia au diferite "coloraturi" în funcție nu numai de caracteristicile naționale, dar și de particularitățile locale. Tipul de periferie se dovedește a fi la fel de important: partidele vor fi mai mult sau mai puțin diferite dacă factorul de identificare ce mobilizează periferia este lingvistic, religios
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și, mai târziu, cu doctrinele socialiste, va obține o semnificație socială. La fel se întâmplă cu fraternitatea: toți oamenii sunt frați, deoarece sunt copiii aceluiași Tată. Această idee se laicizează și duce la solidaritate. Bunăvoința și-a păstrat mai mult coloratura creștină, dar ea poate fi o valoare-ghid fără a fi o credință religioasă. O serie de valori care gravitează în jurul acțiunii sociale, politice, umanitare, caritative, ca spiritul de întrajutorare, sacrificiul de sine, acțiunile dezinteresate au caracterizat mai ales creștinii, dar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
urmă și intră în patrimoniul comun al europenilor și, implicit, al creștinilor. 7. Fericirea. Este, fără îndoială, o aspirație constantă, încă din zorii umanității. O observație simplă arată, totuși, că în viața obișnuită fericirea este eminamente fragilă. Ea primește o coloratură religioasă și se înscrie în eternitate. Fericirile din Evanghelie fac trimitere la lumea de apoi. Iisus spune că a venit pentru ca oamenii să aibă viață din belșug. Dar aceasta se întâmplă în Împărăția Tatălui. Ideea creștină că această fericire nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a întâmplat cu sumele împrumutate. A prezenta o situație drept mai gravă decât este viciază judecata. În loc să descriem datele problemei ținând cont de toate elementele constitutive, am anunța catastrofe. Dezbaterile ecologice (despre armamentul nuclear, încălzirea climei) abun-dă în predicții funeste. Coloratura ghidează alegerea cuvintelor, pentru a de-semna un fenomen. Să luăm cele trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
elementele constitutive, am anunța catastrofe. Dezbaterile ecologice (despre armamentul nuclear, încălzirea climei) abun-dă în predicții funeste. Coloratura ghidează alegerea cuvintelor, pentru a de-semna un fenomen. Să luăm cele trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă participanți la cursă, care vor toți să fie cei dintâi, emulația instituie savanți simpatici, care aspiră să descifreze o enigmă. La fel, într-o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
religiile ca deținătoare ale unor adevăruri relative, potrivite pentru anumite categorii de persoane, sau ca o serie de drumuri diferite care ajung în final în același loc. Pentru relativism, toate religiile provin din aceleași credințe fundamentale, care capătă apoi o coloratură diferită în funcție de cultura locală. Pluralismul reprezintă o atitudine care depășește relativismul prin aceea că nu mai promovează tolerarea celorlalte religii, ci îmbrățișează valorile care se găsesc în afara granițelor propriei comunități. Pluralismul își asumă nevoia de a explora celelalte comunități religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
între propriul ideal literar și creațiile altora care par a-l confirma, nu mai puțin o delimitare netă, mergând până la ebuliția polemică față de ceea ce i se pare "inautentic", într-o dispunere simetrică. Funcționează, cu alte cuvinte, maniheismul specific criticii de coloratură afectivă"261. Remarcăm la Monica Lovinescu aceeași implicare afectivă în interpretările literare ale textelor pe care le găsește potrivite propriului gust estetic. Conceptele de cititor și scriitor sunt adesea dezbătute în cadrul cronicilor pentru a marca rezistența intelectualității în fața regimului, ori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a fost una majoritar țărănească. Acest conservatorism i-a supărat nu doar pe ruși, ci și pe "mondialiștii" din Occident, cel întâi-stătător fiind Friedrich Engels. Supărarea a fost declanșată de modul cum au tratat românii revoluția de la 1848, dându-i coloratură națională, ceea ce-i făcea pe locuitorii din Carpați primejdioși pentru perspectiva "revoluției mondiale", tocmai în clipa când Marx și Engels definitivaseră Manifestul Partidului Comunist, sub lozinca Proletari din toate țările, uniți-vă! Sloganul va fi preluat de bolșevici și inscripționat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]