1,949 matches
-
comunicare (transmitere, respectiv solicitare de informații); de evaluare (afirmare a propriei opinii sau solicitare a opiniilor copiilor); de influență (oferire sau solicitare de sugestii); de decizie (exprimare a acordului/dezacordului); de exprimare a climatului emoțional (potențare sau diminuare a tensiunii comunicative); de integrare (exprimare a solidarității/opoziției) după Ioan Radu, Petru Iluț, Liviu Matei, apud Albulescu-Albulescu 2000: 63. 30 Vezi distincția dintre gesturile indicative, demonstrative, ilustrative etc., și cele ,,personale" (ticuri, manifestări ale unui disconfort fizic sau psihic, de relaxare) ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
elev decât poate fi un profesor cu pregătire pedagogică", în condițiile în care copiii au un limbaj/cod comun, se cunosc, se simt mai bine unul pe altul Rosenberg 2005: 123. 33 Vezi, din aceeași perspectivă, elementele structurale ale competenței comunicative după Neacșu 1990: 255, unde se vizează stăpânirea sistemului limbii, a structurii textelor, a domeniului referențial, a elementelor relaționale, situaționale, precum și a celor transformaționale și de transfer. 34 Continuând prima copilărie (perioada antepreșcolară: 1-3 ani) și anticipând cea de-a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din Indonezia, India, Kuweit, Iordania, Italia etc. Ambasadorul Japoniei, un bărbat de statură mică, de circa 65 de ani, s-a remarcat prin faptul că la recepții venea singur, conducându-și mașina și în cele mai multe ocazii stătea retras. Devenea foarte comunicativ în discuțiile inițiate pe teme din trecutul istoric, obiceiurile și costumele din țara sa. S-a dovedit un interlocutor deosebit la întâlnirile din cadrul acțiunilor diplomatice. Ambasadorul Kuweitului, decanul de vârstă al Corpului diplomatic, de aproape 80 de ani, era renumit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și o să știm în mod sigur „de care parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
300. Selectarea organizațiilor-subiect pentru studiile de caztc "Selectarea organizațiilor‑subiect pentru studiile de caz" Am plecat de la ideea că există și în România organizații despre care se poate scrie „de bine”, adică organizații în care sunt oameni onești, interesanți și comunicativi, organizații ce operează corect și realizează produse interesante sau, mai general, pot exemplifica schemele teoretice, ușor idealiste, descrise în manuale. Dacă aceste organizații prezintă și elemente de excelență, atunci situația este cu atât mai interesantă. Pentru comparație, în Occident există
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
timp semnale către acest segment potențial de resurse umane, preferând, probabil, recrutarea pe baza unor stimulente adaptate momentului. Un comentariu special merită și oamenii firmelor care se ocupă de comunicare sau PR. Deși, analizați individual, mulți dintre ei sunt realmente comunicativi, am serioase îndoieli privind capacitatea lor de a genera proiecte consistente privind imaginea firmei sau de a explica coerent activitatea ei. Temerea cea mai gravă pe care o am după mai multe experiențe este că, deși binevoitori, oamenii din multe
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Studiul a implicat atât cunoașterea modului în care se călătorește cu Atlassib, cât și discuții cu numeroase persoane, de la agenți la persoane din top management, cum ar fi doamna Christina Ciobanu sau domnul Daniel Micu. Mulțumiri deosebite pentru stilul lor comunicativ asistentelor domnului Carabulea, domnișoarelor Alina Muraru și Nicoleta Fleșeriu, opuse tipului „cerber multinațional”. La Covalact greul relației de lucru l-a dus de domnul Ciprian Nițu, fost student la „Transilvania” din Brașov, dar nu trebuie trecute cu vederea lecțiile de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
inclusiv pentru economiștii sau licențiații de alte orientări. Aceasta este probabil o consecință a mediului cultural german din zona Sibiului. Faptul că totul funcționează precis și există o presiune spre eficiență care „înghite” timpul staffului, nu împiedică oamenii să fie comunicativi și amabili. După mai mult de un deceniu de activitate, Atlassib este o organizație care transmite personalului încredere prin faptul că este predictibilă și stabilă. Locul sigur de muncă pe care îl oferă Atlassib este punctul atractiv, consideră Ilie Carabulea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o numește „nuvelă“, dar în același timp declară cu seninătate că n-o va publica și că, deci, personajul colectiv numit „domnilor“ este doar o convenție; nimic surprinzător aici, pentru că atunci rolul judecătorului și l-ar asuma altcineva. Deci, statutul comunicativ transcendent al rostirii personajului dostoievskian nu prevede o instanță receptoare; aceasta este prevăzută, convențional, doar în statutul comunicativ intern al acesteia. Situația se complică pentru că eroul este construit de un text, care la rîndul lui este construit de un autor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
personajul colectiv numit „domnilor“ este doar o convenție; nimic surprinzător aici, pentru că atunci rolul judecătorului și l-ar asuma altcineva. Deci, statutul comunicativ transcendent al rostirii personajului dostoievskian nu prevede o instanță receptoare; aceasta este prevăzută, convențional, doar în statutul comunicativ intern al acesteia. Situația se complică pentru că eroul este construit de un text, care la rîndul lui este construit de un autor (Dostoievski) și acest autor publică textul respectiv, însoțindu-l de o notă pentru cititor: „Am vrut să înfățișez
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
preumani, aveau canini dezvoltați nu atât pentru a mușca, cât mai ales pentru a “rânji” amenințător și pentru a obține pe această bază alungarea adversarului sau a poziției ierarhic-dominantă în grup. O altă funcție ce aparține acestei sfere este cea comunicativă. Printre sunetele pe care se fundamentează vorbirea sunt și dentalele (ca d și t); important în comunicația prin sunete, cea interumană se folosește mult de consoane, în timp ce multe specii animale pot vocaliza. Agresivitatea și aversitatea animală, la fel ca și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un individ puternic motivat politic, făcând parte, în general, din clasa de mijloc, posedat până la obsesie de ideea nedreptății, cu o educație foarte bună (de obicei, în cadrul unor universități de elită din statele foarte dezvoltate). Este un tip charismatic și comunicativ, bun specialist în strategii militare, în analiza și prelucrarea informațiilor. El este cel care definește politica organizației și-i stabilește direcțiile de acțiune. Următorul strat este ocupat de cadrele active și executanții, bărbați și femei, care participă la antrenarea celorlalți
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
textelor narative. 6.4.4. Situația narativă din Tristan de Thomas Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei Descrierea de către Harweg a situației narative din povestirea Tristan a lui Thomas Mann potrivit lingvisticii textuale pornește de la următoarea observație: Situația comunicativă în care este inclus un text ficțional e mai complicată decît cea în care este inclus un text non-fictiv"415. În decursul analizei, această realizare importantă precedă aparent ceva din fundal. Situația narativă din Tristan este, în primul rînd, împotriva
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativă din Tristan este, în primul rînd, împotriva modelelor narative ce derivă din situațiile comunicaționale non-fictive. Astfel nu este surprinzător faptul că rezultatul analizei echivalează cu o serie din "corecturile textului lui Mann"416. Acest caz este fundamental pentru "situația comunicativă" dintre lingvistică și critica literară, care devine din ce în ce mai importantă. Prin urmare, va fi tratată în detaliu, nu atît ca o încercare de a corecta descoperirile lingvisticii textuale, cît pentru a sugera cum se pot completa cele două discipline. O premisă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
viteza de circulație a mesajelor se separă de cea a persoanelor, pînă atunci raportată la cea a calului sau a căii ferate; a fost deci semnat debutul erei de ubicuitate-instantaneitate (Catherine Bertho). DEMOCRATIZARE: FAȚĂ ȘI REVERS Se vede cum democratizarea comunicativă se grefează în mod spontan pe evoluția suporturilor. Tot mai multă lume are întotdeauna acces la tot mai multă informație, întotdeauna mai ușoară și mai mobilă. Să luăm drept exemplu telegraful electric, mijloc de comunicare, și nu de mass-media. El
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lui Taine care-l întrista pe Nietzsche). Instanță instituantă, și nu circumstanță accesorie, el "centrează" diversele populații ale discursului, le satelizează și le organizează. Așa cum biosfera, realitate limitată și variabilă, este leagănul vieții, fiecare cultură se deplasează într-un oxigen comunicativ cu straturi multiple, leagăn al vieții simbolice al unei epoci. Este vorba de o structură în același timp tehnică și instituțională, cu metodele sale dominante și cu rețele dominate, cu ax principal și căi secundare, cu o încîlceală complicată, dar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cultive replierea și ascunzătorile. O memorie minoritară este întotdeauna o îndepărtare de la conduită. Subteranul și locuințele clandestine au fost pentru telegraful proletar mijloace de protecție împotriva bruiajului și a interferențelor burgheze. În fond, romantismul clandestinității nu-i decît un pragmatism comunicativ. Un studiu al progresului de două secole trece printr-un studiu al adăpostului și al locului închis, al tuturor acestor ziduri, labirinturi și diguri care permit imaginarului colectiv să se reculeagă și unei conspirații să se închege. Unde ziduri sînt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Heure de Vérité sau Meet the Press. Vedem acolo persoane publice, super-sofiste, alergînd într-un timp relativ restrîns după audiență și fani, contabilizați dur de un scor imediat arătat de către un arbitru. Drept dovadă, forma cea mai transparentă a barbariei comunicative, ceva asemănător cu jocurile de circ ale Logos-ului, unde se anulează brusc trei mii de ani de eforturi făcute pentru a elibera discursul de așteptările auditoriului pe care-l numim civilizație, proces aleatoriu și reversibil. Există, în cele de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și problema identității, ca mod de diferențiere a comunității de alte populații. În Construcția socială a comunităților (1972) Gerald Suttles își propune să arate "cum folosesc oamenii teritoriul, locuirea, distanța, spațiul și mișcarea pentru a construi reprezentări colective cu valoare comunicativă" (apud Stoneall, 1983). Sau, pentru a da un alt exemplu Albert Hunter în Comunități Simbolice (1974), afirmă că una din caracteristicile esențiale ale membrilor unei comunități este aceea de "a schimba semnificații cu ajutorul unui set comun de simboluri"(p. 67
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
era cel din piesa lui Aristofan. Filosofia sa era ancorată în realitatea vremii. Socrate a fost un formator și un terapeut al sufletelor, fapt nemaivăzut până atunci. El avea calități pentru a realiza aceste scopuri: era o fire plăcută, antrenantă, comunicativ, sociabil, amabil, jovial, răbdător, simplu și capabil să se autocontroleze. Socrate era histrionic și ironic. Ironia sa nu venea din orgoliu, era un tip de critică ce urmărea să asigure protecția față de convingerile neverificate. I se atribuiau și unele trăsături
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
să trăiască informația, iar degradarea ei provine din absența circulației. Ba este În opoziție cu o idee de creare aeriană a cunoașterii, ruptă de context, individuală, autonomă și În afara unor interacțiuni umane. Dimpotrivă, este vorba despre un proces dinamic și comunicativ, ce depășește limitele individului - sau ale Întreprinderii - și care se concretizează printr-o platformă unde se folosește același limbaj, În slujba unor obiective comunitare ce organizează colaborarea. Acest spațiu comun instituit pe un front de cunoaștere utilă funcționează pe baza
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cultura nu se descoperă, ci se transmite sau se uită (remarca lui J.S. Bruner, cf. Shulman, Keisler, 1973, p. 93), este normal ca Învățământul să-și aroge dreptul de a folosi un bogat repertoriu de metode de comunicare, cu funcții comunicative și receptorii În sensul cel mai larg al cuvântului, adică de transmitere și de asimilare atezaurului cultural al umanității. Așa s-a prefigurat, În timp, un model „logocentric” al Învățării prin cultură. Iar dacă vom ține seama și de suportul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se diferențiază și se nuanțează după specificul diferitelor domenii, de la predarea limbii și literaturii, a matematicii și până la studierea disciplinelor tehnice și profesionale. Așa, de exemplu, pentru dobândirea capacității de a comunica Într-o limbă străină este nevoie de practică comunicativă reală În situații și roluriadevărate. Prin intermediul lucrărilor sau al activităților practice, elevii fac cunoștință nu numai „din exterior” și teoretic, ci și „din interior” și practic cu toate branșele fundamentale ale activității socio-umane, ale producției și cu tehnicile moderne. Primele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
limbă străină și abilități creatoare, imaginație, capacitate de utilizare largă a potențialelor multimedia; - utilizării modalității IRC - Internet Relay Chat, ca posibilitate de a „conversa”, „pe ecran”, de a purta un dialog scris cu vorbitori de altă limbă, ceea ce sporește competența comunicativă În limba respectivă și favorizează conștientizarea aspectelor-cheie ale acestei limbi; - utilizării unor „jocuri de aventuri” În cadrul cărora participanții se mișcă Într-un scenariu imaginar (Cerghit, 2002). c) Caracteristici și avantaje semnificativetc "c) Caracteristici și avantaje semnificative" Grație acestei integrări Într-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoretician pur. Căci filosoful se justifică pe sine ca dascăl al cetății. „Son enseignement, à prédominance et orientation politiques, doit préparer au métier de législateur et a l’activité politique”. C. Exercițiul ideologic între cuvânt (logos) și imagine (eikôn) Competențele comunicative (mai precis capacitatea de a purta o discuție asupra unor puncte de vedere diferite) degenerează treptat, conform lui J. Habermas, în instrument de reproducere a structurilor de dominație. A fi o prezență înseamnă, implicit, a avea o semnificație. Purtător de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]