487 matches
-
ne pune să ne batjocorim între noi, să ne sfâșiem pentru credințe și, la arătarea unei prăzi, care-i punga noastră, căci e a țării, să ne scuipăm*** și conservatorul să fraternizeze numaidecât cu radicalul, radicalul să devină conservator? Sîntem comedianți cari ne batem de florile mărului pentru petrecerea și câștigul străinilor ce trăiesc aci? Sîntem păpuși, îmbrăcate când roșu când alb, cari azi pun o etichetă, mâne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
păpuși, îmbrăcate când roșu când alb, cari azi pun o etichetă, mâne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie satisfăcute? Sîntem bărbați noi sau niște fameni, niște eunuci caraghioși ai marelui Mogul? Ce sîntem, comedianți, saltimbanci de uliță să ne schimbăm opiniile ca cămeșile și partidul ca cizmele? Ceea ce-i e permis d-lui de Bismarck, de-a se juca cu partidele, în urma gloriei sale politice, e permis piticului d. Brătianu, ale cărui zile se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acest punct de vedere, și prezența clovnului și saltimbancului - recuperată din „decadentismul” unui Laforgue și de la urmașii săi francezi de la începutul secolului ori, în spațiul românesc, de la poeți ca Tristan Tzara, Ion Vinea și Adrian Maniu, - cu masca ambiguă de comediant tragic, ce introduce în spectacolul feeric o undă de angoasă, ca în Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / Câte frânghii și în sângerări orchestra”) sau în Sfârșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
povestirii vieții, cât relația de încredere stabilită între cercetător și povestitor și semnificația dată de acesta din urmă întâmplărilor prin care a trecut. Important este ca povestitorul să nu mintă în mod deliberat (n.t.). Bob Hope (1903-2003), actor și comediant american, o legendă a showbizului care s-a remarcat prin reprezentațiile ținute pentru soldații americani în afara țării (n.t.). Cu sensul de persoană extrem de zeloasă și entuziastă (n.t.). Băutură non-alcoolică, efervescentă, cu aromă de ghimbir (n.t.). Joc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
apuca: Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el apoi deschise-o carte bisericească și pe un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărților! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți ... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgîlită în fiecare colț disponibil 290. Din toate portretele surprinse de Eminescu reiese un soi de arbitraritate, pe care poetul o ia ca atare, descriind-o în modul realist al momentului respectiv, căci, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
generat această densitate unică de personalități, nemaiîntâlnită nicicând în alte localități? Oare nu cumva vestitul iarmaroc de Sfântul Ilie, vara, "portul de uscat", "Leipzigul" comercial al Moldovei, care aduna negustori și cumpărători din toate statele vecine, aventurieri, samsari, cămătari, bancheri, comedianți și vagabonzi, scamatori și izvoditori de snoave și întâmplări, câte-n lună și-n stele, care curgeau buluc, odată cu banii ce se numărau și încasau de la aldămașuri, făceau din târgul acesta un loc atât de dorit și vrăjit al întâlnirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
predicație intră în proces de devenire/de schimbare identitatea sau caracteristici ale subiectului, în funcție de clasa morfologică (adjectiv, substantiv etc.) și de conținutul lexical al numelui predicativ: „Dan întoarse foile, șopti, umbra deveni om.” (M. Eminescu) „Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău, care stăpânește lumea...” (M. Eminescu) „S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr.” (M. Eminescu) Predicatul descriptivtc "Predicatul descriptiv" Planul semantic al predicației desfășurată de predicate descriptive se definește prin statism. Predicatul descriptiv particularizează sfera
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
optează pentru același aspect discontinuu bazat pe antiteza dinamică și alternanța unor variate motive tematice de dimensiuni reduse (una sau două măsuri). În acest sens, caracterul sentimental al introducerii va fi ironizat la scurt timp de „hohotele de râs” ale comediantului care trece brusc de la o stare la alta, de la plâns la râs, trezind astfel amuzamentul publicului. Această izbucnire carismatică înlănțuie o cascadă de acorduri desfășurată pe parcursul unui ambitus extins (), risipindu-și apoi intervenția cu același spirit imprevizibil. Și cum orice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tot astfel asistăm la o lovitură de teatru în care acordurile ample, cu puternice sonorități orchestrale, vestesc o posibilă întorsătură tragică în desfășurarea evenimentelor. Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a comediantului ce propune un adevărat trick în stil american. Coda preludiului orientează discursul spre o modulație surprinzătoare la realizată prin secvențarea temei secunde la semitonul superior, procedeu recunoscut ca o trăsătură particulară a muzicii de jazz. Această ultimă versiune a ideii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca o trăsătură particulară a muzicii de jazz. Această ultimă versiune a ideii secunde aruncă o lumină melancolică asupra personajului, completând portretul acestuia cu imaginea acelei ființe ce trezește compasiunea publicului datorită condiției ingrate a existenței sale. Tema acelui biet comediant nevoit să-și uite propria tristețe a unei vieți nefericite pentru a amuza onorata asistență a reprezentat un subiect frecvent abordat în literatura romantică (Victor Hugo) și, ulterior, adaptat în libretele unor opere dramatice precum Rigoletto de Giuseppe Verdi sau
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Am împărțit fișe de cartotecă, nescrise, de mici dimensiuni, dându-le posibilitatea oamenilor să scrie câte o întrebare. Apoi le-am strâns, și i le-am înmânat lui Isaac. Acesta, făcând improvizație, a continuat să își joace rolul ca un comediant, și să atragă interesul publicului. Iată un exemplu: o întrebare era despre Sputnik și schimbare. Isaac a spus: "De la bun început, oamenii au rezistat schimbării. De exemplu, când s-a inventat scrisul, oamenii cu memorie bună au obiectat!". Sau un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a admirat, de asemenea, talentul. Au cunoscut-o și i-au apreciat talentul fabulistul Esop, matematicianul și filosoful Pytagora. Criticii de mai târziu i-au încadrat creația într-un gen aparte de poezie poezia saphică. Alții, în special satiricii și comedianții, au ridiculizat-o pentru obscenitate și perversitate. Nu se exclud relațiile dintre maestră și discipole, similare pederastiei, manifestate ca și camaraderie războinică, relație dintre maestru și discipol, dintre adult și tânăr, dintre erast (maestru) și eromen (discipol). Bănuielile și acuzațiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cel Mare (306-337) pe locul cetății grecești Bizantion, împăratul devenit creștin după ce, în vis, i s-au arătat Crucea lui Hristos și cuvintele: Prin acest semn vei învinge, s-au desfășurat fastuoase serbări. În Hipodrom, printre grupurile de cântăreți, dansatori, comedianți, s-a remarcat o tânără actriță de pantomimă, frenetic aclamată de publicul stradal. Era Theodora, în greacă, Dar al Domnului, fiica unui îmblânzitor de urși, Acacios, și a unei femei ușoare participante la spectacolele stradale. Unii susțin că s-ar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spațiul, promovată de reformatori ai scenei moderne cum ar fi Stanislavski, Meyerhold, Vahtangov, Tairov. Anumite divergențe artistice dintre acești mari regizori țineau în mare parte de imaginea scenica a actorului. În fond, sistemul lui Stanislavski este o tentativă, după Paradoxul comediantului lui Diderot, de a edifica o mitologie a imaginii scenice prin prezența și interpretarea actorului. Spre deosebire de reformatorii europeni Adolphe Appia și Gordon Craig, regizorii ruși dau un sens nou ideii de cultură a actului teatral, fundamentând căi ale creativității în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
anume fel un actor care pretinde că prezintă natură să și emoțiile sale în public, dar se mulțumește de fapt să le reprezinte. Diderot explică faptul în mod clar: Nu se spune în lume ca un om este un mare comediant? Nu auzim pe aici, pe colo că el simte, dar, dimpotrivă, că el excelează în a simula, chiar dacă nu simte nimic" (Diderot). Parisul și marile orașe construiesc cu adevărat un tip de personalitate complexă în Secolul Luminilor. Imperativele controlului de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
regatului. Eminescu atacă în termeni duri alianța dintre conservatori și liberali, condamnând nestatornicia oamenilor politici în rânduri pline de ironie și aciditate: Până când comedia aceasta? Până când panglicăria de principii, până când schimbările la față de pe-o zi pe alta? Ce suntem, comedianți, saltimbanci de uliță, să ne schimbăm opiniile ca [și] cămeșile și partidul ca cizmele?"221. Independența de gândire a gazetarului și refuzul înrolării ideologice determină înlăturarea sa de la conducerea Timpului, la sfârșitul lui decembrie 1881. "Opoziția coalizată", alcătuită din gruparea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de multe lucruri nu erau cum trebuie să fie"522. Jurnalistul nu ezită să amendeze acțiunile oamenilor politici, liberali și conservatori, deopotrivă, atunci când acestea sunt guvernate de interese personale. Nestatornicia oamenilor politici este atacată în termeni duri de jurnalist: Suntem comedianți cari ne batem de florile mărului pentru petrecerea și câștigul străinilor ce trăiesc aci? Suntem păpuși, îmbrăcate când roșu când alb, cari azi pun o etichetă, mâne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
păpuși, îmbrăcate când roșu când alb, cari azi pun o etichetă, mâne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie satisfăcute? Suntem bărbați noi sau niște fameni, niște eunuci caraghioși ai marelui Mogul? Ce suntem, comedianți, saltimbanci de uliță să ne schimbăm opiniile ca cămeșile și partidul ca cizmele?"523. Rămânând fidel propriilor concepții politice, chiar și atunci când ele intră în contradicție cu cele ale partidului care susține financiar publicația la care scrie, Eminescu va atrage
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
e într-adevăr om politic, el răspunde asemenea numai unui om politic, nu poetului, care atare se bucură pe scara omenirii de un rang înnăscut atît de mare încît pe lîngă dînsul mulți dintre principii reali sînt numai niște bieți comedianți și tragicomedia mizeriei, înjosirii și meschinătății omenești, al căror corelat în politic este răpirea prin putere și amăgirea prin cuvînt" (Un răspuns rusesc, "Timpul", 1 martie 1878). E un răspuns la care toată tagma politicienilor noștri care ocupă pe cît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
marile convulsii de mai tîrziu, petrecute în Estul totalitar, și-a păstrat o mare parte din determinațiile sale esențiale. Cu o existență țesută din complexități și contradicții, intelectualii oscilează între vîrfurile și marginile societății, joacă roluri de profet sau de comediant, sînt ispitiți de abstract sau de concret, sînt critici sau mitologizanți. Dincolo de excese și de un melanj din ce în ce mai firesc, trăsătura esențială a intelectualului autentic, îndeosebi în România de azi, este să supraviețuiască și să trăiască precum un adevărat slujitor al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nebună, mă atrăgea la circul din Alma-Ata un singur lucru djighiții. Dar nici unul dintre numere nu era de neglijat. În general, episoadele comice erau executate de oameni normali, nevopsiți, excelenți mimi, bizuindu-se mai ales pe aspectul de "pince-sans-rire" al comediantului de bună calitate. Oamenii zburători erau tineri și frumoși, numerele spectaculoase și poate că și starea mea de spirit era de așa natură încît se lăsa dusă în zbor o dată cu trupurile legănate la trapez. Deodată, îmi dau seama că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
teatru redând-o astfel utilizării firești. Actorul principal îi reproșează regelui că a compromis tot spectacolul și i-a distrus cariera, acesta îi răspunde sec că nu gustă tragediile (I, p. 362). Ostașul prea obosit ca să mintă îl îndeamnă pe comediant să renunțe la meseria nepotrivită pentru el, o dată ce are o fire sinceră, lipsită de duplicitate, dispusă să creadă cu adevărat în moartea lui Agamemnon (I, p. 362). Suveranul consideră că prin fapta lui a înviorat reprezentația teatrală, că i-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că au venit rușii. V.A. : Ascultându-vă, mi-am adus aminte de un banc pe care l-a spus Mircea Crișan. Cei tineri nu știu cine a fost. Un adevărat erou al rezistenței prin cultură fusese acest extraordinar satirist, textier și comediant. Cine l-a văzut pe Mircea Crișan în spectacolul „Eu și materia moartă“ sau în reprezentația pe care a dat-o artistul leningrădean Arkadi Raikin, abia scos din carantină, dacă nu chiar din Gulag, recital în care Mircea Crișan i-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
actualitate încă: „L-am văzut aruncându-se în căruță din mersul ei. S-a proptit deodată în piciorul de lemn și cu celălalt înfipt în căruță, făcând un efort, s-a cocoțat sus, cu hățurile în mână. Am văzut mulți comedianți a căror agilitate m-a uimit, dar acest țăran tânăr ce își ducea cu atâta avânt piciorul de lemn ma emoționat. Tot el, la Dragoslavele, la Oituz, la Mărășești, cu figura arămită de soare și trasă de suferință, cu ochii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cele mai importante erau băuturile scumpe, whisky-urile, coniacurile și cocteilurile în special, iar în pro- gram aveai, dacă nu o celebră orchestră care te invita la dans, alături de doamnele de companie care stăteau pe scaunele înalte de la bar, dansatori, comedianți, actori cu mici scenete, iluzioniști sau contorsioniști, care făceau spectacole nemaipo- menite. La Maxim debutau Stroe și Vasilache (Lache - Lache), ce aveau să facă istorie cu comedia lor ; la Zig-Zag tocmai fusese invitată celebra Josephine Baker și tot orașul s-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]