22,643 matches
-
M. H. Simionescu sofisticat, frînt în muchii postmoderniste, C. Țoiu se salvează din această buclă temporală prin singura breșă posibilă pentru el și pentru toți ceilalți deopotrivă: formula estetică. Fără a fi stăpînul absolut al tehnicii prin care narativitatea este conștientă de sine încă de la cărămida primului cuvînt, el rămîne original în migala cu care caută și găsește acea "relație simbolică între fapte disparate și chiar paradoxale. Aflăm, de exemplu, dintr-o "amintire-pilot a memoriei lui de tip recuperator că personajul
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
teofanii sau a unei manifestări supranaturale, ci mai curând este vorba de căutarea unei stabilități emotive și mintale, pentru că "la montagne exprime aussi les notions de stabilité, d’immutabilité, parfois même de pureté"6; de fapt, naratorul însuși, chiar dacă este conștient că taina nu va fi rezolvată niciodată, ne spune că "ar fi fost firesc să presupun că făptura oțelită ( ...) mergea să caute în aerul balsamic al înălțimilor și în singurătatea lor adâncă pacea și odihna și mi-aș fi mărginit
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
stîngă, cultul rațunii, amenințat totuși din ce în ce mai serios de puseurile irațonale, recognoscibile îndeosebi în gama variată de "isme" artistice, toate aceste elemente formau, cel puțn în parte, tabloul social și cultural românesc interbelic, sincron aceluia european. Etapa istorică a globalizării, traversată conștient sau nu de întreaga omenire, presupune aproximativ aceiași factori, dar avînd configurați specifice substanțal diferite. Capitalismul nu mai este propriu doar vieți economice, întrucît legile sale pot fi întîlnite în aproape toate sferele vieți sociale. Democrața parlamentară, creîndu-și anticorpii necesari
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
spus Borges prietenului său... dar eu? amintirile ghem neregulat de sârme își dizolvă rugina în mine obraznic veninul lor e totuși perfuzia mea nu trăiesc dar mă amorțesc în viață chiar mi-e bine așa? (câtă plasmă imaginară, atâta carne conștientă! am citit și astăzi, și ca și cum n-ar fi fost de-ajuns iată încă un vers îmi umblă acum prin cap distilat otrăvitor în vene celulozice amețindu-mă amețindu-mă știți voi, starea aceea aproape imponderabilă de după o lectură în
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
pentru că a avut lipsa de inspirație de a se așeza în colțul ocupat invariabil de doamnele Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și de celelalte distinse prezențe feminine. Mărturisesc acum un lucru care nu m-a preocupat niciodată în mod conștient, dar faptul că el se manifestă ascuns și are consecințe neplăcute arată că importanța sa nu este neglijabilă, și anume acela că puterea mea de receptare se oprește în fața unui număr mai mare de două pălării. Cînd alături de pălăria doamnei
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
perucă și vindea într-o farmacie aflată-n gară, prezervative pentru colectiviști. Avea o "buză de iepure operată"! 3) Contabila Tuța, femeia cu curul cel mai rotund, mai aliotman, din localitatea Dxxx! {i-l purta-n fuste scurte, crăpate, perfect conștientă de ce miracol i se întîmplă-n spate. Soțul ei lucra la A.D.A.S. Tuța avea popoul asigurat!! Cred că prin 1978, dar s-ar putea să mă înșel, în urma unui articol al lui Alex. {tefănescu, i-am scris și i-am demonstrat
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
întoarce mai tîrziu asupra acestui aspect și în privința lui G. Călinescu. Chiar hotărârea de a se conforma ultimatului și dovezile de atașament față de ideile socialismului pe care le ofereau nu garantau o protecție. Ambiguitatea poziției lor ca intelectuali le era conștientă, teama nu putea fi alungată. La toate acestea mai survenea în plus pericolul din ce în ce mai palpabil al contaminării. Ca să atenueze spaima omul de carte se străduia să satisfacă doleanțele plebee vulgare și din deprinderea cu răul, la început abia perceptibilă apoi
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
ambiantul confortabil al proaspetei mele căsnicii mă mișcam ca într-un joc de-a baba-oarba în care nu deslușeam nici o zare alta decît confortul meu mereu același. Cu vremea, atmosfera din jurul meu căpătase dimensiuni mai mari, viața mea devenise mai conștientă și mai independentă prin experiența rutinei zilnice, căpătînd o tentă de emancipare. Circulam prin București, ca un călător temporar oprindu-mă înaintea vitrinelor bogat împodobite cu tot felul de obiecte furnizate de bogăția Occidentului. Dispăruse din peisajul Căii Victoriei grădina
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
rămîne neatinsă, Thomas Mann știe că răspunsul stă în binele-rău sau răul-bine peste care triumfă într-un final viața, „el este un optimist cu deznădejdea în priviri, un admirator al impunătoarelor construcții, neîncrezător în trăinicia lor, un căutător al împăcării, conștient de suferințele care pavează drumul parcurs de umanitate". La capătul liniei Biblioteca Apostrof ne propune un nou volum de povestiri de Alexandru Vona, autorul interbelic ale cărui volume au fost publicate la aproape 50 de ani după scrierea lor, redescoperit
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
de comunicare tactilă ar putea să le fie de folos elevilor lipsiți de vedere. Aici studia și Louis Braille, în vârstă atunci de 13 ani. Vederea și-o pierduse într-un accident, la trei ani, începându-și, prin urmare, viața conștientă ca nevăzător. Băiatul a analizat sistemul lui Barbier, l-a modificat, i-a redus numărul de puncte la șase,dispunându-le într-un dreptunghi cu verticala de trei și orizontala de două puncte. La 16 ani, Louis își definitivase alfabetul
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
să vezi fără ele, fără ierburi... Asta înseamnă vedere.", spu-nea Gellu Naum, pornind de la unul din scriitorii săi preferați, prin vocea Simonei Popescu, în Salvarea speciei. "Liniștește-te, reia-ți cu mai multă dîrzenie libertatea, zdrobește fără milă fărîmele de conștient care te mai încearcă, revino în centrul lumii, chiar dacă nu pricepi încă bine totul - și ai să vezi.", scria Gellu Naum cu 55 de ani în urmă, în ceea ce, sub mîna Simonei Popescu, a devenit Calea Șearpelui. Povestea cărții e
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
inima se poate pătrunde și care poate zgudui (in)conștiința, cuvintele ei vor-besc cel mai bine: "Peretele dintre tine și mine poate să dispară dintr-o dată și atunci ai vedea clar./ E nevoie să îndrăznești doar să-ți lași înțelegerea conștientă, este nevoie să citești cuvintele mele cu liniște, nu cu inteligență." "Nu-ți ascund nimic: perdeaua e prinsă cu ace de propriile tale gene." Mi-ar plăcea să-ți scriu despre marea luptă care se dă, pe planul speciei umane
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
nevoie să citești cuvintele mele cu liniște, nu cu inteligență." "Nu-ți ascund nimic: perdeaua e prinsă cu ace de propriile tale gene." Mi-ar plăcea să-ți scriu despre marea luptă care se dă, pe planul speciei umane, între conștient și musa, între maladie și libertate." "Ce e musa? Acum poți răspunde: musa sînt eu." "Conștientul uman își găsește dublul sprijin în pierderea treptată a musei, pe de o parte, în dorința ei de a se depăși, pe de alta
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
prinsă cu ace de propriile tale gene." Mi-ar plăcea să-ți scriu despre marea luptă care se dă, pe planul speciei umane, între conștient și musa, între maladie și libertate." "Ce e musa? Acum poți răspunde: musa sînt eu." "Conștientul uman își găsește dublul sprijin în pierderea treptată a musei, pe de o parte, în dorința ei de a se depăși, pe de alta. Dar musa nu se poate depăși decît prin ea însăși. Procesul e extrem de complicat și sîntem
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
pentru că omul e incapabil să se elibereze dintr-o dată." "Am să te învăț în zadar să faci cutare gest care la mine e capabil să facă miracole./ Eu te învăț esența miracolului, liniștea." "Fii sigur că stările pe care vederea conștientă - și totdeauna fals explicativă - le numește: sugestie, telepatie etc., sînt stări normale de comunicare pe care le ucidem prin comunicări, relații, explicații etc. conștiente." Citește cîte o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare rînd din acestea, dacă
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
să facă miracole./ Eu te învăț esența miracolului, liniștea." "Fii sigur că stările pe care vederea conștientă - și totdeauna fals explicativă - le numește: sugestie, telepatie etc., sînt stări normale de comunicare pe care le ucidem prin comunicări, relații, explicații etc. conștiente." Citește cîte o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare rînd din acestea, dacă vrei să le înțelegi./ Nimeni nu te obligă, desigur, dar adresîndu-mă ție am dreptul de a-ți cere să nu crezi că ai înțles
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
Păpușa din elegie este una bătrînă. Iar cînd vine moartea, nu mai poate face "nimeni nimic". Faptul că în universul "ființelor mici" păpușile sînt trase de sfori, că îmbătrînesc și mor și că cei care se joacă cu ele sînt conștienți de asta face poezia lui Eugen Ionescu profund originală. După cum originală este și ideea de a spune copiilor elegii, adică de a-i lega de tristețe. Ființele mici din aceste poeme, fie ele copii, păpuși, animale sau obiecte animate, sînt
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
s-a dovedit o canalie patentă, iar altcineva un ageamiu cu fumuri de expert, el nu ezită să le spună de la obraz, și unuia, și celuilalt, ce crede despre ei, rupând relațiile indiferent de posibilele efecte neplăcute ale brutalei sincerități. Conștient de valoarea proprie, îi este peste puteri să respire același aer cu mediocritățile deghizate în repere artistice. Bunul lui simț țărănesc, de neîmpăcat cu lipsa de măsură și de cuviință, îi dictează atunci să se tragă deoparte și să contemple
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
a mai evoluat. Ultima lui carte, Suburbanele Bucureștilor urmate de nuvela Fratele meu geamăn, confirmă această constatare. În urma unei lecturi strangulate de imperativul autenticității, nu s-ar zice că lumea lui Cătălin Țîrlea este recognoscibilă. Autorul se dovedește a fi conștient de un asemenea posibil reproș și-și reînnoiește convenția cu cititorul. În povestirea Un mister, centrată pe stranietatea apariției unui insuportabil miros de pește într-un bloc confortul doi din cartierul Primăverii, scriitorul se întreabă cu o reținută ironie: "Știu
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
Dacă astăzi poezia e numai o construcție estetică și de birou, o vază cu flori, o destindere sau o încordare cu caracter particular, nu înseamnă că mâine ea nu va ști să fie și altfel". Sau, tot aici: "Sensibilitatea oamenilor conștienți din această țară nu mai vrea să primească poezia, e sătulă de poezie, pentru că se lovește de ea ca de un privilegiu, ca de un obiect de lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Dacă astăzi poezia e numai o construcție estetică și de birou, o vază cu flori, o destindere sau o încordare cu caracter particular, nu înseamnă că mâine ea nu va ști să fie și altfel". Sau, tot aici: "Sensibilitatea oamenilor conștienți din această țară nu mai vrea să primească poezia, e sătulă de poezie, pentru că se lovește de ea ca de un privilegiu, ca de un obiect de lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
autorul, în episodul central al ocupației nemțești a Bucureștiului în timpul Primului Război Mondial care, în ciuda asprimilor sale, e o palidă anticipație, aș zice doar o "umbră" anticipatorie a celei de mai tîrziu. Mai mult, scriindu-și masivul roman, Alexandru George era perfect conștient de faptul că nu va fi publicat curînd, poate niciodată, într-atît comunismul se înfățișa, mitic desigur, ca ireversibil. Oameni și umbre trebuie văzut deci și ca un pariu împotriva sensului aparent al Istoriei - un pariu cîștigat, dar tîrziu, dureros de
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
prea greu de găsit acasă"). Citarea de locuri din întreaga Capitală poate continua până la amănunt, uneori punctual ori sub formă de trasee, alteori însoțită de succinte prezentări sau descrieri. Este această geografie urbană întîmplătoare sau e vorba de un demers conștient? Nu neapărat fortuit, Caragiale a numărat printre apropiații săi cîțiva arhitecți. Unul a fost tatăl soției, pe-atunci cunoscutul Gaetano Burelli, angajat al administrației locale și autor a diverse lucrări azi uitate. (Caragiale, care se remarcase deja prin teatru și
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
forțe se diminuau, încât simțea că se înăbușă, dominat de durere și deznădejde. În zilele de 24 și 25 noiembrie, la Palermo s-au înregistrat ploi și vânturi violente, ceea ce ar fi putut grăbi sfârșitul său. Hotelierul Salvatore Ragusa era conștient că Bălcescu se apropia inevitabil de moarte, fapt pentru care a chemat consulul otoman și pe un preot de la biserica Sfântul Nicolae al grecilor, în prezența cărora și-a scris testamentul pe care l-a semnat. Tot acum, el a
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
1914, deci, și nu 1907), constă în arderea acestei probe, într-un gest de subminare intenționată a propriei credibilități; singura probă pe care o mai poate invoca acum e memoria personală, de a cărei failibilitate crescîndă naratorul e nu numai conștient ci și încîntat (în ciuda asigurărilor pe care și le dă și ni le dă: "... da, firește, că n-am să uit"), cu orgoliul filosofic al unui visător impenitent: "...rămîie în totul sir Aubrey de Vere așa cum mi-a plăcut să
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]