6,024 matches
-
alin. (1) din noul Cod de procedură penală, reclamanții, în calitatea lor de avocați reprezentând părți civile în cursul procesului penal, nu se numărau printre persoanele care aveau dreptul de a declara recurs în casație (infra, pct. 25). Aceasta a concluzionat cu precizarea că nu erau îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 440. ... ... CADRUL LEGAL INTERN RELEVANT I. Vechiul Cod de procedură penală 24. Dispozițiile relevante în speță din vechiul Cod de procedură penală, în versiunea în vigoare până la
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
lor până la sfârșitul perioadei mai 2008 - octombrie 2014, în care reclamanții au participat la proces în calitate de reprezentanți ai părților civile (supra, pct. 8). În plus, instanțele naționale au admis că protocolul în discuție se aplica reclamanților. Curtea concluzionează astfel că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție este aplicabil în prezenta cauză. Prin urmare, Curtea respinge excepția ridicată de Guvern. ... 54. Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
reducere (supra, pct. 10). În acest sens, Curtea constată, ca și reclamanții, că referatele care justificau plata onorariilor de către Ministerul Justiției nu au fost nici contestate, nici anulate de autoritățile naționale. Aceste constatări ar putea fi suficiente pentru a concluziona că motivarea deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București nu era în conformitate cu dispozițiile legale naționale și că decizia respectivă era arbitrară (a se vedea, mutatis mutandis, Anželika Šimaitienė, citată anterior, pct. 113). ... 65. În
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
supra, pct. 39). Unii dintre judecătorii de la curțile de apel au susținut această jurisprudență exprimând opinii potrivit cărora onorariile acordate avocaților desemnați din oficiu nu puteau fi reduse de către instanțe (supra, pct. 31, 33 și 35). ... 68. Curtea concluzionează că aceste elemente sunt de natură să confirme că argumentele în susținerea Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, care justifica reducerea onorariilor reclamanților, nu erau în conformitate cu legislația națională aplicabilă în materie, astfel cum
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
pct. 82, CEDO 2011]. Astfel, un venit viitor nu poate fi încadrat ca „bun“ decât dacă a fost deja câștigat sau face obiectul unei creanțe certe [Denisov împotriva Ucrainei (MC), nr. 76.639/11, pct. 137, 25 septembrie 2018]. Nu se poate concluziona că există o speranță legitimă atunci când există o controversă cu privire la modul în care trebuie interpretată și aplicată legislația națională, iar argumentele invocate de reclamant în această privință sunt în cele din urmă respinse de instanțele naționale [Kopecký
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
care este în mod clar unică în ceea ce privește numărul de părți la proces și în care abordarea standardizată a Protocolului încheiat între UNBR și Ministerul Justiției era vădit necorespunzătoare. În astfel de împrejurări, ni se pare imposibil să concluzionăm că faptul că Curtea de Apel București s-a bazat pe legislația primară și pe cerința pe care aceasta o prevede de a stabili onorariile avocaților pe baza unei aprecieri în funcție „de natura și de volumul activității“ era arbitrar
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., printr-o încheiere ce nu a fost contestată. Curtea de apel a concluzionat în sensul că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție să lămurească dacă, pe calea contestației în anulare, se poate analiza o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
efectuată de o instanță inferioară celei competente. Or, în speță, Curtea de Apel și-a asumat prerogativa cenzurării unei încheieri de cameră preliminară în locul judecătorului de cameră preliminară de la tribunal. Raportat la considerentele de mai sus s-a concluzionat în sensul că în speță se impune respingerea sesizării ca inadmisibilă, apreciindu-se că nu se mai impune o analiză a fondului chestiunii de drept în discuție. ... ... VI. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de a se prezenta prin mandatar. Mai mult decât atât, instanța constată că din textul contestat nu rezultă nici motivul concret pentru care se solicită prezența personală a părților la depunerea unei cereri de transcriere, motiv pentru care se poate concluziona că tratamentul la care sunt supuse părțile este unul discriminatoriu. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
infracționale prevăzute de art. 367 din Codul penal și art. 9 din Legea nr. 241/2005, iar pe baza acestui denunț a fost întocmit un dosar penal și s-a dispus începerea urmăririi penale, cercetările fiind în curs la acel moment, concluzionându-se de către procuror că inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Analizând acest text de lege, instanța de fond a constatat că trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții esențiale, respectiv formularea unui denunț
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
punându-se, astfel, în discuție incidența instituției concursului de infracțiuni și nicidecum existența elementului material al infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic. Raportat la toate aceste considerente, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că aspectul depășirii limitelor autorizării nu poate fi stabilit in abstracto, întrucât concluzia existenței sau inexistenței unei astfel de ipoteze este diferită, în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze, și că ceea ce se solicită, în realitate, de către
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, concluzionându-se, pe baza acestora, că protecția datelor cu caracter personal reprezintă un suprastandard ce este prevăzut pentru exercitarea oricărui tip de activitate, excepțiile fiind limitativ și restrictiv prevăzute de lege. În acest context s-a subliniat că orice prelucrare a
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
alin. (2), art. 19 alin. (3) și art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului; art. 4 din anexa la Dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nr. 101 din 13 decembrie 2007], concluzionându-se că, potrivit reglementărilor în materie, agentul de poliție are obligația verificării și respectării permanente a cadrului legal în ceea ce privește desfășurarea activității sale. De asemenea, pornindu-se de la înțelesul dat noțiunii de „acces la un sistem informatic
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
penal. Rezultă, așadar, că analiza depășirii limitelor autorizării implică, pe de o parte, stabilirea existenței autorizării legale sau contractuale, iar, pe de altă parte, determinarea conținutului acesteia, singurul în măsură să furnizeze criteriile obiective în raport cu care se poate concluziona asupra caracterului legal sau ilegal al accesului la sistemul informatic. În acest sens, în cadrul examinării realizate, organul judiciar verifică, în baza actelor normative care reglementează competențele și atribuțiile de serviciu într-un anumit domeniu de activitate, a regulamentelor de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
s-a arătat anterior, analiza depășirii limitelor autorizării implică, pe de o parte, stabilirea existenței autorizării legale sau contractuale, iar, pe de altă parte, determinarea conținutului acesteia, singurul în măsură să furnizeze criteriile obiective în raport cu care se poate concluziona asupra caracterului legal sau ilegal al accesului la sistemul informatic. În acest sens, în cadrul examenului realizat, organul judiciar verifică, în temeiul actelor normative care reglementează competențele și atribuțiile de serviciu într-un anumit domeniu de activitate, al regulamentelor de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
nelegală, iar hotărârile unor astfel de completuri sunt lovite de nulitate absolută. ... 9. În ceea ce privește desemnarea prin tragere la sorți a membrilor completurilor de judecată se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și se concluzionează în sensul că nu există niciun argument pentru care cei judecați în ultimă instanță de completurile de 5 judecători să primească garanții complete cu privire la imparțialitatea acestora, iar justițiabilii care pot face apel doar la completurile de 3 judecători
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
Guvernului nr. 1.086/2004. ... 25. Întrucât condiția existenței unei probleme de drept care să necesite intervenția instanței supreme, iar nu a unei chestiuni de aplicare a legii reprezintă o condiție de admisibilitate comună ambelor mecanisme de unificare a jurisprudenței, s-a concluzionat că motivele pentru care instanța supremă a statuat că nu se află în prezența unei chestiuni de drept ce ar putea forma obiect al unei rezolvări de principiu pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 519
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
față de drepturile acordate polițiștilor aflați în situații juridice identice/similare, în considerarea participării la misiuni și operații de menținere a păcii și de asistență umanitară. ... 30. Din această evoluție legislativă, combinată cu jurisprudența de unificare a instanței supreme, s-a concluzionat că, în condițiile în care în litigiile principale nu s-a făcut dovada unui moment subiectiv de la care începe să curgă termenul de prescripție extinctivă, în vederea stabilirii unui moment obiectiv de la care începe să curgă acest termen
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
concomitent cu trimiterea către incidența actului nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I; o a doua situație în care norma de trimitere conținută în actul normativ publicat ulterior ar putea fi apreciată ca o împrejurare suficientă spre a se concluziona că reclamantul trebuia să cunoască existența dreptului litigios. ... 91. În mod neîndoielnic, ambele ipoteze prefigurate astfel de instanța de trimitere implică aprecieri punctuale, particularizate în raport cu situația reclamantului din fiecare proces pentru că - așa cum s-a reținut în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
în rezervele de stat, stabilirea modalității de finanțare a acestora în scopul de a face față provocărilor actuale și diverselor situații politice, de securitate și umanitare generate de această criză umanitară, întrucât în cadrul reuniunilor task force-ului s-a concluzionat că se impun completări de urgență ale cadrului normativ referitor la atribuțiile și competențele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale pentru completarea capabilităților de răspuns la situațiile din teren, astfel încât să se asigure capacitatea de intervenție
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 75 din 2 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255919]
-
conformitate atât cu Programul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2021 - 2030, cât și cu Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă), se poate concluziona faptul că cea mai mare parte a coridoarelor feroviare TEN-T Core din România vor fi dotate cu instalație și echipamente ERTMS nivel 2 și vor fi funcționale, operaționale și certificate până în anul 2030. De asemenea, secțiuni din rețeaua
PROGRAMUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255584]
-
din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, se aplica raporturilor juridice existente la momentul respectiv, inclusiv vacanței funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct intervenite la 1 septembrie 2018. ... 74. În aceste condiții, se poate concluziona că dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu produc un alt efect decât cel pe care l-ar fi produs, în absența lor, dispozițiile art. I din ordonanța de urgență, context în care este superfluu
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
dispoziții legale încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. Noua lege nu poate reglementa situațiile juridice definitiv formate și nici efectele pe care le-au produs înainte de intrarea sa în vigoare, acestea rămânând supuse acțiunii legii vechi. ... 11. Se concluzionează că prevederile legale sunt lipsite de rigoare și previzibilitate, impietează asupra aplicării unitare a legii și aduc atingere securității juridice. ... 12. Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în raport
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
ordonanță de urgență, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este actul normativ adoptat. Așadar, controlul de constituționalitate vizează ordonanța de urgență, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în nota de fundamentare a acesteia. Prin urmare, Curtea a concluzionat că nu are competența să cenzureze modul de redactare a notei de fundamentare concepute de Guvern. ... 4. Evaluarea ex post a implementării ordonanțelor de urgență Referitor la evaluarea ex post, ministerele au responsabilitatea de a coordona și monitoriza aplicarea actelor
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. Având în vedere premisele adoptării actului în discuție, obiectul de reglementare și scopul acestuia, pârâtul a concluzionat că Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 se circumscrie categoriei de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind un act emis pentru înlăturarea consecințelor epidemiei de COVID-19 și, pe cale de consecință, nu îi este aplicabilă
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]