1,109 matches
-
de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul 1 Conectare la nivel propozițional/frastic între unități sintactice de același rang Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative coordonare copulativă cumulativ (asociere) și, nici atât..., cât și nu numai..., ci / dar și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori... ori sau... sau alternanță când... când acum... acum aici... aici ba... ba
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori... ori sau... sau alternanță când... când acum... acum aici... aici ba... ba Tabelul 2 Conectare la nivel frastic între unități sintactice de rang diferit Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi logico-semantice stabilite de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
secvențe ale enunțului) cumulativ pe lângă că pe lângă că... mai și La nivel discursiv (transfrastic) coeziunea prin conectare privește nu numai organizarea semantică și formală, ci și organizarea tematică a textului. În acest caz, coeziunea se realizează fie prin "convertirea" unor conectori frastici ("investiți" cu funcții pragmatice: dar, căci etc.), fie prin unități lexicale specializate (apropo de, or, mai precis etc.). În GALR se discută situația conectorilor transfrastici, făcându-se referire la capacitatea lor de a stabili conexiuni între două acte de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
și organizarea tematică a textului. În acest caz, coeziunea se realizează fie prin "convertirea" unor conectori frastici ("investiți" cu funcții pragmatice: dar, căci etc.), fie prin unități lexicale specializate (apropo de, or, mai precis etc.). În GALR se discută situația conectorilor transfrastici, făcându-se referire la capacitatea lor de a stabili conexiuni între două acte de vorbire, la diferitele roluri argumentative pe care le îndeplinesc, la funcțiile expresiv-emotive și de rememorare (cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
făcându-se referire la capacitatea lor de a stabili conexiuni între două acte de vorbire, la diferitele roluri argumentative pe care le îndeplinesc, la funcțiile expresiv-emotive și de rememorare (cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența unor conectori corelativi de structurare discursivă (cf. GALR: II: 775). 1.2. Deși este foarte bogat și variat, sistemul corelativelor prezintă în româna actuală "zone mișcătoare" (de mobilitate sau de instabilitate). Unele perechi corelative sunt concurate de alte perechi mai noi prin
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
menționate în gramaticile curente ca reprezentative pentru un anume raport semantico-sintactic, se utilizează totuși limitat, cu precădere în anumite contexte. În același timp, există perechi corelative care tind să se "reducă", prin eludarea unui termen și transgresarea celuilalt în clasa conectorilor transfrastici. Fenomenele de "mișcare" în sistemul corelativelor sunt vizibile chiar și în textele scrise, asupra cărora autorii pot reveni, în care "greșelile" sau "ezitările" pot fi corectate 5. 1.3. În cele ce urmează ne propunem să observăm câteva aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
primul rând, un epifenomen al filozofiei specific postmoderne, la care mă voi referi pe larg în curând (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc). 2.2.3.2. De cele mai multe ori însă al doilea component al structurii corelative este realizat numai prin formantul conector (compară 2.1.3.2.). Mai frecventă este structura nu doar..., ci (36 de ocurențe). Nu România și-a alipit Transilvania, ci Transilvania s-a unit cu România, întregind nu doar geografia și bogățiile statului român, ci întregindu-i istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
până la retragerea autorizației de funcționare, CNVM a preferat totuși să închidă ochii și să dea... derogări ("Adevărul"). 3.1. O analiză a datelor oferite de corpus pune în evidență faptul că totuși funcționează rareori ca termen corelativ în relație cu conectorii specifici pentru exprimarea raportului concesiv (compară coloanele 2 cu 3; 4 cu 5; 6 cu 7). Tabelul 4 1 2 3 4 5 6 7 AUTORI / TIPURI DE TEXTE totuși deși deși... totuși chiar dacă chiar dacă... totuși cu toate că cu toate că... totuși Tx
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
nu sunt doar unități de reacție, ci și (mai ales) pătrunderi ale obiectului ontologic, care se schimbă (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). În consecință, putem afirma că în româna actuală scrisă totuși funcționează ca un corelativ frastic destul de limitat, conectorii concesivi tipici (deși, chiar dacă, cu toate că) fiind destul de puternici pentru a exprima - singuri - semnificația "condiție, ipoteză contrazisă"21. Se observă, în schimb, o tendință bine conturată de folosire a lui totuși (cu semnificație nealterată) în ipostaza de conector transfrastic, cu rolul
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Se observă, în schimb, o tendință bine conturată de folosire a lui totuși (cu semnificație nealterată) în ipostaza de conector transfrastic, cu rolul de a introducere a unei noi teme în discurs 22. 4. TRECERI DINSPRE CLASA CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare discursivă (GALR II: 775−776). 4.1. Construcția-tip este aceea în care al doilea component este lexicalizat ca pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ipostaza de conector transfrastic, cu rolul de a introducere a unei noi teme în discurs 22. 4. TRECERI DINSPRE CLASA CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare discursivă (GALR II: 775−776). 4.1. Construcția-tip este aceea în care al doilea component este lexicalizat ca pe de altă parte. Cele două componente ale structurii corelative pot apărea în aceeași frază/propoziție și sunt uneori
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
in timpul anului, așa cum s-a întâmplat în 2005, în principal pentru că aceste schimbări sunt greu de administrat și de către firme, și de către ANAF ("Cotidianul"). 5. CONCLUZII 5.1. Structurile corelative care asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici constituie în limba română un sistem deschis, dinamic. 5.1.1. Alături de perechea corelativă nu numai..., ci/dar (și) în româna actuală este utilizată și structura nu doar..., ci/dar (și) mai puțin folosită și mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
estetico-filozofice situația este inversată, fiind preferată structura nu numai..., ci/dar (și). 5.1.2. Adverbul totuși funcționează ca un corelativ frastic mai ales în construcții unde conectorul propozițional este polivalent. În schimb, se observă tendința de transgresare în clasa conectorilor transfrastici - fără pierdere de informație. Avansăm ipoteza că într-o situație similară este și atunci din structura dacă..., atunci. In acest caz, este necesară o cercetare mai nuanțată care să evidențieze funcționarea sistemului în mai multe puncte ale lui, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
din structura dacă..., atunci. In acest caz, este necesară o cercetare mai nuanțată care să evidențieze funcționarea sistemului în mai multe puncte ale lui, atunci fiind corelativ și în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de analiză statistică, pe un corpus reprezentativ pentru limba română actuală. Ipotezele care decurg din observațiile noastre sunt următoarele: 1) în limba româna actuală componente ale construcțiilor corelative "se desprind" din structură, având tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul de text (artistic, estetico-filozofic, științific, praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în jos}(y), {nu doar o scară a lui Iacob. }(x) (G. Liiceanu, Ușa interzisă); Campania și alegerile sunt {și pentru consilieri} (y), {nu doar pentru starurile de ocazie. }(x) ("Adevărul"). 20 GALR îl menționează, de altfel, în cadrul discuției despre conectorii frastici și transfrastici, fără să insiste însă asupra lui: Unele adverbe au valori pragmatice, discursive, marcând roluri argumentative: concesia (totuși), acordul (într-adevăr) etc. [...]" (GALR II: 771). 21 Cf. GALR II: 592. 22 "În organizarea discursului, foarte importanți sunt conectorii
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
conectorii frastici și transfrastici, fără să insiste însă asupra lui: Unele adverbe au valori pragmatice, discursive, marcând roluri argumentative: concesia (totuși), acordul (într-adevăr) etc. [...]" (GALR II: 771). 21 Cf. GALR II: 592. 22 "În organizarea discursului, foarte importanți sunt conectorii de introducere a unei noi teme de discurs, care asigură totodată legătura cu tema anterioară. Cu această funcție apar frecvent conectori precum dar, iar, însă, totuși, de fapt, și etc., care, exprimând o opoziție, aduc un element nou în discurs
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
acordul (într-adevăr) etc. [...]" (GALR II: 771). 21 Cf. GALR II: 592. 22 "În organizarea discursului, foarte importanți sunt conectorii de introducere a unei noi teme de discurs, care asigură totodată legătura cu tema anterioară. Cu această funcție apar frecvent conectori precum dar, iar, însă, totuși, de fapt, și etc., care, exprimând o opoziție, aduc un element nou în discurs: [...]" (GALR II: 775) 23 În cadrul teoretic al lingvisticii cognitiviste se poate accepta că sensul construcției are ca bază experiențială o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
îngrămădit acolo, mirosea intens, disperat, ca o floare abia deschisă. (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.). Pentru proliferarea sensurilor prin extensii metaforice vezi Lakofff (1987); Lakoff & Johnson (1980); Manea (2001: 173−252). 24 În GALR se menționează de altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem stabili că o unitate discursivă oarecare, construită prin conectivitate, este
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]