4,850 matches
-
Dupa ce am pățit în primăvara de Paste chiar sunt pornit împotriva lor.. -Referitor la propunerea mea de a locui la familia Herscovici..te-ai gândit.. Mâine trebuie să-i dau răspunsul ... Dacă vrei mergi cu mine ... vezi care sunt conditile..mai cer o zi de gândire și hotăram.. Dragul meu sincer aș vrea să plec din căminul de nefamiliști..pentru niște condiții mai omenești..dar tu ai problemele tale și nu vreau să te implic.. mai ales că sunt supravegheată
DESTIN DE FEMEIE.OANA REVEDEREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348851_a_350180]
-
în timpul nopții, pot ieși balauri. Mi-a plăcut la ei și modul de gândire, ordinea clară în care își așeazau principiile de viață: „Mi-a plăcut să fac o muncă la care să nu mă oblige nimeni să semnez o condică, nici să urmarească pas cu pas ce și cum muncesc. Ce fac, vreau să fie perfect făcut fiindcă așa îmi place mie, nu pentru că mă obligă cineva” mărturisea într-o zi Iacob. Le-am admirat inventivitatea, ușurința de a schimba
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 650 din 11 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Elena BUICĂ IMPRESII DIN ROMÂNIA ANULUI 2012 Luasem hotărârea ca în această vară "să nu mai semnez condica" pe parcursul a două luni în România așa cum am făcut aproape în fiecare an de când mă aflu pe meleaguri îndepărtate. Dar un eveniment primit cu multă bucurie, un premiu câștigat la un concurs internațional de literatură organizat de revista Starpress Internațional
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
ai găsit Dta, puse între părți, să-i îndreptezi ca să nu rămâie între dânșii prigonire și să le dai înscris la mâinile lor, îndreptarea și alegerea ce le vei face. Și fiindcă D-ta să ști.1800, ghenar 18 [La condică, Sud Mehedințí, Pomojnic] [ ADRESĂ] În cinstita mână Dumnealui biv vel clucer Alexandru Farfara, ispravnic ot sud Mehedinți. Cu multă plecăciune [Semnătura pomojnicului Isprăvnicatului] ............................................. Document de 2 file(copie cu semnături originale)aflat în posesia autorului. O copie s-a depus
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
perioada de dinainte de plecare și asistenta șefă a considerat că e mai bine să vin zi de zi la program de 8 ore și să mă ocup de partea administrativă a secției. Așa că, de o lună, zi de zi, scriam condica de medicamente și ceream, în mod obsesiv, clorură de potasiu, deși știam de la farmacie că nu este. Era inadmisibil să nu se aducă cu maximă urgență această soluție știind cât de importantă este în urgențe. Tocmai de aceea o tot
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
surâsul tufănelelor înflorite declicul aparatului de fotografiat mânuit de bătrânul ce își deschide și gura sincron încremenind într-o expresie nătângă uluitoarea cromatică a toamnei și semnul crucii peste piepturi desenat de trecători în dreptul bisericii - cu graba unei semnături în condică - și peste tot și toate penentrant mirosul ascuțit și acru al singurătății. Referință Bibliografică: LEVITAȚIE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2301, Anul VII, 19 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LEVITAŢIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375312_a_376641]
-
veniseră la școală. Pe fața fiecăruia se citea inocentul „eu n-am făcut nimic!”. Numai bietul Mihăiță și-a asumat responsabilitatea, ca un autentic șef ce era. - Raportez, domnule director, sunt monitorul general! Le-am pus la toți liniuțe în condică și trebuie să-i pedepsiți cu mămica”. („Mă-mica” trona tăcută pe catedră). Domnul Arsu s-a uitat năuc la el: - Ce ești tu, mă? Ce liniuțe pui și unde este maică-ta? Din continuarea raportului, identificarea „mămichii” de pe catedră
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
de redescoperire sufletească ne dam seama că nimic nu este mai important în această lume decât îmbunătățirea stării noastre duhovnicești, morale, a caracterului nostru omenesc. Fără de aceste străfulgerări spirituale care ne lumineza ființă nu ne putem ridică nici măcar la nivelul conditei noastre naturale, neinduhonicite. • Cea mai înaltă năzuința a omului rămâne tot aceea de a se apropia de Dumnezeu. Unii însă își pierd timpul încercând pe cai ocolite să ajungă până acolo. Unii se rătăcesc. Puțini ajung însă că la sfarsitul
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
săracul de Rosetti găsește bani pentru a trăi la Paris, pentru a-și ținea copiii în Italia, ni se răspundea: Veniți la redacția "Romînului" și vedeți cât aduce negustoria de principii. Și într-adevăr negustoria de principii liberalo-democratice-cosmopolite aducea, după condicele administrației, un venit net d-lui C. A. Rosetti de 30 000 franci pe an. Apoi, deie-ni-se voie, e bună negustoria! Oare o nație care-i dă d-lui C. A. Rosetti în fiece an net 30 000
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de o companie de gardiști civici care nu aveau nici drepturi, nici cărți de alegători. Conducătorii acestei bande, văzând că protestează câțiva alegători, au trimis în grabă la primărie pe unul dintre oamenii lor, cari s-au întors numaidecât cu condica de cărți electorale; astfel, la fața locului, conducătorii bandei (pe cât aflăm frații Tănăsești, cofetarii, aceiași cari au căpătat de la d. Serurie, ca primar, trotoarul Episcopiei fără licitație și cu jumătate prețul odată adjudecat altui concurent) au împărțit de la cotor cărți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi și insipide din Adunări, dar până și tăcerea patrioților ține parale, deci muncă. E destul ca un patriot să iscălească o condică de prezență și apoi să meargă la preumblare pentru a lua diurnă, e destul să ridice mâna spre a vota o pensie reversibilă ca s-o ia asemenea. S-ar cere într-adevăr ca onor. patrioți să-și exercite controlul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
C.I.S. II. Serviciul Cifrului Se compune din: - Secretariat, - Biroul Special de Studii, - Biroul Tehnic de cifrare și descifrare, - Biroul de Decriptare, - Biroul de Grafoscopie, având în sarcina sa ca atribuțiuni: - Înregistrarea întregii corespondențe de resort și ținerea la zi a condicilor și registrelor speciale; - Cifrarea și respectiv descifrarea corespondenței ce necesită această operație; - Studierea textelor cifrate interceptate și descifrarea lor; - Elaborarea de noi coduri și îmbunătățirea procedeelor de cifrare; - Grafoscopia manuscriselor ce interesează securitatea poporului, pentru identificarea autorilor. III. Oficiul de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
deschise duminica, atunci să schimbăm Codul Muncii, dar să nu-l călcăm. Eu țin foarte mult ca această problemă să fie rezolvată. Sunt cazuri când oamenii au ajuns la spitale pentru surmenaj. Dimineața când vin la treabă, trebuie să iscălească condica (sic!), dar seara pleacă târziu. Sunt și cazuri când mame cu copii de una-două luni nu pot să-și alăpteze copilul din cauză că o țin 12 ore la muncă. În problema căsătoriilor între cetățenii noștri și cetățeni din democrațiile populare și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe care era instalat podul, erau proprietatea unui singur boier, atunci brudină îi aparținea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar la 1848 ea funcționa. Este foarte probabil ca inițial acea zalhana să fi luat ființă ca o întreprindere mică, care ulterior, se pare, după 1850, să se fi dezvoltat. În 1850 zalhanalei i s-au făcut „meremeturi” serioase. În condica contabilă a zalhanalei sunt menționate sumele de 2.487 lei, 6.345 lei, 240 lei plata a 10.000 cărămizi, cheltuite în acest scop. La 27 mai 1851 se făcea distincția între „zalhanaua veche” din anii 1848-1850 și cea nouă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Goldner de frustare a Vistieriei. El arăta că numărul real al vitelor tăiate în fabrica de conserve numai Goldner îl poate ști. Acesta din urmă a vrut să-l angajeze în serviciul contabil al întreprinderii, cu condiția ca să treacă în condica de evidență a vitelor tăiate numai jumătate din numărul lor. De altfel, capacitatea de producție a fabricii era mult mai mare de 4.000 vite prelucrate anual, cum menționează N. Suțu, și bineînțeles că datele ce indică un mai mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșii proprietarii aveau ateliere proprii, relațiile dintre aceștia din urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși, un rol important în lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acolo din porunca proprietarilor”. Investigațiile colonelului Eller au stabilit că „armile s-au lucrat acolo de către meșterii d. d. cantacuzineștilor”. În documentele epocii întâlnim însă tot mai frecvent țărani meșteșugari care lucrează prin târguri și pe la moșii contra plată; în condicile de administrare a moșiilor sunt însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Jitianu, Cozia, Govora, activând ca arhivar și caligraf. A mai fost eclesiarh la Bistrița (1795-1799) și egumen al schitului Mănăilești (1799-1801), unde se află portretul său în frescă. Eclesiarh mitropolitan la București între 1804 și 1813, D.E. a transcris în condici, admirabil caligrafiate, fonduri uriașe de documente istorice și bisericești. Scos din funcție de același Nectarie, ajuns mitropolit al Ungro-Vlahiei, se retrage la Craiova. Restul vieții trăiește modest, ca „dascăl slavonesc”, traducător de documente și caligraf. Principala lui operă este un Hronograf
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
domnești, acte și documente sau texte religioase, ca Rugăciuni, rânduieli și învățături (1819), carte ce a servit ca manual. Din rusește, traduce Stavrofilia sau Calea împărătească a crucii Domnului (1793). O muncă uriașă a depus la cele peste 30 de condici de documente și 22 de pomelnice adunate din mănăstiri și biserici, cele mai multe din Oltenia și Vâlcea, de la Episcopia Râmnicului și Mitropolia țării. În aceste opere „minore”, se regăsesc preocupările sale pentru istoria țării și mărturii personale, strecurate în prefețe. A
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
documente și 22 de pomelnice adunate din mănăstiri și biserici, cele mai multe din Oltenia și Vâlcea, de la Episcopia Râmnicului și Mitropolia țării. În aceste opere „minore”, se regăsesc preocupările sale pentru istoria țării și mărturii personale, strecurate în prefețe. A alcătuit condicile Episcopiei Râmnicului (I-III, 1779-1786), ale unor mari mănăstiri: Tismana (I-II, 1787), Cozia (1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
prefețe. A alcătuit condicile Episcopiei Râmnicului (I-III, 1779-1786), ale unor mari mănăstiri: Tismana (I-II, 1787), Cozia (1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt scrise cu o mână de maestru în arta caligrafică. Splendidele
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt scrise cu o mână de maestru în arta caligrafică. Splendidele majuscule, scenele pe teme religioase, laice sau doar decorative, ca și portretele realizate de D.E. formează
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]