2,825 matches
-
În anul 1743 Ioan Mavrocordat fixează mănăstirii o danie anuală de 10000 de asprii. În anul 1750 Constantin Racoviță ridică acestă sumă la 15000 de asprii. În anul 1760 Ioan Calimah, pe lângă ajutorul financiar acordat mănăstirii Sfântul Pantelimon, îi închină conacul Sfântul Nicolae din Constantinopol cu biserică, grădină și case, unde locuiau voievozii români când se duceau cu treburi la Constantinopol. Mănăstirea Kostamonitu - Ștefan cel Mare și Sfânt stabilește, în anul 1493, suma de 5000 de asprii anual pentru acestă mănăstire
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
totul în interesul poporului”. Dar lăsați-o-ncolo de avere! Nu vedeți câte griji trebuie să-i purtați? E mai pretențioasă ca un copil mic! Brâncoveanu și-a sacrificat viața și familia pentru demnitatea românilor, iar voi plângeți pentru un conac care dacă nu este renovat, mâine-poimâine se dărâmă, sau pentru niște loturi de pământ pe care nu crește nimic dacă Domnul nu dă ploaie, căci, să fim serioși, arșița verii arde recoltele fără deosebire de clasă socială! Cât veți trăi
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
și privi cu admirație la făptura gingașă întinsă pe pat care-i surâdea cu satisfacție și împlinire. Citea pe chipul său beatitudinea, clipa supremă a fericirii. După o săptămână, mama și cei doi prunci au fost externați și duși la conacul de la Târgoviște. Prințișor angajă o dădacă pentru a-i ajuta soția. Aceasta o învăță pe tânăra mămică toate secretele creșterii bebelușilor, de la baie la fricționare pe mâini, pe piciorușe și pe obrăjori ca să facă pielea catifelată și trăsăturile chipului să
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
făcuse apariția prin frunzișul arborilor, alaiul de nași, rude, prieteni și vecini se îndreptară către biserică. La ușa sfântului locaș, conform tradiției creștine, preotul citi cu patrafirul pe capul lehuzei îngenuncheate rugăciuni de dezlegare. Conform obiceiului, Narcisa nu ieșise din conac. Urmă slujba sfântului botez în numele Domnului. Primul născut fu botezat „Mircea” și când preotul îl introduse de trei ori în vasul cu apă, acesta doar scânci de câteva ori, iar când îl înveliră în scutece începu să zâmbească. În schimb
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
-l udă pe preot din cap până în picioare. Abia după ce-l înveliră în scutece, se mai potoli. Prezicătoarele presupuseră că poartă vreun blestem al vreunui strămoș, dar după botez se va liniști. Când ieșiră din biserică, gemenii dormeau liniștiți. La conac urmă o masă bogată în acompaniamentul unei formații de lăutari, joc și voie bună până noaptea târziu după tradiția românească. Referință Bibliografică: XXIII. GEMENII DIN BUCUREȘTI (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
vrea și mai mult, niciodată nu-i ajunge cât are! Din acea zi cele două inimi tinere se aprinseseră de mare dor. Nerun simțea întregul cer de deasupra capului că s-a vopsit dintr-odată în albastru! Iar Mona, în conacul unchiului său, ofta întruna, nu-i mai tihnea nimic, de dorul tânărului care-i cucerise inima, care era nespus de frumos și care acolo, în mijlocul satului, o uimise cu pânzele sale pictate. Nu i se permitea să plece de una
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
foc de-a binelea. A început să nu-i mai tihnească zilele de muncă, se gândea întruna numai și numai la frumoasa Mona. Iar fata i-a mai trimis o scrisoare, în care îl ruga să vină, în jurul prânzului, prin preajma conacului, ca ea măcar să-l poată vedea un pic, chiar dacă de la distanță. Și astfel, cele două inimi tinere și curate nu se mai săturau să se revadă, în fiecare zi, pe la amiază. Unchiul fetei încă nu bănuia nimic, deși o vedea
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
fereastra. Aerul călduț adia ușor. O răcorea aducându-i puțină liniște. Privea grădina imensă cu pomi mici și iarbă deasă, bine îngrijită. Straturi de flori așezate strategic înfrumusețau aspectul. Felinarele împânzite pe domeniu luminau discret învăluind în mister curtea și conacul. Galopul unui cal se auzea apropiindu-se zgomotos. Apariția lordului M.Joseph o surprinse și se retrase după perdea deși nu erau șanse să fie observată, camera era cufundată în întuneric. Armăsarul alb, un exemplar superb alerga iute mânat de
MY LORD (FRAGMENT) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349908_a_351237]
-
să muncească la colectiv. Din ce vor trăi nu știa încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin, sau aducea el pe cupoane de la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
sacră, dedicat Patimilor și Învierii Domnului Iisus Hristos. Evenimentul a fost organizat de Memorialul Nicolae Bălcescu și Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Participanții au fost cazați într-un loc absolut superb, încărcat de istorie și spiritualitate: Conacul Nicolae Bălcescu din localitatea vâlceană omonimă, aflată puțin lateral de drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea. Este un obiectiv obligatoriu de vizitat pentru aceia care își iubesc partia, neamul și istoria. Dar și pentru cei care vor să găsească
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
cărți, picturi, obiecte care au aparținut Bălceștilor. Cineva ține toate acestea „în viață”, punând suflet, mult suflet. Este vorba de domnul Director Nicolae Bănică Ologu, pe care l-am perceput ca pe un mare erudit și îndrăgostit de munca sa. Conacul găzduiește diverse evenimente culturale, printre care tabere și expoziții de pictură. Construcția sa a început în forma actuală în anul 1824. De-a lungul timpului, a aparținut mai multor membri ai familiei, în anul 1948 fiind donat Statului de către unul
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
timpului, a aparținut mai multor membri ai familiei, în anul 1948 fiind donat Statului de către unul din strănepoții lui Nicolae Bălcescu, urmând a fi folosit ca loc de reculegere și studiu pentru artiști. Din 1968, devine muzeu memorial. În curtea conacului, se află o bisericuță din lemn, foarte veche (datată se pare tot pe la anii 1800). Seara am ajuns când lumina se ascundea treptat, astfel că un anume mister se făcea simțit în aer. Am stat la lumina focului, am cântat
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
cu cititul, cu ce mai știam noi, cu ce ne-a mai deslușit pictorul-iconar Nestor Nicolae, de la mama Basarabia, fost prieten de copilărie al helisianului Vitalie Buzu. Ce mică-i lumea! Și ce frumoasă! În cele câteva ore petrecute la conac, am simțit cum întinerim (cred că nu greșesc vorbind și în numele confraților mei, eu așa i-am perceput și pe ei). Cu părere de rău ne-am despărțit de „raiul în miniatură”, pentru că aveam de mers în cu totul altă
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
în căutarea unei situații fără echivoc,limită, în care apele să se despartă clar și precis și în care să obțină un răspuns la întrebările lui chinuitoare asupra fidelității Fantoșei. Dacă la dus, Glogovan a avut noroc, la întoarcerea la conac era fatal ca aventura să dea în tragic. Nu exagerăm opinând că, prin construcție, dramatism și încărcătură ideatică, această nuvelă, publicată în 1922, ar putea figura la loc de frunte într-o antologie a nuvelei românești interbelice. Efectul oedipian funcționează
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
Acasa > Impact > Istorisire > VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În ziua următoare, într-o încăpere aflată la subsolul conacului, Ciocoiu și trei voinici așteptau ordinul căpitanului Arnăutu. Acesta se plimba îngândurat cu mâinile la spate. Căpitanul Sasu le urmărea dintr-un colț întunecat cea mai mică mișcare. Ceilalți doi boieri erau tolăniți pe câte un jilț lângă un perete
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
față aici! Avem nevoie de ajutorul vostru! - La datorie, căpitane! - Mâine seară ne întâlnim în acest loc, iar poimâine dimineață, cu mult înainte de ivirea zorilor, la al treilea cântat al cocoșului, vom pleca după comoară. Era o noapte înnorată. La conacul boierului Ciocoiu, șapte bărbați se pregăteau de călătorie. - Mă cam îngrozește întunericul! - se plânse Conacu confraților săi. - Este numai bine! - îl liniști Arnăutu. Dacă era lună, puteam fi observați de iscoadele lui vodă. Dar dacă vă este teamă, boieri dumneavoastră
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
șapte bărbați se pregăteau de călătorie. - Mă cam îngrozește întunericul! - se plânse Conacu confraților săi. - Este numai bine! - îl liniști Arnăutu. Dacă era lună, puteam fi observați de iscoadele lui vodă. Dar dacă vă este teamă, boieri dumneavoastră, rămâneți la conac, ne descurcăm și singuri! - În niciun caz, căpitane! - se revoltă Ciocoiu. - Boierule, te temi că fugim cu comoara? - îi râse în nas Sasu. - Căpitane, ți-o spun sincer, aurul are tentații mari! Niciodată omul nu e stăpân pe propriile sentimente
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
de aici până nu bagă de seamă vreun vampir! - zise Sasu. Primele raze ale soarelui îi găsiră pe coama dealului despădurit. Până aici nu întâmpinară niciun obstacol. Urmară aceeași cale de întoarcere și la orele târzii ale serii ajunseră la conacul boierului Ciocoiu. Ascunseră desagii cu aur la loc sigur și se așezară la un ospăț cu fripturi și vin până dimineața când, amețiți de băutură, căzură într-un somn adânc. După o săptămână, cei doi boieri uneltitori îl luară pe
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
Cu semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste tot manele, / cerșetori gubele, / hecări, internet, / homo berechet, / minijup tutun, / femei
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
uns al Divinității, ca să sintetizeze în sublima sa artă tot geniul doinei și al zbuciumului sufletesc de secole al poporului românesc... ...Ca un modest omagiu prezintă sărbătoritului o pictură cu un colț de natură, în care a fost un vechi conac boieresc iar astăzi este un atelier, în care se făuresc sufletele fiilor de plugari spre a deveni luminătorii poporului, din ale cărui comori spirituale s-a inspirat arta marelui maestru”. * Plecând de la autocaracterizarea pe care și-o făcea marele artist
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească la un conac de-al său un număr de 60 de pruni, adică tot atâția câți căzuseră în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar până la intrarea acestora pe rod ar urma să stăpânească prunii bătrâni dându-le celorlalți frați dijmă 670
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar până la intrarea acestora pe rod ar urma să stăpânească prunii bătrâni dându-le celorlalți frați dijmă 670. Un alt fenomen semnalat în această perioadă, este fuga clăcașilor așezați la linie la conace și locuri cu vii și pomi. Astfel în anul 1834 din satele Scăpău și Obârșia fugiseră locuitorii refuzând să-și plătească datoriile proprietății. Împotriva lor proprietarii și arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
clăcașilor așezați la linie la conace și locuri cu vii și pomi. Astfel în anul 1834 din satele Scăpău și Obârșia fugiseră locuitorii refuzând să-și plătească datoriile proprietății. Împotriva lor proprietarii și arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța la linie 671. Înfruntarea dintre cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
unde el făcea un episod din „Spectacolul Lumii” cu Barbu Călinescu, fiul fostului premier al României Armand Călinescu. Am aflat multe atunci de la Barbu Călinescu despre perioada legionară din România și am mai aflat că România i-a retrocedat fostul conac al tatălui său. Mi l-a arătat în poze. Destul de modest și destul de ruinat și săracul Barbu, trecut de 70 de ani, nu știa ce să facă cu el și se gândea să-l doneze comunei aceleia din Valahia. În
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]