403 matches
-
de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Ion Simionescu, Minuni etnice, TIL, 1943, 2 222; Perpessicius, Opere, X, 262-267; Florian Nicolau, Două
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i s-au mai tipărit câteva cuprinzătoare relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la Etiopia de hoy, 1936), Spania de
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
fălticenene. 277 „Vorba multă” de care vorbește prof. Mircea V. Pienescu, era necesară, pentru că colaboratorii la volumul amintit trimeteau greu articolele, iar editurile „pasau” manuscrisul una către alta, fiind evident că nu aveau de gând să-l tipărească, deși mulți condeieri erau scriitori consacrați, iar materialele erau de istorie literară, demnă să intereseze Întreaga țară. 781 autori cu noroc. Eu nu am avut niciodată noroc. Tot ce am realizat a fost rodul muncii grele și a luptei. Acuma nu mai pot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Iacob Tatos. Unchi al scriitorului și pictorului Teodor Tatos. 288 Cerusem lui Mircea V. Pienescu autobiografia, pentru a o depune la Fondul documentar al „Galeriei”. Fostul asistent al lui Virgil Madgearu la Academia de Înalte Studii Comerciale era și un condeier de talent, care a publicat mult În presa vremii, iar În arhiva personală avea numeroase manuscrise - romane, povestiri etc. Din păcate, deși trimisă recomandat, autobiografia cu pricina a stârnit curiozitatea unor poștași care au semnat de primire În locul meu și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de experiență În cultivarea relațiilor, de care depinde Însăși Îmbogățirea colecțiilor și bunul renume al instituției. Sunt convins că am intervenit la „Galerie” și am cerut să se trimită adresa de confirmare. Ca fiu al Fălticenilor omul de știință și condeierul talentat nu merita această desconsiderare din partea unora pe care nu „Herz”-ul lui Vasile Ciurea, ci hazardul i-a făcut muzeografi! 799 37 București, 4/II.1976 Dragă Eugen, Starea sănătății mele nu mi-a permis să-ți răspund mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
397 E vorba de volumul O femeie și o picătură de Întunerec, cuprinzând un grupaj de nuvele bine scrise de Teodor Tatos și apărute În perioada interbelică. Pe lângă preocupările de pictor - cu rezultate evidente -, Teodor Tatos era și un remarcabil condeier, remarcat de Octavian Goga, care a vrut să-l ia colaborator la București, la „Țara noastră”. Fălticeneanul romantic, visător, a rămas În orașul natal până la moarte, ca și Vasile Ciurea, sau Aurel George Stino, al căror destin - pe planul Împlinirilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ape minerale, În tinerețea sa, În județul Botoșani. știind locul, l-a semnalat ziarului „Clopotul”, În speranța că forurile interesate, vor iniția cercetările cuvenite, pentru a le pune În valoare. 433 Prieten al lui Teodor Tatos; cadru didactic și condeier. 434 În ziarul ieșean „Lumea”, În perioada 1930-1934 au apărut o serie de articole și foiletoane ale pictorului și scriitorului fălticenean. Am manifestat interes pentru aceste materiale. 878 fie prea multă zăpadă), 26 DEC. 1970. 33 C.P. Fălticeni, 10 ian
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se pare - de Teodor Tatos În perioada interbelică. 448 Gheorghe Cazaban. În vacanțele sale fălticenene, era găzduit la d-na Veronica Anastasiu, cu care se Înrudea: scriitorul Alexandru Cazaban, rudă cu Cazabanii, era frate cu mama sculptorului Ion Irimescu. Iscusitul condeier a fost oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl artistului). 449 Aluzie la volumul de schițe O femeie și o picătură de Întuneric, publicat de Teodor Tatos În perioada
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la d. Gafița ca să știu ce ton să abordez. Cu cele mai bune urări pentru cei dragi ai matale și pentru mata. V. Tempeanu P.S. D-na matale sunt sigur că știe numele de botez al Tempeanu și datorită priceperii condeierului Mihail șerban, care a știut să atragă colaboratori remarcabili. Acestuia din urmă, prietenul din copilărie de pe Ulița Rădășenilor i-a fost de folos, pentru o muncă de alergătură... 952 profesorului Todicescu 590, care a funcționat la liceul „Gane” (pe atunci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură 689. Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic”690, chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s-au petrecut, după cum rezultă din carte 691, 689 Imediat după susținerea acestei lucrări de atestare la București, Consiliul Culturii mi-a propus publicarea, cu condiția să ordonez personalitățile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene”711 este un gând al meu mai vechi. Dl. ștefan Sorin Gorovei a discutat cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (Ă) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm și pe H. Lovinescu. 710 Muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un șobolan sau să scruteze hăul dintre „inexistența” oficială a delincvenței, decretată de autorități, și zguduitoarele cazuri reale menționate la p. 138. În această subterană a vieții proliferând Între degradare stătută și energie malefică, procesul plagiatului Barbu, asaltul „celor 13” condeieri visând o Uniune a Scriitorilor Comuniști, macabra farsă a funeraliilor lui Baranga, Întâlnirile Conducătorului cu „scriitorii țării” (admirabil prezise În lamentabilul vechi cântecel al lui Alecu Văcărescu: „Ah, stăpânul meu, iată că mi se ia și călimara, fie-ți milă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doi ani (1934-1936) este elev al Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi al Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu. Ca elev în ultimele clase de liceu, se numără printre foarte tinerii condeieri cărora învățătorul Vasile Iluțiu, directorul „Gazetei de la Turda”, le încredințează redactarea suplimentului „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1940-1943). După bacalaureat se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (mutată la Sibiu, după Dictatul de la Viena). Un
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
în parte, o altă imagine poetului. Culegerile sale de articole, reportaje, note de călătorie, în care adesea e prezentă o acută tensiune pamfletară (caracteristică, de altfel, și unei mari părți din versurile autorului), aparțin, de asemenea, sferei angajării propagandistice a condeierului. Ca traducător, F. a dat versiuni din Karl May, din câțiva scriitori sovietici, dar și (în colecția „Cele mai frumoase poezii” a Editurii Albatros) din poezia lui Joseph von Eichendorff și Gottfried Keller. SCRIERI: Din inimă, București, 1940; Două vorbe
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
În schimb, Rugă de ateu arată opțiunea pentru poezia socială, contestatară, fiind mai reprezentative pentru spiritul tânărului D., care e un insurgent boem, sensibil la mutațiile pe care generația sa poetică le pregătește. Profilul i se precizează însă în Înger condeier (1939) și în celelalte cicluri de poeme scrise până în 1946 și apărute postum, prin grija Chirei Dragomir (soția poetului), în volumele Dor (1969), Minutar peste netimp (1974), Noapte calmă ( 1980) (foarte puține dintre aceste poeme fuseseră publicate de autor la
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
Tânărul poet se formase la școala lui Eminescu, Arghezi și Minulescu, la aceea a lui Panait Istrati (declarat „maestru, frate, tată”), însă supremul model pe care îl recunoaște este E. A. Poe, asociat cu descendența lui europeană, decadentă (Baudelaire, Verlaine). Înger condeier e spovedania unei generații cu destin vitreg, iar autorul ciclurilor Mlaștina cu nuferi, Antares, Paznicul florilor, Alcool și Edgar Allan Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
tradus din E.A. Poe, din Maiakovski și alți poeți ruși, din proza lui John Steinbeck și H. G. Wells, el însuși încercându-se în povestirea SF, însă fără succes notabil. SCRIERI: Gânduri prăfuite, Brăila, 1936; Rugă de ateu, Brăila, 1938; Înger condeier, București,1939; Edgar Allan Poe, București, 1940; Prima șarjă, București,1950; Stelele păcii, București,1952; Războiul, București, 1954; Tudor din Vladimiri, București, 1954; Pe struna fulgerelor, București, 1955; Versuri alese, București, 1956; Odă pământului meu, București, 1957; Pe drumuri nesfârșite
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
rând al lui Camil Petrescu -, iar pamfletele, de o violență ieșită din comun, îl fac temut, dar îi aduc și necazuri. În urma unui proces de lezmaiestate (îl atacase violent într-un articol ce a stârnit vâlvă, pe prințul Nicolae), agresivul condeier e aruncat în pușcărie, experimentând disconfortul temniței șaptezeci și cinci de zile și nopți, la Văcărești. Tot așa, când în 1941 Nichifor Crainic, ministrul Propagandei Naționale, se arată nemulțumit de orientarea ziarului „București”, D., în calitate de director, protestează în maniera lui insolentă, ofensatoare
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
de vervă și de un umor subiacent, însă cred că prefațatorul ediției exagerează când îl consideră "unul dintre memorialiștii de frunte ai literaturii române." I. Peltz merge nu o dată, am spus-o, pe urmele lui Lovinescu din Memorii, e un condeier pasionat, curios de toate, împărțindu-și viața, cum însuși notează, între masa de scris și cafenea, de unde și preferința pentru anecdotă și înclinația pentru relatarea fugară, gazetărească chiar superficială (ex. Ionel Teodoreanu). Mai în tot locul, el urmărește ideea generoasă
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
cu fiecare prilej, nu i-au șoptit nimic în legătură cu reputația trustului ,Ziua"? Nu știu cum se face, dar în preajma mai-marilor țării ajung aceiași și aceiași ,baroni de presă", aceiași și aceiași pescuitori în ape tulburi ce-și spun ,directori de conștiințe" și condeieri de elită. Am să mă refer la cazul mult mai complicat al stenogramelor PSD. În aparență, chestiunea e încurcată: avem de-a face cu o activitate privată, cum pretind membrii partidului, sau cu una publică - cum pretind cei care au
Scurt discurs despre zebrificare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11380_a_12705]
-
de nici o conferință organizată de partenerii politici ai Belgiei, de vreun demers privind liniștirea apelor, dezamorsarea butoiului cu pulbere din inima Europei !! Prin următoarele două enunțuri aș vrea să trezesc interesul cititorului acestor rânduri și să-i motivez pe colegii condeieri să exprime opinii, să devină militanți, parte activă în efortul comun de pacificare, de prevenire a convulsiilor sociale și alungare - de este posibil - a dihoniei : - Românii curg șuvoi spre țara care găzduiește cele mai importante instituții ale UE ; numărul rezidenților
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
cu altă ocazie. Există în romanul lui Nabokov, Ada sau ardoarea, un capitol în care este descris un spectacol de teatru despre care autorul ne spune că este „dramatizarea americană a unui celebru roman de dragoste rusesc, realizată de un condeier de duzină.” Într-una dintre scenele acestui spectacol, eroina „a scris cu o pană de gâscă, pe o noptieră cu picioare curbate și sculptate, stând pe marginea patului, o scrisoare de dragoste pe care a citit-o în cinci minute
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
național al României. La Râmnicu Vâlcea a trăit bunicul dinspre mamă al poetului Octavian Goga, preotul Ion Bratu, care jucase un rol important în evenimentele revoluționare ale anului 1848. Anton Pann a fost un membru marcant al comunității orașului. Locuința condeierului și tipografului a fost casa în formă de mansiune (culă, în serbește) din actuala stradă "Știrbei Vodă", azi "Muzeul memorial Anton Pann". Din acest loc, Pann pleca pe drumurile județului, către satele care i-au oferit inspirația folclorică necesară desăvârșirii
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
care se apropie de comunism, la maturitate ia distanță față de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism față de regimul castrist. În 1955 se căsătorește cu cumnata unchiului matern, (subiectul romanului "Mătușa Julia și condeierul") provocând mare scandal în familie, și divorțează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu verișoara lui, Patricia, cu care a avut trei copii: Alvaro Vargas Llosa, scriitor, Gonzalo, și Morgana, fotografă. Vargas Llosa a
Mario Vargas Llosa () [Corola-website/Science/298707_a_300036]
-
stricte ale claselor sociale și discriminarea rasială existentă atât în Peru cât și în America latină. Foarte multe opere au caracter autobiografic cum ar fi "La casa verde" ("Casa verde") (1966) sau "La tía Julia y el escribidor" ("Mătușa Iulia și condeierul") (1977). Romanul său istoric publicat în 1981, intitulat "Războiul sfârșitului lumii" are acțiunea localizată în Sertao, în Brazilia secolului al XIX-lea, și se bazează pe evenimente reale, rebeliunea Sebastianiștilor o sectă millenaristă condusă de Antonio Conselheiro în Canudos. Romanul
Mario Vargas Llosa () [Corola-website/Science/298707_a_300036]