868 matches
-
V. Drăghici. El constată că la Dilthey nu există "o delimitare strictă între comprehensiune și explicare", ci "o interdependență", în sensul că "în procesul comprehensiunii intervin procedee deductive, așa cum, pe de altă parte, explicația cauzală este un demers obligatoriu al comprehensiunii", de unde autorul trage concluzia că "nu avem o opoziție, ci <<o gradație>>", după cum spune însuși Dilthey (Prefață la op. cit., p. 13). Cât privește istoricul și adecvarea denumirii de "științe ale spiritului", un comentariu avizat întîlnim tot la Riedel (op. cit., pp.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Weltanschauungen (vezi supra nota 55). De aceea credem că este oportun să extindem analiza privitoare la Dilthey pe baza sugestiilor oferite de reflecțiile lui Noica. Mai întâi observăm că pornind de la cele citate mai sus, putem înțelege că adevărata comprehensiune, pe care Dilthey o țintește în logica sa hermeneutică, apare abia la nivelul rațiunii (vezi III, 5). Apoi mutatis mutandis și tălmăcind lucrurile în sensul afirmațiilor lui Noica am mai spune că abia spiritul este cel ce "totalizează conștient" respectivele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al rațiunii", aceasta "vine după experiența vieții, cunoaștere în genere și știință. Ea nu reprezintă, așa cum s-a crezut și s-a afirmat adesea, o încoronare a științei știința supremă -, ci ieșirea deplină din orizontul cunoașterii" (ibid.). Cel care prin comprehensiune ajunge la o adevărată și fermă conștiință filozofică "postulează o ordine și dă astfel noi înțelesuri tuturor faptelor ce constituie obiect de cunoaștere, le integrează rațiunii, le raționalizează, pentru a spune așa, și propune în acest fel o interpretare a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
47. Așa cum am văzut, istoriei i s-a atribuit o funcție normativă în locul rațiunii pure și simple: condițiile de posibilitate cu funcție constitutivă în procesul cunoașterii n-au mai fost apanajul "rațiunii pure", ci al "rațiunii istorice". Mizându-se pe comprehensiune în locul explicației pur cauzale, s-a urmărit eliberarea științelor spiritului de modelul epistemologic din științele naturii și s-au elaborat în acest scop programe științifice proprii, ca Historik sau Weltanschauungslehre. În același timp, tăgăduirea existenței unei rațiuni superioare, a spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încetează să fie constitutive, să fie forme orientative și/sau prescriptive pentru un conținut. (În legătură cu raportul dintre descriptiv și prescriptiv vezi I, nota 164, cu precizarea că prescriptivitatea nu înseamnă neapărat prestabilire, putând fi desprinsă a posteriori, în cadrul procesului de comprehensiune a datelor experienței). După cum am văzut, aceste forme care funcționează categorial au propria lor istorie, precum și capacitatea de "a se adapta la o diversitate cunoscută inductiv, mereu mai exact, a conținuturilor experienței". (Precizăm că exceptând un singur aspect, despre care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey găsește un asemenea punct în "unitatea elementară a trăirii", adică "într-un fel de identitate între subiect și obiect, din care se pot deriva regulile sintezei [...] pe drumul instituirii relative a trăirii și reflecției ei (la fel de relativă) în procesul comprehensiunii"76, Riedel are în vedere și el o relativizare a conceptului transcendental de "trăire". (Asupra caracterului transcendental al acestui concept vom reveni într-un context nou, atunci când vom lua în discuție "corelațiile" acesteia vezi III, 3). Or, ce înseamnă "drumul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau continuitate care păstrează deschisă experiența istorică dinspre trecut spre viitor."165 Așa cum se știe, conform interpretării hermeneutice, "un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului [...], iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Așa cum se știe, conform interpretării hermeneutice, "un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului [...], iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție controlată empiric a generalului"166. Este cât se poate de evident că la un asemenea model de comprehensiune recurge și Dilthey. Conceptul generic de "filozofie" e prin urmare numai în aparență atemporal și aprioric. El funcționează ca simplă "idee regulativă", deci nu condiționează supraistoric cunoașterea (nici n-ar putea s-o facă, dacă ținem seama de faptul că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la faptul că abstracțiunile sintetice ale gândirii călăuzesc "orice evoluție (Fortgang) a corelațiilor de scopuri spre forme tot mai complexe."202 Iar în finalul lucrării, atunci când enumeră concluziv condițiile în care "am putea înțelege istoria filozofiei", autorul menționează, printre altele, comprehensiunea modului în care cunoașterea "reflectează progresiv (fortschreitend) asupra ei înseși, ținând cont de principalele ei stadii", precum și înțelegerea faptului că există un "progres permanent (beständiges Fortschreiten) al tipurilor majore de viziuni despre lume"203. Și, desigur, exemplele ar putea continua
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
54. 12 Reamintim că Dilthey pune evoluțiile istorice tocmai pe seama proceselor și mutațiilor psihologice. De altfel, interdependența pe care o anticipam și o propuneam în locul ideii de "conștiință istorică", văzută ca simplu rezultat al istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorice tocmai pe seama proceselor și mutațiilor psihologice. De altfel, interdependența pe care o anticipam și o propuneam în locul ideii de "conștiință istorică", văzută ca simplu rezultat al istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca ființă istorică, supusă unor multiple condiționări, permite
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de "conștiință istorică", văzută ca simplu rezultat al istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca ființă istorică, supusă unor multiple condiționări, permite înțelegerea istoriei dintr-un punct de vedere istorist. 13 Ibid. 14 Ibid., pp. 54-55. Observăm și aici că evoluțiile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca ființă istorică, supusă unor multiple condiționări, permite înțelegerea istoriei dintr-un punct de vedere istorist. 13 Ibid. 14 Ibid., pp. 54-55. Observăm și aici că evoluțiile romantice și, ulterior, pozitiviste (ale pozitivității, nu ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subiectul cunoașterii istorice să se autoexcludă de la principiul istoricității oricărui fapt cultural. Apoi, receptarea hermeneuticii recomandă ca și încrucișarea dintre subiect și obiect să fie interpretată hermeneutic, și nu dialectic", ca la Hegel. "<<Cercul hermeneutic>>, care viza inițial doar structura comprehensiunii unui text, devine încă de aici și nu abia o dată cu Heidegger o figură ontologică" (ibid.). 38 Ibid., p. 74. 39 Riedel distinge trei momente care au impulsionat "răsturnarea hermeneutică" produsă de Droysen în conceperea istoriei și, implicit, în științele spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu se constituie ca știință prin simpla armonizare a faptelor cu niște legi generale și invariabile, ca la pozitiviști, ci numai "în cadrul transcendental al cunoștinței despre ea"; 2) identificarea "subiectului transcendental al istoriei" cu un "subiect al eticii", fiindcă "spontaneitatea comprehensiunii istorice presupune pentru sfera acțiunii umane libertatea de voință sau eliberarea de cauzalitatea naturii" (însă corelația dintre hermeneutică și etică rămâne la Droysen, ca și la Dilthey, "obscură" așa cum notează Riedel -, "cu toate că tocmai aici este motivul propriu-zis al criticii pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
natura lor, conceptele în discuție ne poartă pe tărîmul hermeneuticii. Ținând seama de tema acestei cărți, nu ne vom adânci însă într-o interpretare de acest tip decât în măsura în care conceptele respective se află în relație directă cu geneza, expresia și comprehensiunea unei Weltanschauung ce se dorește a fi o Weltanschauungslehre. Facem toate aceste precizări pentru că altminteri, titlul acestui capitol poate fi derutant: pe de o parte, el pare să indice o deviere de la tema abordată, iar pe de altă parte, sugerează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
merită un asemenea tratament atât grație forței lor de a coagula în structuri celelalte concepte majore, cât și din pricina faptului că până acum nu li s-a acordat atenția cuvenită. Până să evidențiem rolul jucat de corelațiile trăirii, expresiei și comprehensiunii în structurarea științelor spiritului, ne simțim însă datori să mai facem câteva precizări metodologice: prima are în vedere problema traducerii termenului de Zusammenhang, cea de-a doua se referă la relația lui de complementaritate cu un alt concept de referință
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
contextul psihic care le-a produs sau doar le-a preluat și care le justifică, justificându-și în acest fel chiar propria valabilitate. Numai printr-o asemenea reconstituire putem să rămânem în spiritul filozofiei sale și să respectăm exigențele unei comprehensiuni autentice, de tipul celei pe care Dilthey a exersat-o ori de câte ori s-a străduit să interpreteze un autor și o operă, pornind de la structura lor internă, condiționată de o geschichtliche Welt, de o serie de date istorice, spațio-temporale și individuale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
26. În Einleitung..., filozoful însuși explica rolul esențial al (re)trăirii în procesul înțelegerii și interpretării: "Sunt înțelese numai realitățile istorice retrăite de un suflet bogat. Și în măsura în care trăirea ajunge la structura profundă și centrală a culturii, ea facilitează această comprehensiune, chiar dacă înțelegem doar parțial ceea ce a fost în trecut. Cea mai vie imaginație, cea mai mare vitalitate lăuntrică nu sunt de ajuns, dacă însăși viața sufletească nu este istorică în acest sens."27 Și de aici se vede că, așa cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey nu recurge la explicații de tip pozitiv, pur cauzale, prin care rămânem doar în exteriorul lucrurilor, ci la Verstehen, ceea ce presupune Einfühlung, adică o interiorizare a obiectului cunoașterii, o "identificare bazată pe ideea unității fundamentale a umanității"28 o comprehensiune ce se derulează ca "un proces în cadrul căruia cunoaștem universul lăuntric pornind de la indiciile furnizate de lumea exterioară"29. Acest proces cu desfășurarea lui circulară fiindcă partea este reprezentativă pentru totalitate, iar totalitatea o înțelegem numai prin intermediul părților 30 trimite
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pro toto sunt inserate în "viziunea despre lume" a lui Dilthey, începând de la nivelul articulațiilor vieții psihice și ajungând la "edificarea" științelor spiritului, fundamentate pe experiența de viață. În acest scop ne vom referi la corelațiile trăirii, ale expresiei și comprehensiunii 31. La drept vorbind, științele spiritului se constituie tocmai pe baza acestor corelații. Dilthey însuși afirmă răspicat acest lucru: "O știință aparține științelor spiritului numai dacă obiectul ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
comprehensiunii 31. La drept vorbind, științele spiritului se constituie tocmai pe baza acestor corelații. Dilthey însuși afirmă răspicat acest lucru: "O știință aparține științelor spiritului numai dacă obiectul ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii"32, ceea ce îl face pe Schnädelbach să considere că "teza centrală a lui Dilthey" e tocmai această "întemeiere a științelor spiritului prin corelația dintre trăire, expresie și comprehensiune"33. Și de aici reiese rolul major pe care Dilthey li-l
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii"32, ceea ce îl face pe Schnädelbach să considere că "teza centrală a lui Dilthey" e tocmai această "întemeiere a științelor spiritului prin corelația dintre trăire, expresie și comprehensiune"33. Și de aici reiese rolul major pe care Dilthey li-l atribuie celor două concepte tratate în capitolul de față. Cu aceste concepte pornim de la trăire (Erlebnis). Tot ele ne facilitează apoi "interpretarea expresiilor" (Auslegung der Ausdrücke), adică obiectivările
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ne facilitează apoi "interpretarea expresiilor" (Auslegung der Ausdrücke), adică obiectivările acestor științe ale cunoașterii de sine, ale istoriei și societății, pentru ca după aceea cercul să se închidă treptat, odată cu transpunerea (Sichhineinversetzen), reconstituirea (Nachbilden), retrăirea (Nacherleben) și, în cele din urmă, comprehensiunea (Verstehen)34 de către hermeneut a respectivelor "exteriorizări" ale spiritului în creațiile culturale, care nu sunt, în fond, altceva decât tot Lebensäußerungen 35. Aici mai trebuie spus că Dilthey acționează în tradiția kantiană, despărțind "imperiul naturii" (al "necesității obiective") de "imperiul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]