541 matches
-
din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai sus) decât cumpără și înstrăinează mai cu seamă bunuri achiziționate, nu dintre cele moștenite (așa cum a făcut preoteasa Stanca a popii Neculaii, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este vorba despre Nicolae Mavrocordat], în țara Românească s-au purtat de tot rău și împotrivă. El mai întâi, după prăpădenia acelor mai sus arătați bătrâni Cantacuzini, au adus și capigi-bașa și a vândut la mezat toate acele mișcătoare averi ale comisului Mihai Cantacuzino, ale spătăresei Stanca, văduva spătarului Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor Dudescului, mutându-i de la o închisoare la alta și pe femeile lor și pe văduvele lor și ținându-le sub strajă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pen garduri, și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri”. „Și giupâneasă sărace - continuă Neculce - încă le lega la pușci și le închidè la simeni pentru bani”. A închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
coboară dinspre bunici și unchi către nepoți - și acesta un „punct” al zisului proiect și al stăpânitorilor din Coiani, fără a uita linia imperială de sorgine bizantină) a fost dată (în prima ei căsătorie, căci apoi s-a măritat cu comisul Stoian [Florescu]) după un Ianachi Catargi, postelnic, fiul lui Apostol Catargi, mare postelnic în Moldova, persoană influentă și de încredere din moment ce Vasile Lupu l-a trimis tocmai în „țara cerchezească” să i-o aducă de acolo pe frumoasa Ecaterina, „fruntaș
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Și căsătoriile fetelor reprezentau „punți” către aristocrația valahă. „Nunțile” Ancuței le-am evocat. Măritându-se a doua oară (dacă întâi va fi fost căsătorită cu grecul Ianachi Catargi, cel ce va deveni socru al lui Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
socru al lui Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor din Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-a făcut să fugă în Moldova, în 1687, împreună cu paharnicul Staicu Merișanu. N-a renunțat la uneltiri nici după ce a îmbrăcat rasa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un gest de mulțumire pentru reașezarea în scaunul țării Românești): „Ioan Mihnea, din familia regală a Corvinilor [...], voievod al Munteniei, țară de dincolo de Dunăre, în Dacia, colonie romană 346. Radu, fiul Vișei (istoricii sunt în dispută dacă această Vișa, sora comisului Bratu, care i-a făcut lui Mihnea mai mulți copii, a fost ori nu a doua soție a lui sau doar ibovnică), a scăpat de „turcirea” ce pare să fi fost molipsitoare în familia lui Mihnea (el moare în 1601
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mâini, pentru bani, pe Gavril Brăescu, mare stolnic (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 354). 225. „Pseudo-N.Muste” le știa și pe nume: „Pe giupâneasa lui Ștefan Brăescu, și pre giupâneasa lui Bucium [era deja văduvă] și pre giupâneasa Sandului Stamati comisul [...] de stau ziua legate, iară noaptea stau închise la odăile seimenilor” (în Cronicele României..., ediție de Mihail Kogălniceanu, București 1872, p. 27). 226. Ibidem, p. 355. 227. în Arhivele Olteniei, 1938, p. 83; Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 48. 228. D.R.H.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii dificile cu turcii, ungurii, polonezii și italienii. Era considerat cel mai bun vorbitor de limbă latină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
6); real (6); realitate (6); realizare (6); situație (6); ajutor (5); bună (5); caz (5); a face (5); activitate (4); consecință (4); constatare (4); consumat (4); curaj (4); demonstrație (4); eroic (4); erou (4); făcut (4); prins (4); chestie (3); comis (3); crimă (3); dar (3); dorință (3); dreptate (3); face (3); fact (3); frumos (3); îndeplinit (3); mare (3); rău (3); reacție (3); vorbă (3); vorbe (3); atitudine (2); certitudine (2); ceva (2); curat (2); curiozitate (2); cuvînt (2); dat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teamă (2); trist (2); țel (2); abia; academie; acum; adevărat; adînc; agresiv; aleargă; alegere; ambiție; analiza; apărare; aproape; așteptare; aur; autobuz; avar; băiat; bară de fier; bătrînețe; bidon; blestem; bolnav; cale; calvar; cantitate; cap; caz; de cărat; chin; ciolan; de comis; concentrat; conflict; contra; costum; cran; curaj; dar frumos; dar ușor; deal; dealul; destin; diferit; dificil; dificultăți; doare; dorul; dragoste; drumul; duce; dulapul; dureri de spate; emoții; examene; să faci bani; facultatea; familie; de făcut; fiară; fie; fizica; floare; frig; geanta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
consolidând prin aceasta puterea statului centralizat, „taie creasta” multor boieri veliți, ca să nu fie „prea mulți cocoși” care să cânte pe glasuri diferite. În schimb, ridică la înalte demnități oameni de jos, ca „ursul de Dumbravă”, cel din urmă dintre comiși. Când sosește prilejul, Ion-Vodă înfruntă sfidător Poarta, spre groaza unor boieri și spre satisfacția altora, mai perfizi, de-abia așteptând să îl vadă aventurându-se într-o acțiune care să îi aducă pieirea. Țara, adică răzeșimea și mica boierime, sprijină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
credința boierului Toader parcalab de hotin, credința boierului Micotă parcalab de Neamț, credința boierului Ciortorovski, credința boierului Sandru de la Novograd (Roman), credința boierului Clăni spătarul, credința boierului Isac visternicul, credința boierului Eemiar postelnicul, credința boierului Mohilă paharnicul, credința boierului Petrică comisul și credința tututror boierilor noștri ai Moldaviei a mari și a mici. Iar după a nostră viață, cine va fi Domn a Țarii noastre, din copiii noștri, sau din neamul, nostru, sau ori pe care Dumnezeu Îl va alege să
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul primirii lor; spătarul purta spada domnului la cereminii și îndeplinea hotărârile acestuia; în lipsa domnului era comandant suprem al armatei; comisul - avea în grijă grajdurile domnești; hatmanul Moldova rol militar; la sfârșitul sec. XIV, a doua poziție în stat, după domn, era ocupată de: banul Olteniei în Țara Românească; portarul Sucevei în Moldova. -În a doua jumătate a sec. XV, odată cu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înregistrăm o dată cu Horia Gârbea evoluția mentalităților în câmpul de tradiții bahice. La Sadoveanu, se bea numai vin: cu ulceaua, din oca. Ocaua (ne informează imediat autorul "nouăzecist") avea 1,288 litri în Moldova, fiind a zecea parte dintr-o vadră. Comisul Ioniță, om mai umblat, povestește că nemții beau bere, care e un fel de leșie. Convivii sadovenieni se strâmbă recriminator: atunci "să rămână ei cu trinul lor și noi cu țara Moldovei". Personajele caragialiene o dau însă pe bere. Când
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
din aceste montări nu ajunge la București, în Festival, asta e altă discuție, care nu îl implică pe selecționer. Pentru istoria teatrului, însă, lista selecționerului rămîne peste timp. Și, dacă nu despre "top" e vorba, atunci de ce lipsește "Moartea unui comis voiajor" al lui Felix Alexa, de la Teatrul Bulandra? O montare în care doi mari actori, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, propun niște partituri exemplare? Este acest spectacol sub cota celor prezente în Festival? De ce lipsește Bulandra cu totul? De ce nu
Festivaluri, festivaluri (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7669_a_8994]
-
vinde nici un parfum, nici măcar o picătură în tot romanul. De altfel, nu face decât proiecte pe care nu le poate susține, singurul care reușește să vândă ceva și să aibă cât de cât o idee despre "politica de marketing" este comisul sau, Anselme Popinot, viitorul lui ginere. Produsele din magazinul lui Birotteau - Regina trandafirilor - sunt Crema Sultanei, Dubla Cremă a Sultanei, Apa Carminativă și Uleiul de Macasar. Toate se datorează geniului incontestabil al lui César. Familia - compusă dintr-o nevastă și
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
lui Balzac sunt extrem de bine disimulate. César e victima unui elan infantil și contagios, dorința de a introduce pe piață un produs nou mătură orice rezervă a nevestei (care are un nume predestinat, Constance!). Eroul profită, o dată în plus, de comisul său, dar o face cu atâta candoare că îl ierți. Observațiile îndreptățite ale lui Vauquelin nu îl descurajează, Uleiul Comagen e un adevărat elixir. Pierderea podoabei capilare părea să fie un adevărat flagel în secolul al XIX-lea. De ce nu
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
coadă la cap, n-am socotit util să consemnez în paginile mele această vulgară istorisire a conducătorului caravanei noastre. Astăzi însă, la ceasul amiezii, ne-am încrucișat cu o caravană. Tocmai ne opriserăm la malul unei ape pentru a prînzi. Comiși și slugi se agitau adunînd vreascuri și pregătind focurile, cînd se ivi o caravană pe un deal din apropiere. În cîteva clipe avea să ajungă lîngă noi. O șoaptă se răspîndi prin grupul nostru: “Ei sînt, caravana fantomă.” Eram toți
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
de azi mai mult, cred eu, pentru varietatea ecosistemului. A lega prea mult Cafeneaua Pas-Parol fie de antiuto-pismul politic dezvoltat au contraire în perioada ceaușistă, fie de literatura preexistentă a lui Matei Vișniec e, hotărât, un abuz. Similar cu acela comis, în capitolul al șaptelea al părții secunde, de sculptorul Vergiliu Tomei. Solicitat să execute un bust al lui Ienăchiță Văcărescu, acesta ajustează pe ici-pe colo chipul de piatră al domnitorului Vasile Lupu, mai scurtând o pană de struț de la căciula
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula la prima strigare trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflînd de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine "să rămînă ei cu trinul lor, și noi cu }ara Moldovei". Rezon. Dar peste cîteva decenii, personajele lui Caragiale și
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
personal. Astfel, Adam a comis un păcat personal ce a afectat natura umană, care va fi transmisă rănită, fără slava de la început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul moștenit ar fi deci un păcat contractat, nu comis, o stare, nu un act, o afectare a naturii, nu o greșeală personală. Consecința: privarea omului de sfințenia și dreptatea originară<footnote Ibidem, pp. 113-114. footnote>. Aceleași urmări pe care le-a avut păcatul original pentru Adam și Eva, le
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
simplu, o atmosferă, o stare? Poate să fie legată opțiunea și de ceva ce ne scapă? De legături importante, dar invizibile? De premoniții? Sîntem atenți la poveștile astea? Mai degrabă nu, desigur. ...Și totuși. Am fost să revăd "Moartea unui comis voiajor" de la Teatrul Bulandra, sala Izvor, foarte de curînd. Mai tîrziu am înțeles de ce. Cînd l-am văzut prima oară, era fragil. Am simțit, însă, jocul lui Victor Rebengiuc. Am simțit finețea și dramatismul, neputința absolută a acestui Willy Loman
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
atmosferă, nu altfel decât o cronică. Este, în ce ne privește, cronica vieții de curte. Adăugați un nume istoric în locul fiecărei funcții statale, ori de câte ori e ea amintită, și vă veți trezi în fața unui text istoriografic cu Ťîntâmplărileť domnului, spătarului, stolnicului, comisului și ale celorlalți oameni de casă. și mai bine ar fi, însă, să nu adăugăm nimic și să observăm că tocmai nespecificarea numelor, a datelor și a împrejurărilor anume e în măsură să dea efectul interesant al unei istorii in
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
Nu filmăm să ne-amuzăm" (1975), "Operațiunea Monstrul" (1976). De asemenea, a jucat alaturi de alți actori legendari: Ștefan Bănică, Puiu Călinescu, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu. TOMA CARAGIU a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București. JEAN CONSTANTIN, un mare comis al scenei românești JEAN CONSTANTIN s-a născut la data de 21 august 1928, la Techirghiol. A început să muncească la Constanța, ca muncitor normator, unde a cunoscut oameni talentați alături de care a înființat o brigadă artistică. Apoi a început
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]