957 matches
-
petrolul Orientului Mijlociu pentru Asia. Vechea Persie ocupă locul doi în lume în ce privește rezervele de gaz și locul trei la petrol, are o mentalitate imperială, de mare putere. După Robert Kaplan, în beneficiul Europei, Marea Mediterană va reveni la rolul de conector între nordul Africii și sudul Europei. În general, muntele și marea poate fi și element de legătură și de separare, în funcție de contextele sociale dominante din epoci diverse. Asta în timp ce realul centru de putere al Europei s-ar fi mutat la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele de recepție pot fi emfatizate prin mimică și gesturi, prin repetiție (da-da-da), prin marcare intonațională suplimentară. Uneori ele sunt integrate în perechea de adiacență printr-un conector specific (păi). În cadrul interacțiunii, accentul cade nu pe rezolvarea problemei, ci pe negocierea relațiilor interpersonale. Conservarea imaginii publice reciproce este scopul ambilor interlocutori, astfel încât aceștia se concentrează mai puțin asupra tehnicilor de transmitere eficientă a informațiilor, ci mai mult asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Comparația exprimă o relație de asemănare între doi termeni (concreți sau ab stracți), printro secvență lingvistică cu rol de reliefare stilistică. Astfel, primul termen, comparatul („subiectul“ comparației), este evocat/evidențiat plastic prin comparant. Raportul de analogie este realizat gramatical printrun conector: ca, precum, asemeni, aidoma, întocmai ca etc. Expresivitatea unei comparații este determinată de asocierea termenilor (concret-concret; concret-abstract; abstract-abstract; abstract-concret) din domenii de referință foarte diferite (uman/nonuman; animat/inanimat; real/ireal; terestru/cosmic; natural/artificial etc.). Tocmai de aceea, simpla
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
forme intermediare între discursul direct și cel indirect, având ca efect stilistic suprapunerea vocilor narative - a naratorului și a personajului citat. Stilul direct legat (specific vorbirii familiare, neliterare) se caracterizează prin dependența sintactică a discursului citat de vocea naratorului. Prezența conectorului de subordonare între secvența textuală asumată de narator și discursul raportat al personajului, precum și menținerea persoanei I/a IIa în vorbirea reprodusă sunt principalele semnale tex tuale ale acestui stil derivat: [...] intra și dădea bună seara numai Catrinei, spunând de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1989, p. 86): "întregul" are atunci funcția de termen generic care înglobează diferitele părți enumerate anterior; în egală măsură, el orientează lectura către un NOI generic reprezentînd posibilii cititori. Acest răspuns la întrebarea inițială constituie obiectul unei evaluări realizate prin conectorul DOAR și prin modalitatea verbului A TREBUI la condițional: (3) " Numai că ar trebui să intrăm în acest scurt roman fără să ne dăm seama prea bine de ce o facem, să alunecăm ușor și să ne afundăm în el timp
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau rele, care ne-au condus la deschiderea cărții". Această evaluare introduce o nouă serie de proprietăți și părți specifice ultimei coperte a romanului scris de Sophie Edelman și se încheie cu o nouă reformulare: "Cam acesta ar fi esențialul". Conectorul DOAR (apropiat de TOTUȘI și CU TOATE CĂ), care articulează între ele cele două reformulări, introduce și o mișcare argumentativă ce indică faptul că textul se îndreaptă spre a doua reformulare ("cam acesta ar fi "esențialul"), mai degrabă decît spre prima ("tot
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ne rămîne decît să tragem concluzia: paratextul parodic chiar asta face. În plus, o serie de întrebări structurează ultimul paragraf, propunînd un nou marcator al reformulării: ȘI ÎN SFÎRȘIT? Ca marcator al linearității, el subliniază ultimul element al enumerării; în calitate de conector, el operează o întoarcere argumentativă conclusivă: esențialul în romanul Sophiei Edelman este următorul: "tonul și muzica unui tînăr autor care face primii pași". Nota biografică, ce urmează imediat după text, îi definește statutul de tînăr autor; faptul că Destinul unei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
marchează diferit de cel al locutorului-enunțător. Proprietățile atribuite copertei a patra nu sînt contestate de locutor, însă el nu și le asumă (este tocmai sensul concesivului DOAR). Modificarea universului este marcată prin condițional, prin modalitatea TREBUIE ("ar trebui") și prin conectorul DOAR. Astfel, putem preciza valorile lui DOAR refutativ; ele se apropie aici de TOTUȘI și chiar de CU TOATE CĂ. Acest argument creează două universuri (U și U'); macro-propoziția care urmează după DOAR este validă în universul locutorului, în timp ce precedenta ei este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de o parte, două propoziții p și q, și, pe de altă parte, articulate într-o construcție în care se opun (1986, p. 88). Vom preciza care sînt caracteristicile enunțiative și argumentative ale unei funcționări textuale de acest fel. Prezența conectorului FĂRĂ ÎNDOIALĂ obligă la recitirea primelor două paragrafe: primul evidențiază impactul actual al spațiilor largi pentru comercializarea cărții; dar se încheie cu o revenire care introduce al doilea paragraf: "[acest aspect] este copacul care ascunde pădurea. Cu toate acestea, în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
voi înșivă. E. Roulet consideră ORICUM drept un marcator al reformulării nonparafrastice. El precizează că enunțarea "încearcă să convină mai bine împlinirii interactive prezentînd intervenția principală ca pe o nouă formulare, legată de o schimbare a perspectivei enunțiative indicată de conector, de o primă mișcare discursivă (sau al unui implicit)" (1987, p.115). Subliniem importanța parantezei din [P10]: intervenția principală este legată de schimbarea perspectivei enunțiative indicate, implicit, de conector. E. Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM: [...] adesea este dificil
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nouă formulare, legată de o schimbare a perspectivei enunțiative indicată de conector, de o primă mișcare discursivă (sau al unui implicit)" (1987, p.115). Subliniem importanța parantezei din [P10]: intervenția principală este legată de schimbarea perspectivei enunțiative indicate, implicit, de conector. E. Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM: [...] adesea este dificil de stabilit dacă reformularea trimite la un constituent anterior sau la un implicit. Nu este incomod pentru interpretare, căci adesea reformularea urmărește mai mult să marcheze o schimbare a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
viitorul predictiv trimite la fapte atît de îndepărtate care împiedică realizarea oricărei încercări, locutorul, în virtutea unei cunoașteri de ordin irațional, nici nu concepe că aceste fapte s-ar putea produce (1983, p. 132). În [P10], viitorul predictiv funcționează perfect cu conectorul ORICUM: el susține și mai mult ideea conform căreia faptele care rezultă din această folosire a viitorului vor avea loc cu siguranță, ineluctabil și obligatoriu. De asemenea, indicatorul personal DUMNEAVOASTRĂ creează o situație de dialogare cu destinatarul/destinatarii. Astfel, el
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
înscris într-o unică enunțare care arată că un subiect pune stăpînire pe sistem pentru a instaura un raport reversibil față de un alocutor. [P10'] "atunci măcar să le alegeți voi înșivă" oferă concluzia implicită din propoziția [P10]. Ea este introdusă prin conectorul ATUNCI, care are sens deductiv. Împreună cu J. Jayez (1988), discernem două constrîngeri fundamentale în funcționarea lui ATUNCI: o constrîngere de legătură (termenii articulați de ATUNCI sînt conectați semantic); o constrîngere de distingere (termenii articulați prin ATUNCI trebuie diferențiați). În cazul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
prin DACĂ, unde toate semnifică: în cazul sau în cazurile în care p, (atunci) q. în contextul lui p, enunțarea lui q este pertinentă. Validitatea propoziției q depinde în întregime de contextul stabilit de propoziția p. Ștergerea aproape sistematică a conectorului ATUNCI demonstrează că DACĂ este suficient pentru ca p să fie un argument și q să fie concluzia lui p. Este cazul [P3]: dacă o comparăm cu [P10], constatăm dispariția lui ATUNCI; reluarea prin MĂCAR este suficientă pentru a defini [P3
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
procedeu în [P13] (primele sale elemente sînt asemănătoare cu cele din [P14]): (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de tatăl său. Ca și A. Culioli (1979), analizăm conectorul NEAPĂRAT din [P13] ca argument pentru descoperirea valorii cauzale (cu FIINDCĂ) din propoziția care îl include. A. Culioli rescrie enunțul "Strunim bine caii" astfel: Fiindcă strunim (bine) caii, de ce nu am face la fel și cu oamenii?": se poate astfel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și alți oameni mari în afară de tatăl său, (atunci) măcar să i se arate cărți care să îl ajute în acest sens": Dumnezeu; Mozart; Picasso, înțelept și nebun. Cu FIINDCĂ, enunțătorul preia inițiativa și încearcă să se impună în fața destinatarului coenunțător. Acest conector pare să marcheze intenția discursului de a acționa asupra celuilalt, de a-l constrînge să admită o concluzie. NEAPĂRAT (a cărui putere este evidentă și îl atrage după sine pe FIINDCĂ) ajută la impunerea unei concluzii care nu trebuie pierdută
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
să vinzi cărți unor oameni care nu știu să citească. Folosirea repetată a negației din [P1'] anulează această inversare prealabilă restabilind orientarea argumentativă (ironică) propusă de editor: este vorba despre albume fără text pentru toți copiii. [P11] se deschide prin conectorul ÎN SFÎRȘIT care apare singur pe primul rînd. Îl considerăm drept o marcă a reformulării nonparafrastice care indică și o schimbare de perspectivă apărută dintr-un implicit inițial; marcînd explicit finalul, el nu poate fi delimitat de apoziția care înglobează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
propoziției de către alocutor (E. Gülich și T. Kotschi): Activitatea locutorului este întotdeauna dirijată către un partener, pentru ca acesta să poată face interpretarea dorită și organizată în funcție de posibilele sale reacții (1983, p. 58). Am amintit de punerea în apoziție a unui conector; vom aborda problema construcției separate (și alte cîteva aspecte) studiind două propoziții: (12) [P12] Cărți pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată, [P12'] asta nu se poate. (8) [P8] Avantajul unei mari colecții [P8
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
conotații pozitive. În sfîrșit, actorul colectiv A5 ("tinerele portugheze") este caracterizat negativ după o logică implicită peiorativă. Cadrul geografic, alături de personajele descrise, este și el important pentru începutul povestirii. (c) O succesiune temporală minimală: tn și tn+1, marcată prin conectorul "de la început" și prin nuanța aspectuală incoativă "nu întîrzie să". (d) O transformare a predicatelor X și X' prin și de-a lungul procesului. Predicatele calificative prezente în paragraful al doilea anunță evoluția cronologică și cauzală. (e) O logică unică
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pe enunțător și pe destinatar: este nevoie ca o persoană străină să sosească într-un spațiu necunoscut pentru ca apoi să îi placă și să dorească să rămînă acolo. Trecerea de la primul la cel ce-al doilea paragraf este asigurată de conectorul DAR, care subliniază evenimentul declanșator al desfășurării acțiunii. A doua Propoziție narativă Complicarea este alcătuită din paragrafele 2 și 3. În acest punct apare anafora sau reluarea directă care asigură coeziunea celor două propoziții narative: (P3) Dar strălucirea blondă și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
scenă anafora și legătura interfrastică; pe de o parte, formele ei și o trimit la tînăra femeie. Pe de altă parte, asta trimite la rema din propoziția precedentă (faptul că e altfel decît altele). În acest cadru, care este rolul conectorului DAR? Îl analizăm ca un semnal local de orientare argumentativă. Cu un DAR argumentativ, enunțul P, DAR Q revine la realizarea celor două acte de discurs succesive și a redresării argumentative. "Este vorba de ștergerea efectului argumentativ al unei propoziții
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
din acel moment, devine complet; argumentul adus apare ca un supliment (O. Ducrot, 1980). Prin urmare, a doua regulă de folosire a lui ÎNSĂ este consolidarea unei ocurențe contextuale manifestată mutual (P7', P7''). Cele două caracteristici descriu folosirea argumentativă a conectorului analizat. Să luăm un alt exemplu pentru descrierea lui ÎNSĂ: sloganul campaniei "Febra lecturii" (21-22 octombrie 1989), organizată de Departamentul pentru Carte și Lectură: (5) [P1] Toate răspunsurile se găsesc în cărți [P2] Însă și toate întrebările. ÎNSĂ arată că
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
răspunsurile se găsesc în cărți [P2] Însă și toate întrebările. ÎNSĂ arată că [P1], deși apare ca enunț complet, trebuie totuși reevaluat ca parte dintr-un întreg. La fel ca D. Maingueneau (1987), afirmăm că eficacitatea strategiei implicate de acest conector reiese din faptul că enunțarea [P1] și [P2] este distinctă într-o primă fază: enunțătorul pare că, în momentul în care enunță [P1], nu prevăzuse [P2], ca și cum [P2] ar trimite la o altă modalitate. [P2] este un argument suplimentar. ÎNSĂ
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
egală măsură, o datorie de onoare din a persevera cu încredere în alegerile noastre editoriale. Remarcăm similaritatea perfectă între începuturile paragrafelor 2 și 3: "Acestei noi modificări"/" Acest demers". Reluare demonstrativă și, în egală măsură, schimbarea orientării argumentative, asigurată de conectorul DAR. Observăm logica argumentativă a paragrafului studiind raporturile sale cu paragraful precedent și jocul intern al celor trei operatori DAR [P10] ASTFEL [P12] IAR [P13]. După cum notează O. Ducrot (1980) în studiile sale despre argumentare, DAR, plasat între două enunțuri
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]