1,551 matches
-
mesaj, context imaginativ, dar care se întrepătrunde cu cel real, oferind elemente de autenticitate comunicării), lucrurile sunt mai nuanțate; acest context poate să depindă, într-o măsură mult mai ridicată, de actorii comunicaționali sau de condițiile sociale care anticipează structuri comunicaționale. Iată câteva dintre acestea: proximitatea, similaritatea și apartenența la grup, ele fiind definite de existența unor teorii care le cuprind și le justifică: 1) Teoria proximității fizice și electronice (Festinger, Schachter, Back, 1950; Monge, Rothman, Eisenberg, Miller, 1985) pornește de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formă de atracție, numită complementaritate, acționează în direcția similarității, completând-o pe aceasta. 3) Apartenența la grup: intercomunicarea este mai prezentă în interiorul grupului decât între grupuri deoarece, în primul caz, statusurile și rolurile sunt mai clar definite, acestea modelând fluxul comunicațional. Observăm că, în ceea ce privește clasa de elevi/grupa de studenți, primele două caracteristici sunt îndeplinite într-o proporție foarte ridicată; în ceea ce privește însă apartenența la grup, aceasta este mai puțin oferită de structurarea clasei/grupei ca atare, fiind produsă prin metode de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fapt sensul fenomenului, deoarece semnificația acestuia depinde de situație. Un factor important al contextului comunicării este reprezentat de climatul educațional. Acesta este o rezultantă extrem de nuanțată, înscrierea sa în segmentul contextului comunicării putând fi interpretată diferit (ca funcție a partenerilor comunicaționali, iar climatul poate fi înregimentat la fel de bine la rolurile de emițător, respectiv de receptor). Ne vom referi însă, mai degrabă, la actorii comunicaționali, pentru influența pe care aceștia o exercită asupra contextului în care se produce comunicarea; vom putea observa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezultantă extrem de nuanțată, înscrierea sa în segmentul contextului comunicării putând fi interpretată diferit (ca funcție a partenerilor comunicaționali, iar climatul poate fi înregimentat la fel de bine la rolurile de emițător, respectiv de receptor). Ne vom referi însă, mai degrabă, la actorii comunicaționali, pentru influența pe care aceștia o exercită asupra contextului în care se produce comunicarea; vom putea observa, adaptând modelul oferit de Gibb, că atât emițătorul, cât și receptorul pot să constituie determinanta pentru inițierea și dezvoltarea unui climat comunicațional desfășurat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
actorii comunicaționali, pentru influența pe care aceștia o exercită asupra contextului în care se produce comunicarea; vom putea observa, adaptând modelul oferit de Gibb, că atât emițătorul, cât și receptorul pot să constituie determinanta pentru inițierea și dezvoltarea unui climat comunicațional desfășurat pe axa defensiv-suportiv. Astfel, într-o situație de comunicare este posibil ca Persoana 1, respectiv Persoana 2 să nu privească din aceeași perspectivă un subiect; de aici poate apărea conflictul. Jack Gibb (apud Gamble, Gamble, 1993, pp. 276-277) a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau defensiv). Importanța acestora apare în cadrul procesului, influențând tipul și modul de comunicare al celor doi (sau al grupului, dacă ne referim la mai multe persoane). Este însă esențial să remarcăm că cele două tipologii există, și multe dintre deficiențele comunicaționale sau chiar blocajele comunicării pot să-și aibă cauza în incompatibilitatea tipurilor de climat. Mai mult, din punct de vedere didactic, apare necesitatea îmbinării acestor elemente, dar rezolvarea nu este evidentă în așa măsură, deoarece ponderea pe care o acordăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comune care unesc așa-numite valori-tranzit, valori pe care individul nu le oferă în interrelaționările cu celălalt, dar prin prisma cărora își gândește acțiunile. Aceste valori-tranzit sunt flexibile și permit variații destul de mari în funcție de o altă componentă esențială a procesului comunicațional: este vorba despre învățare. De altfel, poate suporta matricea unei definiții și extinderea termenului oferită de H.Lloyd Goodall, Jr., care spune: „Comunicarea este învățare” (Goodall, 1990, p. 54). Privită în această accepție, care, trebuie spus, nu este nouă, ci
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
construirea unui mesaj eficient pare a fi suficientă pentru ca succesul didactic să apară; în fapt, comunicarea este un proces permanent, așa cum am văzut, foarte sensibil la influența diferitelor variabile și de aceea întreținerea și adaptarea continuă sunt constituente ale actului comunicațional, în general, și ale celui educațional, în special; - diferitele tipuri de efecte implicate (urmărite de emițător, urmărite de receptor, efecte neașteptate, reziduale, permanente sau temporare etc.). Rezumat 1. Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează procesul comunicațional). Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării reprezintă cadrul (fizic și psihopedagogic) în care se produce comunicarea, fiind definit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru cel de-al doilea caz este simplă: va face ca persoana care transmite zvonul să se afle în centrul atenției colegilor săi, să fie ascultată și admirată pentru „dedesubturile” pe care le cunoaște etc. Trebuie remarcat că importanța fluxului comunicațional în organizație este delimitată și de prezența încărcării informaționale a individului, ce vine în contact cu mai multă informație decât oricând în istorie, informație pe care acesta trebuie să o selecteze, adică să o ia în considerație sau să o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare subiectivă a valențelor individuale, percepute ca atare de individul însuși. Construirea și dezvoltarea acestor criterii flexibile, permanent adaptabile la fluxul de informații, trăiri și reziduuri comunicaționale din mediu (ca să numim doar câțiva dintre acești factori, practic nelimitați), oferă imaginea complexității comunicării intrapersonale (figura 13). Figura 13. Comunicarea intrapersonală (adaptare după Hybels, S. și Weaver, R., 1989) Nu în ultimul rând, merită atins și un alt aspect
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
factori, practic nelimitați), oferă imaginea complexității comunicării intrapersonale (figura 13). Figura 13. Comunicarea intrapersonală (adaptare după Hybels, S. și Weaver, R., 1989) Nu în ultimul rând, merită atins și un alt aspect: comunicarea intrapersonală este într-adevăr influențată de mediul comunicațional extern, dar relația este bilaterală și adaptativă, în sensul că, simultan, transformările la nivelul comunicării intrapersonale oferă surse de schimbare pentru mediul comunicațional însuși (este vorba despre viziunea sistemică) și chiar pentru criteriile adaptative - despre care pomeneam mai devreme - ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în ultimul rând, merită atins și un alt aspect: comunicarea intrapersonală este într-adevăr influențată de mediul comunicațional extern, dar relația este bilaterală și adaptativă, în sensul că, simultan, transformările la nivelul comunicării intrapersonale oferă surse de schimbare pentru mediul comunicațional însuși (este vorba despre viziunea sistemică) și chiar pentru criteriile adaptative - despre care pomeneam mai devreme - ca atare. Pentru a crea o imagine mai plastică, vom asemui acest mecanism cu nivelul apei în două vase comunicante; dacă apăsăm apa dintr-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sugestiv al interrelaționării celor două tipuri de comunicare (intrași interpersonală) este cel oferit de Goffman (apud Hinton, Reitz, 1971, p. 268): pentru a se considera pe sine „frumoasă”, o fată trebuie să obțină și de la ceilalți o astfel de dimensiune comunicațională complexă, pornind de la complimente, invitații la întâlniri cu băieții etc.- deoarece frumusețea nu are standarde absolute prin care propria comunicare cu sine „sunt frumoasă” să fie suficientă. Laurie Mullins (1993), sintetizând direcțiile de cercetare din aria comunicării intrapersonale, alcătuiește o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importanța unor principii generatoare: - comunicarea nonverbală este determinată cultural; astfel, o mare parte din comportamentul nonverbal se învață în copilărie (exemplul oferit de Hybels se referă la comparația dintre americani - care-și învață copiii să privească drept în ochi partenerul comunicațional - și africani - potrivit cărora este o dovadă de lipsă de respect ca un copil să privească drept în ochi un adult). Continuând ideea, putem spune, extrapolând un model oferit de B. Bernstein, că elevii/studenții posedă, atunci când vin la școală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând astfel posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în „spatele” unei moțiuni/afirmații; - în sfârșit, putem spune chiar că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunității de comunicare (așa cum se prezintă ea în etnografia comunicării); dezvoltarea conceptului de comunitate, care nu este una a celor care au în comun aceeași limbă, ci a celor care au în comun reguli ce guvernează derularea și interpretarea schimbului comunicațional, poate conduce la diminuarea fenomenului metacomunicațional. Rezumat 1. Tipologia formelor comunicării poate fi extinsă în funcție de folosirea unor criterii variate. Din punct de verdere organizațional, putem distinge comunicarea verticală (ascendentă și descendentă) de comunicarea orizontală (laterală și în serie). 2. Comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ales, progresive asupra acestor elemente, de altfel componente importante ale procesului de comunicare ca atare, așa cum vom vedea mai departe. Iată de ce vom vorbi despre bariere care țin de sistem (în sensul că le identificăm ușor fie la nivelul agenților comunicaționali - receptor, emițător -, fie, spre exemplu, în contextul comunicării la nivelul canalului de comunicare) și despre bariere ce țin de proces (care sunt mai degrabă rezultatul interacțiunii din interiorul comunicării). În prima categorie, identificăm aspecte comune atât receptorului, cât și emițătorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atunci când cele două nu sunt consonante, avem de-a face cu o serioasă scădere a eficienței comunicării, tradusă direct într-una sau mai multe asemenea bariere; - o a doua arie este reprezentată de intențiile manifeste și intențiile ascunse ale partenerilor comunicaționali; ca și în cazul exemplului prezentat mai sus, cu cât diferența între ceea ce comunicatorii afirmă în interiorul relației lor de comunicare și ceea ce urmăresc într-adevăr este mai mare, cu atât comunicarea își pierde din autenticitate, trimite spre conflicte și spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pierde din autenticitate, trimite spre conflicte și spre ineficiență. De altfel, am remarcat deja în aceste rânduri (lucru care va fi dezvoltat mai profund în cadrul capitolului despre interacțiunea de grup) că adevărul și încrederea sunt două elemente indispensabile unei relații comunicaționale autentice, cu atât mai mult când aceasta se petrece în interiorul spațiului instructiv-educativ oferit de activitățile școlare; într-adevăr, astfel de aspecte sunt mai rar întâlnite în relația profesor-elev, incidență asupra căreia ne oprim aici, fiind vizibilă în momentul utilizării metodelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scade dramatic într-o astfel de situație. Altman, Valenzi și Hodgetts (1985, pp. 528-531) au stabilit următoarele bariere majore în eficiența comunicării: blocajele emoționale (spre exemplu, defensivitatea pe care un elev/student timid o are la un examen oral), repertoriile comunicaționale diferite, incapacitatea emițătorului de a se exprima adecvat, caracteristicile personale ale unuia sau altuia dintre comunicatori etc. Wilcox, Ault și Agee, referindu-se la mesaj ca element central al comunicării, spun că receptorul poate, spre exemplu, „să-l amplifice pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informațiilor, trebuie să ținem seama că, în special dacă ne referim la comunicarea didactică, avem de-a face cu programe de studiu supraîncărcate, pasibile de asemenea distorsiuni. Referindu-ne la ultimul indicator, cel privitor la barierele de status dintre agenții comunicaționali, putem spune că și această problemă suferă un impact major în interiorul sistemului de învățământ unde, mai mult decât în oricare alt sistem, barierele de status sunt deosebit de clare și inflexibile; desigur că nu sugerăm, spunând acest lucru, că barierele de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
confuzionarea cursanților și la epuizarea fizică și motivațională a acestora. Credem că, în aceeași ordine de idei - și respectând principiul complementarității la care am făcut referire pe parcursul acestui capitol -, putem să spunem că și insuficiența informațională poate conduce la bariere comunicaționale și, în ultimă instanță, la scăderea eficienței activității instructiv-educative. De aceea, dezvoltarea unui concept de optimum comunicațional este mai mult decât necesară, iar cuprinderea în această acțiune a barierelor versus elementele ce caracterizează eficiența procesului de comunicare didactică reprezintă o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și respectând principiul complementarității la care am făcut referire pe parcursul acestui capitol -, putem să spunem că și insuficiența informațională poate conduce la bariere comunicaționale și, în ultimă instanță, la scăderea eficienței activității instructiv-educative. De aceea, dezvoltarea unui concept de optimum comunicațional este mai mult decât necesară, iar cuprinderea în această acțiune a barierelor versus elementele ce caracterizează eficiența procesului de comunicare didactică reprezintă o modalitate de lucru adaptată. Un alt factor major în caracterizarea eficienței comunicării îl reprezintă sincronizarea. Într-adevăr
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că aceasta este îmbunătățită de accesul la mijloacele de informare în masă, devine nu doar strict utilă, ci esențială; - necesitatea demonstrației și frecvența reamintirii sunt, de asemenea, concepte des întâlnite în teoria și practica educațională. O barieră importantă în procesul comunicațional este evidențiată și de conceptul de etică a comunicării. Desigur că este util, înainte de toate, să ne punem o întrebare: în ce măsură putem vorbi despre o etică a comunicării? și dacă putem face acest lucru, în ce sens? Câteva caracteristici sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]