2,979 matches
-
fără bucuria unei cărțulii, pentru nepoți. Să-l țină pe moșul în raftul bibliotecii și să-și amintească de strădaniile vieții lui. Credința domniei voastre, cum că cheile acestei fapte ar fi aici, la mine? Găsirea unui editor? Mai multe condeie lămurite asupra fenomenului care sunteți, care să vă transcrie versurile întocmai cum le-ați scris, cum le-ați rostit. Să apucăm ziua aceea de bucurie cuviincioasă când lumea dintr-o librărie timișoreană să vă îmbrățișeze îndelung. Până atunci, înțelesul înăbușit
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
volumul Lucruri Vechi, în curs de elaborare. Din păcate nu sunt în stare să fac cele o mie și unu de giumbușlucuri necesare pentru a fi o scriitoare care (se) impune. E minunat că pentru astfel de indivizi pentru care condeiul este organic, definitiv grefat în conștiință, există supapele lirice (vitale) ale revistelor literare. Sin-gura mea politică e aceea de a cere părerea unor persona-li-tăți avizate..." Stimată Simona Dăncilă, bine-ai revenit pe adresa noastră! E normal să recidivezi, cum spui
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
sentimental, București, anul trecut. Și, tot 2007 marchează debutul editorial, la Amurg Sentimental, cu aliona, și premiul I pentru poezie, la Concursul Național de Creație Literară organizat de cenaclul Pavel Dan din Timișoara. își exersează cu naturalețe, în perioada 1996-1998, condeiul publicistic, acest stil direct, colocvial fiind cel mai bine servit, extinzându-se și în textele poetice. Este actualmente student în anul II la Psihologie în cadrul universității Spiru Haret din București. Autor dezinvolt de schițe umoristice, epigrame, povestiri SF. Reviste în
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
sans rivages? La o producție mecanică precum cea de automobile ori de pantofi? Începută poate încă în momentul sofiștilor, criza limbajului a atins cotele cele mai înalte în modernism, creînd, e drept, un elegant scepticism, ce nu admite, sub unele condeie, decît un dans static al superficiilor. Ilustrativ, Jean Baudrillard nota: "Astăzi nu mai există scenă sau oglindă, numai un ecran și o rețea. Nu mai există transcendență sau profunzime, numai suprafața imanentă a derulării operațiunilor, suprafața netedă și operațională a
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
scăpat", vai, printre alții, altele: Cioran, Eugen Ionescu, Leni Caler, prințul Antoine Bibescu și soția sa Elisabeth, Marietta Sadova. Desigur că nu e vorba de portretele "obiective" ale acestor cunoscute personalități, ci doar de felul în care se constituie sub condeiul însinguratului diarist. Deși Jurnalul ni se impune prin sinceritate și o dorință de adevăr, ce nu pot fi puse sub semnul întrebării, aceste calități reprezentînd de altfel justificarea încrederii totale și atașamentului afectiv pe care romanul-document le inspiră oricărui cititor
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
multă, detectivistică, suspiciune. Unde am mai întâlnit-o? În toate prozele lui, desigur. Și mai cu seamă în cele ce-i vor urma aici, sub aceleași coperte cartonate, scurtei explicații de la primele pagini. Umorul mucalit explodează la fiecare întorsătură de condei. Iar falsa prefață devine ficțiune în toată regula: "Volumul nu a putut fi publicat atunci și nici după 1990, din motive pe care le-am explicat în altă parte, nu are rost să le reiau. Ajunge să spun că, la
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
fără a știrbi cu vreo fărâmă certa importanță a cărții purtând un asemenea titlu, deopotrivă neobișnuit și captivant. În chestiunea - destul de mal-formată, ce e drept, de calapodul exigențelor sportive - pe care-o reprezintă întâietatea, e suficient să amintim, dintr-un condei, măcar de câteva din studiile lui Ștefan Cazimir (Nu numai Caragiale, Caragiale față cu Kitschul sau Alfabetul de tranziție). Nu se citesc ele și acum, așa erudite cum sunt, cu explozii de încântare? Nu sunt ele în stare să preschimbe
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
secolului al XX-lea, noua generație de scriitori a avut ca merit fundamental nu numai îmbogățirea și diversificarea climatului literar al epocii, ci și acela de a fi ridicat profesiunea de scriitor la demnitatea pe care o implică, asigurând mânuitorilor condeiului, în plan existențial, respectul pentru truda și condiția lor umană. în vederea atingerii acestui scop, mulți reprezentanți prestigioși ai scriitorilor din acea vreme au luat inițiativa, în primul deceniu al secolului trecut, de a se constitui într-o asociație proprie cu
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
vor fi chemate să ridice marele lăcaș al scrisului românesc." Timp de patru decenii, din 1908 până în 1948, Societatea Scriitorilor Români și-a îndeplinit nobila misiune de a impune demnitatea profesiunii de scriitor, de a îmbunătăți condiția existențială a mânuitorilor condeiului și de a dobândi pentru creația literară respectul și prețuirea pe care le merită cu prisosință. în 1949, Societatea Scriitorilor Români devine Uniunea Scriitorilor din România.
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
iezuitismul periculosului sentiment al elitismului, domnul profesor a rămas un creator foarte modest, un făuritor de școală românească, un diamant la lumina căruia s-au șlefuit alte diamante". În 1992, laureații sunt Dan Zamfirescu, nu mai puțin decît, sub același condei, "un scriitor genial", "de o rectitudine morală extraordinară", și Mihai Ungheanu care, ca redactor-șef al Luceafărului precursor, i-ar fi procurat publicației aservite ideologic "o doză mare de curaj cetățenesc". Edgar Papu nu rămîne dator, tămîindu-l pe noul pontif
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
Gheorghe Grigurcu Magda Ursache face parte din rîndul condeielor incomode. Spre deosebire de comentatorii a căror grijă capitală e "să nu supere", "să nu se pună rău" cu persoanele resimțite, în chip justificat sau ba, ca fiind importante, în orice caz influente (sunt și cîteva reviste de circulație, tributare acestei atît
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
bucurat mult să-l cunosc pe Nicu Steinhardt. Pe plan spiritual, ne e superior tuturor. E într-adevăr un miracol cum în preajma lui te simți dintr-odată mai bine". Circumstanță cu atît mai importantă cu cît cărturarul prodigios, omul de condei fin disociativ n-a fost din capul locului un homo religiosus, ci, aidoma monseniorului Vladimir Ghika, un monden, un ins ce se dorlota în postura de "gentleman". Slujin-du-se de fotografii, scrisori, pasaje cu iz retrospectiv din scrierile mentorului, Ioan Pintea
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
putea constitui un eventual obiect de discuție; luate împreună, ele se compromit prin stereotipie. A intervenit, evident, și factorul comercial. Poveștile cu și despre extratereștri îngroașă frumușel conturile autorilor specializați, ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă aceiași purtători ai condeiului s-ar fi situat pe poziții lucide. Asta ar fi presupus recunoașterea faptului elementar că materia superior organizată, apariția vieții și, în cadrul ei, a omului reprezintă, în totalitate, un lanț de accidente. Pe același mărunt glob terestru, ruperea legăturii între
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
“Viața de creație”, continuitate în timp a destinului artistului dispărut - compozitorul Theodor Grigoriu Grigore CONSTANTINESCU Lucrând la o ultimă simfonie, rămasă neterminată, Maestrul Theodor Grigoriu a așezat condeiul pe partitura în curs de elaborare, plecând în lumea „Marelui Dincolo”. Privim din această tristă perspectivă a despărțirii definitive drumul parcurs, “viața de creație” a creatorului, descoperind reliefuri care te întâmpină. În ceea ce îl privește pe Theodor Grigoriu, alăturând muzicii
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Ideile se creează numai în laboratorul propriu (...) Ca atare, nu există nicio idee ce ar putea fi preluată și nicio formulare a unei idei ce ar putea fi citată (...) Cât de puțin le trebuie tuturor acestora pentru activitatea lor: un condei și puțină hârtie (...) Și [își] construiesc colibele fără niciun ajutor, numai cu materialul sărac pe care un singur om îl poate căra în brațe (...) Bertold Brecht<footnote Bertold Brecht, Povestiri din calendar - E.L.U., București, 1967, p.135 footnote> Pornind
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
Apoi, deh! Mai mare decît toți la noi este vodă, răspunde Niculae. - Vezi, asta o să fie cam cu greu. Dar spune-mi, după domn ce vine? - Cine să vie? Vine mitropolit, răspunde Niculae. - Ei bine, mitropolit să fii! și ia condeiul să scrie. Niculae, speriat că vrea turcu să-l facă mitropolit, sare strigînd: - Stai, Mustafa, nu scrie, că eu am nevastă și copii, păcatele mele! Acolo nu e ca la voi, mitropolitul trebuie să fie călugăr și arhiereu. Cum o să
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
care proza națională, altfel abundentă, nu-și găsește cititorii de altădată, între canoane contestate. Nuvele, și tot atâtea scenarii de film, prozele din cel mai recent tom scot în evidență înflorirea târzie a unui autentic prozator, la vârsta când alte condeie își dau pe față uzura. Elementul de forță al prozei mateesciene constă într-o remarcabilă desfășurare de forțe imaginative, de un rafinat gust regizoral de aglutinare a amănuntului. Parabola se naște din popularea mediului cu toate acele piese mobile alcătuind
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
printre altele, despre racordarea la tradiția culturală națională, începând chiar cu titlul preluat "din mâini prestigioase": ale lui Alecsandri, ale lui Rebreanu și ale tuturor marilor scriitori care scriseseră în vechile Românii literare. Alt punct de program: deschiderea către "toate condeiele valoroase din întreg cuprinsul țării, din toate generațiile". Alt punct: "încurajarea confruntării nestingherite, creatoare, competente a opiniilor, criteriilor, punctelor de vedere". Altul, în fine: "restabilirea, lărgirea, intensificarea relațiilor, schimburilor cu culturile altor popoare". Răsfoiesc paginile îngălbenite, macerate pe margini ale
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
de politică națională aspirațională care o impunea, să notăm pendulările lui Heliade, care ba citează copios și folosește fără rezerve documentul încropit, ba îl trece sub o prudentă tăcere bibliografică. Într-un loc, el face un formidabil sofism, spulberând din condei importanța tuturor acelor mărturii imposibil de găsit: "De unde le știi acestea, ne va întreba cineva, pe ce documente istorice te întemeiezi? (...) intuiția, inducția, deducția, analogia, fiziologia individelor și a popolilor, studiul epocelor și al doctrinelor și credințelor din acele epoce
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
cratițăť , poate să audă vorbe de mare bun-simț și de mare profunzime". Estet veritabil, chiar dacă aproape mereu moralizat, cu antenele întinse spre bolta umanului integral, Al. Paleologu se răfuiește și cu estetica, în felul în care o poate face un condei foarte avizat. Arta apare egalizată cu viața, nici superior-arbitrar abstrasă din viață, nici vasală acesteia: "Nu-mi plac estetizanții în artă tocmai fiindcă nu înțeleg arta. Arta este fenomen estetic, dar nu este estetistă. Frumosul și arta sunt valori supreme
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
răspicată, cu atît nuanțele sunt mai neașteptate. Aproape îți vine să spui că potențialul de surpriză crește proporțional cu distanța care separă lumea lui Noica de cea a autorului respectiv. Dar ce te faci cînd la mijloc e vorba de condeiul unui preot? Situația, departe de a fi simplă, se complică și mai mult, și asta fiindcă relația dintre filosofie și teologie este una de înrudire neîmpăcată: "înrudire", întrucît odinioară amîndouă disciplinele vorbeau despre același lucru: principiile ultime ale existenței; "neîmpăcată
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
decurg de aici. Liniștea ta, ba chiar nici prestigiul și onoarea ta personale, nu mai depind de tine. Tu ți-ai înstrăinat cea mai bună parte din tine și ai lăsat pe seama unor creiere străine, necunoscute, a unor guri și condeie străine, s-o tălmăcească potrivit viziunilor, instinctelor și intereselor lor. Oricine are asupra ei o putere mai mare ca tine. Nici cât trăiești, nici după moarte, nu mai ești ocrotit și sigur. Orice ți se poate întâmpla. Pe tine și
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
comod, mă întreb cu integră gravitate, să trec peste opiniile mele reale, să-mi calc pe conștiință cîntînd în cor, respectînd tabuurile, înclinîndu-mă în fața modelor generaționiste ori de altă factură, acoperindu-mi obrazul cu fardul gros al conjuncturalismului? Recent, un condei pe care-l socoteam prieten mă mai incriminează și pentru inconsecvență, e adevărat pe un fundal al acuzelor cu care sînt obișnuit, vizînd o consecvență prelungită pe mai multe decenii întru "demolarea" valorilor naționale. O premieră. Neîngăduindu-mi-se astfel
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
naționale. O premieră. Neîngăduindu-mi-se astfel nici măcar minimele variații pe aceleași teme, de ordin microanalitic și stilistic, nu-mi rămîne decît... să nu mai scriu și să mă mulțumesc a-mi retipări textele vechi pînă la sațietate. Și același condei pe care-l suspicionam de obiectivitate nu ezită a mă trata drept xenofob, și încă în varianta penibilă a antisemitismului, doar pentru că vînătoarea de vrăjitoare antisemite pare a renta și ea la ora actuală. Făcîndu-se a uita împrejurarea că am
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
au scris laudele cele mai crunte pentru acest mărunt geniu miop." îndemnul la lapidare nu este mascat prin eufemisme, ci este brutal și volent: "E o metodă hoțească împotriva căreia să ne ridicăm cu toții: "Cer solidarizarea cititorilor, a purtătorilor de condei, a profesorilor împotriva acestui șarlatan cultural."23 Cele câteva referiri concrete din textul lui Anton Dumitriu sunt parafrazarea sau citarea singurei recenzii a unui orientalist care a adus obiecții Yogăi (Paul Masson-Oursel). "Misterul" este lămurit în memorialistica lui Eliade: "Numai
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]