11,431 matches
-
viață spiritului există un moment în care stilul, erijîndu-se în principiu autonom, devine destin". În forma inițială, tranziția spre discuția stilului ca expresie a fiziologiei autorului este făcută prin intermediul unui pasaj circumstanțial, urmînd o progresie logică: "Comme le style ne comporte pas de règles, îl est malaisé de déterminer en èquoi îl consiste. De pluș, pour le juger, chaque époque possède șes critères. Est-il constitué par la précision, l'abondance ou la désinvolture? Qu'y a-t-il de commun entre celui d
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
urmărea și controla pe poet. N-ar fi adevărată scrisoarea d-nei Slavici din dimineața zilei de 28 iunie 1883 care îi cerea, în lipsa lui Slavici plecat la Halle, lui Maiorescu să se ocupe de poet care e nebun și se comportă foarte rău. Nu era d-na Slavici o Szökö, deci o unguroaică, urîndu-l, de aceea, pe poet? Autorul cărții pe care o comentez pune chiar la îndoială scena de la baia Mitrașewski, unde Gr. Ventura, gazetar prieten cu Eminescu, l-a
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
face o reclamă inutilă combinației de balamuc și hazna ce proliferează sub privirile mioape ale Consiliului Național al Audiovizualului. Cum ele au ajuns să pervertească o bună parte din români, e limpede că pentru a aduna voturi politicienii se vor comporta în consecință. Asistăm, din acest motiv, la ivirea unui noi "algoritm": algoritmul vulgarității și al nesimțirii. Pentru a se face auziți de o populație ce nu reacționează decât la clipocituri lubrice și la lumina farurilor de Mercedes, politicienii se transformă
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
sărbătoare națională sau de familie, te puteai trezi la secție, ca Dan Pavel mai deunăzi, fiindcă vreun milițian plictisit de rond avea chef de activitatea raportabilă. O parte dintre cei care și-au făcut meseria avînd cultul Obiectivului O se comportă și azi ca și cum Obiectivul ar exista în continuare. Generalul Pleșiță, lăudat de un romancier pentru deschiderea lui, pe cînd era în funcție, debitează enormități despre practica terorismului ca politică de stat în toată lumea, pentru a justifica relațiile Securității cu Carlos
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
fostul spațiu ex-sovietic, integrați frecvent acestui sistem de referințe și din punct de vedere cultural și lingvistic, îndreptîndu-și privirile spre Moscova precum spre un centru absolut. Nedînd atenție împrejurării că actuala Republică Moldova se trage din infamul pact Ribbentrop-Molotov, se comportă aidoma unor copii atrași mai mult de străini decît de propriii lor părinți. Suferințele cumulate i-au făcut a da prioritate aspectului pragmatic al vieții, interesului pur economic: Ceea ce păruse la un moment dat un orizont de atins prin avîntul
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
în cartier și în mass-media semnifică nu elanul opiniilor proprii, nu descătușarea de prejudecăți, ci o tehnică întortocheată de violentare și de obstrucție venind din partea celui care în fapt se furișează, care se învârte (și rămâne pe loc), care se comportă de o asemenea manieră tocmai pentru că nu are curajul să înfrunte. Pe cine? Ce? Autoritatea, desigur, care îi impune - deși tocmai asta n-ai zice - același respect ca pe vremuri; valorile consacrate împotriva cărora cârtește (în loc să fie). Grobianul român, colocatarul
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
nemuritor, dar i-a dublat existența. Oare e puțin lucru, mai ales pentru făptura veacului nostru, entuziasmată și speriată în egală măsură de un SF care promite/amenință să devină realitate? Un experiment de reîntinerire precum cel descris mai sus comportă ceva mai multe aspecte problematice decît obișnuite lifting faciale. Ca experiment mental, așadar ca situație ipotetică, el e menit să deschidă discuția privind felul în care înțelegem concepte precum "identitate" și "supraviețuire". De întîlnit îl întîlnim într-o paradigmă de-
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
copile de vârsta școlii generale expun o nuditate agresivă, făcând din "topless" alfabetul vieții publice și din provocarea deșănțată unica rațiune de a fi. în România de azi, țoapa analfabetă și mitocanul mușchiulos se visează vedete de televiziune și se comportă în consecință: orice unduire din șolduri, orice gest ațâțător al său trebuie transmis în direct națiunii setoase de sex prin procură! O reacție ușor de explicat psihologic: îngroziți hidoșenia în care trăim, tot mai mulți români și-au confecționat o
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
pe claviatura computerelor teoreme de logică formală interesante și importante, dar, după propriile lor mărturisiri, ei nu mai citesc nimic. Vizavi de noi, acești tineri sînt niște agramați - dar și noi sîntem față de ei. De unde dialogul surzilor. Electronizarea culturii mai comportă și alt pericol pentru iubitorii cărții. Dacă științele - sociale, umane, dezbaterea filosofică etc., - se vor circumscrie tot mai mult cadrului, mai puternic și mai rapid, al informaticii, dacă lectura se va reduce la "beletristică" în sensul peiorativ al cuvîntului, literatura
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
toată materia lor incitantă, și pe alocuri provocantă, nu au avut până acum ecouri. Trebuie totuși să precizez că Virgil Duda și Alexandru Sever fac parte din categoria discreților, specimene rare ale faunei scriitoricești, de la noi și de oriunde. Se comportă în emigrație cum s-au comportat și în țară. Oameni retrași, nemanifestați public decât prin cărțile lor. Alții, în aceeași situație cu ei, au acționat altfel. Ajunși în străinătate au făcut mult caz de motivele care i-au obligat să
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
alocuri provocantă, nu au avut până acum ecouri. Trebuie totuși să precizez că Virgil Duda și Alexandru Sever fac parte din categoria discreților, specimene rare ale faunei scriitoricești, de la noi și de oriunde. Se comportă în emigrație cum s-au comportat și în țară. Oameni retrași, nemanifestați public decât prin cărțile lor. Alții, în aceeași situație cu ei, au acționat altfel. Ajunși în străinătate au făcut mult caz de motivele care i-au obligat să plece, au vorbit de persecuții și
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
o puternică și sănătoasă implicare sportivă). Nu a reușit atunci, pentru că nu toate persoanele cu funcții de răspundere, indiferent de guvernare, levitează invariabil în lumea SF. Pe de altă parte, așa-zisa televiziune "națională", pentru care plătim dublu bir, se comportă sub orice critică. Cu excepția neincluderii reclamelor de noapte porno, și-a însușit toată "recuzita" aculturalismului și a prostului gust: bingo pe întregul ecran, reclame sâcâitoare de factură îndoielnică care agasează telespectatorul la tot pasul, micșorarea la maximum a timpilor alocați
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
adevăratelor scopuri ale planctonului nesătul, specializat în jaful sistematic al țării. Lansat cu adolescentin avânt pe această pistă, glanda prezidențială a fost lesne gâdilată de himerele ieftine ale "liderșipulul zonal" și alte vorbe de clacă. Dar și aici s-a comportat amatoricește, dus de valul evenimentelor. N-ar fi fost rău ca, mai ales după vizita lui Tony Blair la București, să se forțeze o relație mai intensă cu Marea Britanie, sincer interesată să-și recapete influența în Balcani. Nici pomeneală! Se
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
Se spune că ambasada română de la Londra colcăie de aceiași vechi securiști, că la vârf se află oameni care abia o rup pe limba lui Shakespeare, nulități intelectuale care atunci când sunt obligate de protocol să iasă din bârlogul ambasadorial se comportă lamentabil, asudă abundent și nu cunosc plăcere mai mare decât s-o tulească înapoi, îndărătul zidurilor protectoare ale misiunii diplomatice române! în loc să întețim focul acestei neașteptate simpatii față de România, îi dăm înainte cu francofonismul nostru păgubos, fără să vedem că
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
Hémery pentru a furniza cenzurii materia primă și pentru a o preveni de eventuale derapaje? Greu de spus. Darnton observă că inspectorul d'Hémery nu pare să aibă ceea ce se cheamă o ideologie, în afara fidelității sale față de autoritățile statului care comportă respectul față de cîteva valori consolidate. Și el se referă mai puțin la opere decît la viața scriitorilor. Rapoartele conțin informații succinte, ca de curriculum vitae, și o parte intitulată Histoire, povestea pe scurt a fiecăruia, amoruri, favoruri, protectori, întîmplări picante
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
pe-a dreaptă: și anume că sînt cu atît mai adevărat ceea ce ei nici nu cred că ar putea fi, cu cît cred că ei sînt, fără a fi cu putință vreodată să fie. * Sîntem liberi, dezorientați de liberi. Fiecare act comportă regretul unei infinite posibilități de a fi. Aici intervine problema. Dacă actul este unic, rezultanta unor antecedente, petrecut în mod necesar, și dacă nu cumva perspectiva unei infinități de alte acte posibile, în locul celui petrecut, nu este iluzia pricinuită de
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
ei ambițioasă, toate cîte se cereau soluționate într-o căsnicie în care soțul era un abulic cam dezaxat și băutor de nădejde. Au conceput și un băiat, pe Gabriel. Și cine vedea mama și fiul, cum erau și cum se comportau, realizau, instantaneu, drama lui Bacovia. Dar ea, Agatha, arivistă și bătăios răzbătătoare, și-a transformat viața în cauza existenței lui Bacovia. Dl. Constantin Călin a scris o carte bună, informată pînă la infinitul mic, ce va rămîne drept lucrare de
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Este vorba de o falsă enigmă, de o anormalitate flagrantă, eradicabilă cu condiția de a fi abordată lucid, matur, fără false pudori, de ansamblul societății civile și deopotrivă de instituțiile societății. Desigur, părerile împărtășite de profesioniști pe o temă dată comportă și ele variații, contradicții, imperfecțiuni, nu sunt imune la tentația mistificărilor. Dar, cum argumentele puse în joc țin de exigențele de obiectivitate ale demersului științific, se poate spera că ele vor propulsa dialogul public către un registru mai adânc de
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
mai puțin variantele și reluările nenumărate ale acestor scene și mai mult ce ne învață poveștile ospitalității, despre natura sa, despre funcționarea sa, despre imaginarul său. În acest sens, împărtășesc ideea că enunțiatarul este coautorul enuțului și că fiecare povestire comportă adresa sa, fiecare fantasmă - autorul-spectatorul său, ceea ce ar legitima oarecum demersul meu. Schema cea mai curentă care antrenează aventura ospitalității este o situație de disperare, cea a părăsirii de către părinți. Motivele sînt diverse: sărăcia, foametea și frigul sînt cele mai
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
pornirea la contraatac, făcând spume la gură împotriva actualei puteri! Una din uneltele sale favorite, Alexandru Mironov ("este de notorietate colaborarea sa cu Departamentul Securității Statului pe vremea lui Ceaușescu", scrie "Ziua" din 17 iunie) n-a ezitat să se comporte el însuși ca un brav miner, amenințând ca la ușa cortului și pătrunzând ilegal pe postul național de televiziune! Astfel de aberații sunt posibile pentru că România e, pe zi ce trece, țara disprețului față de bun-simț, față de educație, față de cultură. Aceiași
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
n-ar fi avut decât de câștigat. Oricum, dorința medicului psihiatru Virgil Sorin de a oferi portretele psihologice ale creatorilor și confesiuni ale acestora despre "resorturile intime" ale carierei lor artistice s-au împlinit în bună măsură. Autorul nu se comportă ca un simplu jurnalist, ci mult mai complicat, ca partener prevenitor dar și incomod de conversație, mult prea bine informat spre a nu se asculta și pe sine când formulează întrebările. Acestea sunt uneori redundante, nescutite de prețiozități tautologice, răsfrângând
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
politică. Riscând să intre pe teritorul Telecomando-ului, Cronicarul semnalează o afirmație a șefului PRM, Corneliu Vadim Tudor, la o emisiune realizată de Adrian Păunescu după meciul de fotbal dintre România și Germania. Distinsul patriot consideră că fotbaliștii români s-au comportat ca eroii de la Mărășești în acel meci. Cum nu s-a găsit nimeni să-l pună la punct în timpul emisiunii, Cronicarul se vede silit să-i reamintească faptul că eroii de la Mărășești nu băteau mingea, ci au murit apărându-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
săi și instrucțiunile de întrebuințare. De altfel, autoritarismul lui Corneliu Coposu, care avea sens, pînă la un punct, cîtă vreme Convenția se afla în opoziție, a căpătat un cert iz dictatorial după cîștigarea alegerilor, cînd PNȚCD a continuat să se comporte ca și cum în Convenție ar fi existat două categorii de partide. O categorie, reprezentată numai de PNȚCD, iar o a doua în care intrau de-a valma ceilalți membri ai Convenției. Strategia din opoziție a lui Corneliu Coposu, strategie de tip
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
partidelor care au roit din stupul Convenției. De fapt, PNȚCD-ul e partidul care ține cu orice preț ca la alegerile generale Convenția să-și recîștige vechea identitate, fără a-și pune întrebarea propriei sale identități și continuînd să se comporte ca și cum ar fi manipulat de moștenirea lui Corneliu Coposu.
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
duceam eu la Pompilia, eram agresat de un cocoș de care mă feream plesnindu-l peste cioc cu caietul de franceză, devenit un veritabil ciur. Era vorba de cocoși diferiți, dată fiind trecerea deceniilor, dar cu siguranță rude, de vreme ce se comportau la fel. Asemenea uimitoare punți peste timp au mai fost în întîlnirea mea cu Lucian Bădescu din 1967 (nu l-am revăzut niciodată; în 1981, cînd eu am fost din nou la Paris, murise), eminentul profesor de la Sorbona, autor al
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]