1,013 matches
-
care ar putea să ne ajute găsirea răspunsului la întrebarea ce determină gradul de religiozitate al unui popor. A doua secțiune prezintă indicatorii folosiți în analiza realizată în acest capitol. A treia parte se centrează pe analiza datelor și pe comentarea rezultatelor obținute, iar partea finală conține o discuție pe marginea rezultatelor și a implicațiilor pe care acestea le au. I. CAUZE ALE DIVERSITĂȚII RELIGIOASE ÎN EUROPA DE EST? Europa religioasă se prezintă ca un puzzle uriaș, cu puncte în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
receptare a operei bacoviene "stau sub semnul haosului". Criticul număra nu mai puțin de șaisprezece determinante, câte i-au fost atașate poetului: de la aceea de "clasic" la aceea de... "postmodernist". Să recunoaștem că este o performanță, rezultat al dificultăților de comentare a unor texte de o simplitate care îi pune în gardă pe exegeți, făcându-i mai circumspecți decât ar trebui, de drept, să fie. Surprinzător mi se pare și faptul că exegezele depășesc, sub aspectul numărului de pagini, cu mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sociologului Dimitrie Drăghicescu: ""La noi au poruncit și s-au făcut stăpâni toți câți au trecut pe la noi și pe lângă noi". Așadar, poveste veche, știută nu numai de Eminescu" (p. 179). A făcut bine că și-a reprimat prelungirea sau comentarea citatului și-a lăsat această libertate cititorului. Lucrurile s-au complicat așa de mult, de când cu mirajul admiterii noastre în structurile europene și atlantice, că nu știi niciodată la ce înțelesuri derivate poate da naștere. Incitantă și acidă este și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chipul lui Adam, trebuie să-i dea viață..." această "suflare divină înseamnă talent" (p. 61). Se întâlnesc în acest capitol și alte idei legate de opera dramaturgului: legătura sa cu creștinismul și muzica, preludiul etern etc., dar spațiul nu permite comentarea pe larg a ipotezelor avansate. Motivului "focul" îi rezervă criticul un capitol aparte. Caragiale avea "obsesia" focului, trăind o adevărată spaimă față de acest fenomen atât de puțin controlat și azi, dar modul de manifestare în operă este interesant. Că e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întindă cu o mână binele, iar cu cealaltă moartea". "Revista Nouă", nr. 1, ianuarie 2005 Adrian Dinu RACHIERU "Mitul Eminescu" A apărut de curând, o carte (Theodor Codreanu, Mitul Eminescu, Iași, Editura Junimea, 2004, col. "Eminesciana") care va isca, negreșit, comentării bogate. Și, bineînțeles, nu vor lipsi nici zgomotoasele reacții potrivnice. Ea e semnată de un remarcabil critic și istoric literar, trăitor la "o margine de lume", construindu-și acolo, în tihnă, proiectele și împlinindu-le ritmic, dovedind vocație și voință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
repararea acesteia potrivit legii. ... (6) Modul în care vor fi aduse la îndeplinire dispozițiile prezentului articol va fi prevăzut în regulamentul de organizare și funcționare a fiecărei societăți. ... Articolul 14 (1) Știrile și informațiile trebuie difuzate în mod fidel, iar comentarea lor trebuie făcută cu obiectivitate, fără nici o influenta din partea autorităților publice sau a altor persoane juridice de drept public, privat ori a unor persoane fizice. (2) Știrile și informațiile care urmează să fie difuzate sub forma de texte sau imagini
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
România. Limbă și literatură. Seria I. Prelegeri, 2). [68] MACARIE AUGUSTIN, Receptarea mesajului patriotic și umanistic al literaturii noastre clasice și contemporane, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 129-137. [69] MACARIE DORINA, Modalități de comentare a titlului operei literare în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 149-156. [70] MAGHERU, PAUL, Culegere de texte pentru analize de seminar la istoria limbii române literare. Cu programe și bibliografia orientativă de la origini pînă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 5. [158] ROIBAN, ȘTEFAN, Inventarul vocabularului de specialitate la cursurile din anul pregătitor, PredLRSS, 3, 89-92. [159] SĂVULESCU, DUMITRU, [Sub titlul comun: Consfătuiri cu inspectorii școlari] Limba și literatura română, Tribșc, 9, nr. 203, 1979, 7. [160] SCOROBETE AUREL, Comentarea operelor literare, în “Limba și literatura română”, 5, nr. 2, aprilie iunie, 1979, p. 17-18. [161] Sesiunea “Probleme de vocabular și sintaxă în predarea și cultivarea limbii române”. 25-27 noiembrie 1977. în: AA, 27, 1979, Anul III (1977), p. 49-50
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Indici de reevaluare a conținutului activităților de învățare a limbii din etapa inițială a demutizării copiilor surzi. Studiu asupra fonemgrafemelor.(I). în: PD, 10, 1980, p. 220-268. [107] MĂRCAN, LIVIA, “Lacul” de Mihai Eminescu (propunere de comentare a textului). în: ȘS, 1980, p. 55 60. [108] MĂRGINEANU MARIA, PĂUN OLGA, înțelegerea de către elevi a funcției de semnificație a cuvintelor, în “Revista de pedagogie”, București, an 29, nr. 9, sept 1980, p. 35-37. [109] MELEGHI, FLORENTINA, Folosirea unor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [134] NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, A. GH.; PAVNOTESCU, MARIA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN; BEREAGĂGEANU, ELENA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a. București, EDP, 1994, 272 p. [135] NIȚĂ-NĂSTAC, OLIMPIA, Noi de Nichita Stănescu (Comentarea primei strofe). în: ȘG, nr. 34, 1994, p. 5. [136] ODOR IFRIM, ELENA, Exerciții și teste gramaticale. Cuvânt înainte de Olga Duțu. Constanța, Europolis, 1994, 111 p. (Colecția elevului). [137] OLIVOTTO, RODICA, Teste pentru examenul de admitere la liceu. Limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
originea controversei stă modalitatea de in¬terpretare propusă de un calabrez venit la Constantinopol, Varlaam, care este prețuit pentru erudiția sa de împăratul Andronic III și primește o catedră la Universitatea Imperială. Prelegerile ținute de calabrez aici au ca subiect comentarea scrierilor lui Dionisie Areopagitul. Prețuirea de care se bucura era legată de atitudinea sa față de ortodoxie, mai precis de atașamentul declarat față de valorile acesteia, lucru dovedit de încrederea ce i s-a acordat, de a reprezenta Biserica greacă la discuțiile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
universului poetic arghezian și puterea de a impune această creație unică în conștiința contemporanilor. Travaliul exegetic al lui Vladimir Streinu trebuie privit permanent în corelație cu cel al confraților de generație, dintre care - se știe - unii au merite superioare în comentarea și susținerea axiologică a creației autorului Cuvintelor potrivite. Genialul poet propune - în viziunea lui Vladimir Streinu - un univers fundamental nou, de o frapantă originalitate: „Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
toată acea galaxie estetizantă din a doua jumătate a veacului trecut, cu pârâul ei de aur nespălat din care avea totuși să se aleagă și să cristalizeze constelația poeziei lui Alexandru Macedonski.” 5 Vladimir Streinu a găsit modalitatea adecvată de comentare a unor scriitori de al doilea raft (Bolliac, Stamati, Depărățeanu, Sihleanu, Baronzi ș.a.Ă, fixând un convingător tablou de epocă. 1 ibidem 2 ibidem, p. 188 3 Șerban Cioculescu - Amintiri, București, Editura Eminescu, 1981, p.159 4 Perpessicius - Opere, vol
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
potrivită prin care se poate face Înțeles de către cel cu care comunică. Pentru formarea deprinderii de a redacta o scrisoare, elevul trebuie să cunoască următoarele criterii: - locul, În pagină, al datei și localității de unde se scrie; - formularea titlului; - conținutul scrisorii comentarea acestuia pe părți, alineatul care marchează o noua idee); - formula de Încheiere. Scrisoarea de felicitare cuprinde câteva propoziții mai scurte referitoare la evenimentul ce a determinat trimiterea felicitării și urările respective. În funcție de relațiile cu cel felicitat, formula de adresare și
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
apelor va avea loc pe teritoriul român în octombrie 2001, având următoarea ordine de zi: ● continuarea negocierilor în scopul finalizării textului noului Regulament privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita; ● evaluarea și comentarea rezultatelor analizelor calității apelor în anul 2000; ● aprecieri asupra acțiunii de intercalibrare a laboratoarelor participante la supravegherea calității apelor râurilor care formează sau traversează frontieră româno-ungară; ● trecerea în revistă a poluărilor accidentale; ● prezentarea proiectului Monitoringul calității apelor râului Mureș, coordonat
PROTOCOLUL din 22 iunie 2001 Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138416_a_139745]
-
3 Corale de Bach, prin tragere la sorți). 3. Specialitatea Istoria muzicii: a) elaborarea unui proiect didactic: subiectul va fi stabilit de către comisie și va fi comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei; ... b) proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească; pe baza audiției candidaților li se cere recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească) alese de comisie dintr-o lista de
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139544_a_140873]
-
va fi stabilit de către comisie și va fi comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei; ... b) proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească; pe baza audiției candidaților li se cere recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească) alese de comisie dintr-o lista de 30-40 de lucrări, pusă la dispoziție candidaților de către direcția unității de învătământ cu cel puțin două săptămâni înainte de
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139544_a_140873]
-
analiza armonica (3 corale de Bach, prin tragere la sorți). 3. Specialitatea Istoria muzicii: a) Elaborarea unui proiect didactic - subiectul va fi stabilit de către comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească - pe baza audiției candidaților li se cere recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească), alese de comisie dintr-o lista de
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante din unităţile de învăţământ reprezentative din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132680_a_134009]
-
didactic - subiectul va fi stabilit de către comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească - pe baza audiției candidaților li se cere recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească), alese de comisie dintr-o lista de 30-40 de lucrări pusă la dispoziție candidaților de conducerea unității de învătământ cu cel puțin două săptămâni înainte de
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante din unităţile de învăţământ reprezentative din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132680_a_134009]
-
analiza armonica (3 corale de Bach, prin tragere la sorți). 3. Specialitatea Istoria muzicii: a) Elaborarea unui proiect didactic - subiectul va fi stabilit de comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească - pe baza audiției candidaților li se cer recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească), alese de comisie dintr-o lista de
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului din 16-17 iulie 2001 pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132688_a_134017]
-
didactic - subiectul va fi stabilit de comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească - pe baza audiției candidaților li se cer recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească), alese de comisie dintr-o lista de 30-40 de lucrări, pusă la dispoziție candidaților de conducerea unității de învătământ cu cel puțin două săptămâni înainte de
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului din 16-17 iulie 2001 pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132688_a_134017]
-
-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenenței unei opere/a unui fragment la gen și specie; comentarea unor secvențe din operele studiate; analiza de text literar. VI. EXEMPLE DE CERINȚE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba și literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis) Partea I (46 de puncte): A. Înțelegerea textului (text la prima vedere) conține 5
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
orală prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
punct de vedere personal; - relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale; - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect/o temă dată; - descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante; - comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale/argumentarea unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante; . să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat în limba studiată (retroversiune
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
L3: . un dialog situațional; . o redactare tematica, la alegere între a sau b: a) relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale sau construirea unui text pe un subiect/plan dat; ... b) descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale; ... Atât dialogul, cât și redactarea pot avea ca punct de sprijin conținutul textului propus la itemul 1. . pentru 3-4 și 5-7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o temă dată, la alegere între
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]