KorAP: Find »[drukola/base=comparatist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...20 >

494 matches

Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

resping. Cei mai mulți istorici nu îl folosesc. Majoritatea economiștilor continuă să gândească în termeni de supoziții și postulate. Majoritatea sociologilor, și dintre cei mai buni, nu îl tolerează. În știința politică a fost adoptat de o mică minoritate: 8%25. Pentru comparatiști termenul pune o problemă de identitate. Dacă progresul științific s-ar realiza într-adevăr prin salturi paradigmatice uniforme și universale, legitimitatea cercetării comparate ar fi pusă în cauză, pentru că n-ar exista diversitate, pluralitate contextuală și evoluție. Dar n-avem

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
experimentală sau în chimie, descoperirile au o validitate universală. Dimpotrivă, în științele sociale, din cauza diversității și a schizofreniei societăților umane, ele sunt contextuale și relativiste. Acest lucru este valabil pentru toate speciile în viață, așa cum a fost demonstrat de marii comparatiști Lamarck și Darwin. "Adevăr de această parte a Pirineilor, eroare de cealaltă parte", a spus Montaigne acum mai multe secole. Cea mai bună cale de a înțelege o astfel de diversitate biologică și socială este metoda comparată. Dar, în științele

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
sau Isaac Newton nu mai corespunde cu cel al oamenilor de știință celebri din ziua de azi. Disciplina se maturizează, împărțind în segmente realitatea socială pe care o studiază. Aceasta nu înseamnă că perspectiva holistă a fost abandonată. Câțiva mari comparatiști au contribuit la menținerea ei în viață. Dar nu trebuie decât să consultăm bibliografiile dedicate analizei comparate ca să observăm predominanța copleșitoare a comparațiilor sectoriale. Foarte puține studii îndrăznesc o comparație între structuri politice și sociale vaste, în întregul lor. Divizarea

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
mic sau mai mare în cadrul unei societăți sau al unui sistem politic. Dar există o diferență considerabilă între, de exemplu, analiza comportamentului politic al muncitorilor din două țări și studiul funcțiilor de agregare ale partidelor din douăzeci de țări. Odată ce comparatistul și-a delimitat obiectele ce urmează să fie comparate, el trebuie să ia o a doua decizie foarte importantă: alegerea țărilor ce vor fi incluse în comparație. Această alegere depinde de mulți parametri care vor apărea pe rând în cele

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
să insist asupra faptului că, în calitate de investigație a unui singur caz, studiul de caz nu poate fi subsumat metodei comparate, deși ar putea avea anumite merite din perspectiva acesteia"3. Cu toate acestea, studiul de caz este lăudat de mulți comparatiști. Harry Eckstein i-a definit "meritele" cu mult timp în urmă: "Studiile de caz sunt în primul rând și înainte de orice o parte, o componentă integrantă a construcției de teorii, și nu a verificării teoriilor"4. În acest sens, Sidney

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
deviante. Un studiu asupra unei singure țări ar putea deveni, retrospectiv, cu adevărat comparat dacă este reprodus în una sau mai multe alte țări, și dacă această reproducere se concentrează asupra relațiilor dintre variabile, nefiind limitată la date descriptive. Cei mai mulți comparatiști fac o distincție clară între datele descriptive și reproducerea relațiilor 12. Ce înseamnă cuvântul "reproducere"? În științele exacte, înseamnă repetarea întocmai a modelului de cercetare și a experimentelor folosite în alt caz, pentru a evalua dacă se ajunge la aceleași

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
este reprodus dacă este "modelat în mod conștient după metodele, ipotezele sau măsurătorile care au fost folosite mai înainte în alt studiu"13. Natura problemei este un factor important atunci când decidem dacă un studiu de caz are valoare pentru un comparatist. Studiile bazate pe date structurale sau sistemice au o perspectivă promițătoare în acest sens, deoarece sistemul politic oferă deja o matrice universală, adică prezintă un set de probleme cu relevanță generală și permite reproducerea de la o experiență particulară la alta

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
grupurile de presiune sau sindicatele decât pentru a face distincția între liderii acestor grupuri. Tipologiile necesită o extindere a câmpului de cercetare dincolo de frontierele naționale atunci când numărul de cazuri este insuficient: tipologia sistemelor politice intră în mod natural în domeniul comparatistului. Valoarea tipologiilor regimurilor, ca și a tipologiilor actorilor sociali, depinde de cantitatea de dezbatere pe care o generează. Este esențial să se ajungă la un anume consens pentru ca tipologia să devină un adevărat instrument al comparațiilor. Felul în care a

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
a evoluat gradual, prin discuții și confruntări, reflecția asupra tipurilor de guvernare autoritară ilustrează această afirmație. Dihotomia democrație-totalitarism și-a pierdut mult din relevanța analitică odată cu creșterea numărului țărilor "hibride". Pe măsură ce multe state din Lumea a Treia au devenit independente, comparatiștii care studiau aceste țări noi și-au dat seama repede că era inadecvat conceptul de totalitarism, unul din motive fiind, de pildă, absența unei infrastructuri tehnice care să permită controlul indivizilor. Nu se putea face în mod real o analogie

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
al circulației, asociațiilor voluntare și forțelor militare și de poliție. Marea diversitate a noilor state independente a generat mai multe tipologii, care adesea s-au suprapus. Ceea ce este totuși remarcabil este consensul care s-a degajat până la urmă printre marii comparatiști. Tipologia elaborată de Edward Shils a marcat o perioadă de pionierat în această direcție. Shils a distins două tipuri intermediare între polii extremi ai regimurilor democratice și totalitare democrațiile tutelare, caracterizate de hipertrofia executivului, și oligarhiile în curs de modernizare

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
ale unei reflecții teoretice. Atunci când sociologul compară revoluțiile industriale britanică și franceză, el propune o analiză demnă de luat în seamă nu numai de către cei interesați de Franța sau Marea Britanie, ci și de cei care studiază dinamica industrializării. Atunci când un comparatist pune față în față atitudinile politice ale clasei muncitoare din Marea Britanie și din Franța, el încearcă să identifice variabile care pot explica înclinația mai mare sau mai mică spre radicalism politic. Muncitorii din Franța au apreciat scena politică drept locul

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
comparație între Anglia și Japonia, ca națiuni insulare sau ca puteri maritime, ar putea fi plină de semnificație, dar o încercare de a compara Elveția și Ciad ca țări fără acces direct la mare ar fi de slab interes. Desigur, comparatistul are libertatea de a stabili perechi originale, pe baza propriilor sale concepții asupra relevanței lor. Ar fi relevant să compari India și China în cadrul unui studiu asupra opțiunilor posibile pentru țările asiatice suprapopulate, deoarece ambele încearcă să rezolve probleme legate

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
societății franceze i-au apărut mai clare lui Tocqueville atunci când a observat societatea americană. Lucian Pye a înțeles "procesul politic non-occidental" comparându-l, implicit, cu propria sa cultură occidentală. După cum notează Charles C. Ragin, "mulți specialiști pe diferite zone sunt comparatiști atenți, deoarece ei compară implicit cazul pe care l-au ales cu propria lor țară sau cu un caz ideal-tipic imaginar, dar decisiv din punct de vedere teoretic"20. Comparația binară implicită nu este întotdeauna imună față de etnocentrism. Comparația între

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
a observa influența factorilor pe care vrem să-i studiem. Este mai ușor să testezi ponderea anumitor reguli instituționale în comportamentul politic alegând democrații care au valori comune, decât să incluzi în analiză regimuri autoritare sau pseudo-democrații. Știm că un comparatist, spre deosebire de un chimist, nu poate elimina niciodată impactul mediului. Nu există două națiuni în lume care să permită cercetătorului să măsoare influența religiei protestante asupra anumitor reguli de proprietate, în condițiile în care toate celelalte variabile să fie identice. Tot

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
care trebuia să se întâmple de mult timp"27. În comparația contrastantă, cercetătorul elimină din analiză diferențele secundare și asemănările care ar putea persista în ciuda contrastelor profunde. Această strategie ar putea genera noi comparații, și ele contrastante, dar mai rafinate. Comparatiștii au pus mai întâi față în față democrația și totalitarismul, și abia apoi s-au concentrat asupra diferențelor dintre nazism și stalinism. Ca și alpinistul care ajunge în vârf și descoperă acolo noi vârfuri, istoria comparațiilor contrastante arată ca un

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
și abia apoi s-au concentrat asupra diferențelor dintre nazism și stalinism. Ca și alpinistul care ajunge în vârf și descoperă acolo noi vârfuri, istoria comparațiilor contrastante arată ca un lanț de munți înalți. Omogenizarea conceptuală a unui domeniu eterogen Comparatistul ingenios își alege cu grijă țările pe care le va compara. Criteriul alegerii nu este evident de la început. În orice caz însă, alegerea trebuie făcută conform unei concepții clare. Comparatistul poate selecta țări din cele patru colțuri ale lumii, și

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
lanț de munți înalți. Omogenizarea conceptuală a unui domeniu eterogen Comparatistul ingenios își alege cu grijă țările pe care le va compara. Criteriul alegerii nu este evident de la început. În orice caz însă, alegerea trebuie făcută conform unei concepții clare. Comparatistul poate selecta țări din cele patru colțuri ale lumii, și poate găsi caracteristici comune ale unor țări în aparență foarte diferite. Doar el poate crea un concept capabil să omogenizeze o serie eterogenă de țări. Câteva exemple vor ilustra modul

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
publicul să învețe să se folosească de oportunitățile create de aceste noi legi. Creșterea numărului beneficiarilor de protecție socială ilustrează, în parte, acest proces. În toate democrațiile occidentale, cheltuielile cu protecția socială au evoluat încet, pe un trend incrementalist. Mulți comparatiști au încercat să demonstreze importanța partidelor social-democrate în exinderea administrațiilor, dar, pentru că au neglijat dimensiunea temporală și consecințele întârziate, incrementale, ale participării social-democraților la putere, ei au reușit să explice doar o mică parte a variației 38. Problema îndelung discutată

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
erau și rămân imposibil de cuantificat în mod direct. Cea de-a doua parte constă într-o analiză factorială confuză. Menționez această carte pentru prima ei parte. Folosesc în schimb partea a doua pentru a încerca să-i vaccinez pe comparatiști împotriva tentației de a se angaja în analiza factorială. Din cauza prea frecventei utilizări greșite a acestei unelte statistice, este nevoie de o imunizare în masă. Într-o serie de volume, Freedom in the World (1979-1990), Raymond D. Gastil a clasificat

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
America Latină tropicală. Tripanosomiasisul ucide caii și vitele și împiedică circulația dinspre coastă către interiorul continentului folosindu-se transportul animal. "Singur obstacolul transportului a fost suficient să amâne timp de secole orice fel de dezvoltare economică apreciabilă în Africa tropicală"45. Comparatiștii nu și-au pus încă această întrebare problematică: În ce măsură se poate explica nivelul scăzut de dezvoltare din cea mai mare parte a Africii și din unele țări asiatice prin mediul lor tropical? O astfel de întrebare este complet absentă chiar

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
aceste condiții, au apărut în țările europene mișcări politice și partide noi. În multe țări sunt disponibili, cel puțin pentru zonele urbane, indicatori pentru aceste probleme ecologice, dar aceștia sunt greu de integrat în serii statistice internaționale. De aceea, cercetătorii comparatiști au fost lenți în a-i utiliza și a-i raporta sistematic la probleme politice și sociale. Dar aceste probleme nu vor dispărea de la sine; ele se vor multiplica. Iar cercetătorii din științele sociale vor trebui să țină pasul cu

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
în ciuda creșterii neîncetate a cartierelor de bordeie, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperdida (Mexico), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Bombay la Lagos. E posibil ca, mâine, mulți comparatiști să trebuiască să dea prioritate tulburărilor politice din orașele gigant ale Lumii a Treia; ei vor avea atunci nevoie de mai mulți indicatori care să-i înlocuiască pe cei vechi. Modelul lui Lerner (urbanizare Ø alfabetizare Ø comunicare Ø participare

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
o a doua țară printr-o comparație binară. Într-o etapă ulterioară, analiza poate fi extinsă la două serii de țări, fiecare relativ omogenă, printr-o comparație între cazuri contrastante. Libertatea de alegere a țărilor pe care o are cercetătorul comparatist este foarte mare, în afară de cazurile când problema studiată este legată într-o prea mare măsură de un context determinat. Democrațiile post-industriale, societățile islamice tradiționale sau regimurile totalitare sunt contexte sociale cu caracteristici profunde, care condiționează alegerea țărilor. Dar chiar și

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
regimurile totalitare sunt contexte sociale cu caracteristici profunde, care condiționează alegerea țărilor. Dar chiar și atunci este posibilă adoptarea unei alte strategii prin alegerea unui pol de referință exterior, cum ar fi pseudo-democrațiile emergente, societățile secularizate sau societățile despotice orientale. Comparatistul stabilește relații cauzale și observă interacțiunea diferiților factori împărțind realitatea socială în sectoare specifice. Înainte de a compara, este necesar să segmentezi, alegând în același timp țările potrivite pentru a fi incluse în cercetarea comparată. Printr-o astfel de segmentare și

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
de 5.000 locuitori și, pentru anumite regiuni ale lumii, de 10.000 de locuitori. Mai târziu aceștia au adoptat un criteriu de 20.000 de locuitori și mai târziu de 100.000 de locuitori pentru fiecare aglomerație urbană. Cercetătorii comparatiști au preluat aceste definiții din moment ce aceștia depindeau de datele care le erau disponibile. Aceste prefigurări din definiție reflectă realitatea, dat fiind că centrele urbane au crescut în mod evident. Orașele gigant, cu mai mult de un milion de locuitori, sunt

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]