485 matches
-
lucrări de laborator și-l ascultă cine dorește, indiferent de națiune, vîrstă, religie și așa mai departe și în mod absolut gratuit. Apoi mai este un obicei bun: Collège de France invită în fiecare an savanți din toată lumea spre a conferenția sau ține lucrări practice; le oferă condiții materiale bune, organizează între ei întîlniri și discuții, îi ajută să ia contact cu instituțiile franceze de cultură. Ce să mai spun? în chipul acesta Parisul devine o capitală intelectuală a lumii. Revăd
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
are) sediul În 15 West Street, New York. Ca și În alte orașe În care evreii erau prezenți, și la Huși participau uneori membri de vază ai CDE de la „centru” cum a fost „Tov. Duboviz” care pe 30 mai 1946 a conferențiat despre „...importanța IKUFului și a CDE-ului”. Interesantă rămâne și „statistica” finalului de document din care am aflat că organizația (aproape) comunistă evreiască hușeană avea doar 33 de membri „...din care, 11 membri PCR, 3 PSD, 11 sioniști, 6 simpatizanți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cei „...peste 200 de evrei prezenți În sală” au venit mai mult din curiozitate pentru a-i cunoaște pe doi invitați faimoși: S. Podoleanu (autor al lucrării „Istoria presei evreiești din România”; 1938) și actorul bucureștean Benno Popliker. Primul, a conferențiat pe marginea unei călătorii pe care a Întreprins-o În Tașkent, capitala republicii sovietice socialiste Uzbekistan ca să vadă „live” cum arată o țărișoară anexată imperiului roșu iar al doilea a declamat „...frumoase versuri În idiș”. Dacă până acum am evocat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răcească ecourile ședinței din 1 septembrie 1946, boșii și-au frecat bucuroși mâinile și au lansat asistenței invitația participării la „...o seară evreiască” susținută tot la Teatrul comunal, ocazie cu care s-a produs „...tov. doctor I. Goldenberg” care a conferențiat despre „...literatura idiș”. Atmosfera a fost Încinsă până la incandescență de Dalle Westler „...care a recitat bucăți humoristice din Șalom Alehem”. Dar, așa cum s-a mai Întâmplat și cum se va mai Întâmpla, satisfacția liderilor comuniști evrei a fost demolată de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Zelicov (difuzare). Ca la mai toate adunările politice de acest gen, proaspeții tovarăși Își fixaseră și sarcini precum: mobilizarea pentru diverse conferințe, organizarea cercurilor de studii etc. Resortul cultural trebuia să organizeze „...o echipă artistică”. Printre cei ce urmau a conferenția În fața unui public minuscul fuseseră: „Tov. Sadi Herșcovici (URSS, țara unde nu există vrajbă Între popoare); tov. Vaigrah Maria (Ce este antisemitismul); dr. Iosef Max (Armata roșie); Hogaș Mihai (Patriotism și Internaționalism Proletar)”. Viitorul vorbitor de la tribună Herșcovici nu știa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
interacțiunea dintre Arhitectură și Structură într-o concepție unitară” unde rolul principal în proiectare revine inginerului de structură. Activitatea pe plan internațional Activitatea sa ca om de știință pe linie didactică s-a manifestat și pe plan internațional. Astfel, a conferențiat și publicat un curs de inginerie seismică la Universitatea din Scopje-Iugoslavia (Forces, Materials an Structures in Tall Buildings Design - în 2 volumeă; în anii 19791980 este invitat pentru 3 luni în Japonia universitară la „Disaster Prevention Institute of Kyoto”. Aici
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din publicațiile sale figurează în monografii, lucrări de sinteză și teme de doctorat (exemplu: la Tomsk - Rusia, au stat la baza elaborării multor lucrări și dizertațiiă. Prof. Gh. Gheorghiev a participat la numeroase reuniuni științifice în țară și în străinătate, conferențiind la universitățile din Bologna, Debrecen, Jena, Londra, Moscova, Oxford, Padova, Sofia ș.a. O altă caracteristică a personalității prof. Gh. Gheorghiev o constituie sistemul lui de lucru în cadrul învățământului superior. O constantă a vieții sale a constituit-o crearea unui climat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Români din Lețcani, refăcută de Societatea „Ginta Latină” care a așezat o placă comemorativă și a făcut demersuri pentru refacerea și protejarea cimitirului. În luna iunie a apărut numărul 3 al Buletinului „Ginta Latină”; la Muzeul Unirii din Iași au conferențiat: Prof. Teohar Mihadaș - Cluj Napoca - AromâniiKurzii Balcanilor, Prof. Al. Andronic - Românii de peste Nistru și tot d-sa a vorbit despre Valahii din Moravia. În cursul lunii iulie s-a făcut o excursie la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna. Miting
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din zona munților Pindului, după mulți ani petrecuți În Închisorile din țară, a desfășurat după eliberare o bogată activitate de scriitor și de susținere a Societății Aromânilor ”Andrei Șaguna ”. La scurt timp după decembrie 1989 la invitația Societății ”Ginta Latină” conferențiază la muzeul Unirii din Iași despre contribuția Aromânilor În cultura țării . Ne-a trimis mai multe cărți pentru bibliotecă și consideră o acțiune meritorie demersurile noastre de a deschide o bibliotecă În localitatea Veria din nordul Greciei. Konstantin Kalongos medic
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În tratate europene cu valabilitate reciprocă. Este o sărbătoare pentru aromânii din Bulgaria când au prilejul să viziteze frumoasa și ospitaliera țară România. 1994 Agenda activităților: 22-I Aniversarea a 130 ani de la Unirea Țărilor Române. La Muzeul Unirii au conferențiat Gh. Clipeti, Gh. Lupu,I. Agrigoroaie. Programul cultural artistic a fost susținut de grupul instrumental Trio Arsis, elevi ai liceului C. Negruzzi, Emil Racoviță și liceul industrial nr. 5 Împreună cu elevi din Basarabia. 26-27-II Participare la Simpozionul de la Vidin (Bulgaria
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Performanțe spirituale românești”. Sala Pașilor Pierduți 24 ianuarie La biblioteca Gh. Asachi „EVOLUȚIA IDEEI DE UNITATE LA ROMÂNI”. 22 februarie Participare la FORUMUL UNIT(ȚII NAȚIONALE organizat la Timișoara. Lorin Fortuna - Tratat ul cu Ucraina 22 februarie Prelegerile „Ginta Latină”. Conferențiază Prof. Adrian Turculeț: ROMÂNII DIN ALBANIA. 24 martie Editarea volumului XLI cuprinzând lucrările Comisiei de ECOLOGIE UMANĂ, prezentate În cadrul A.O.Ș. oct. 1996. 27 martie Conferința Prof. Gh. Platon. BASARABIA ÎN ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEI. 7 - 9 aprilie Vizită
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o harismă de lider. Pentru dânsul învățătura de carte nu constituia o chestiune chinuitoare ca pentru atâți bucheri din clasă. Astfel, era gratulat numai cu medii mari, de obicei maxime. Mai ales în cenaclu se remarcase ca vedetă. Recita, interpreta, conferenția, producând uimirea asistenței care vedea urcat pe scenă doar un copil drăgălaș, într-un pulovăr de angora pufos. Cu totul remarcabil era faptul că nu trezea nimănui invidie, ci numai afecțiune. La 14 ani a debutat în Zori Noi din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Societății Scriitorilor Români. Redau pasajul care interesează, poate, aici: Domnul Zaharia Stancu cere lămuriri cu privire la modul cum s-a desfășurat ultima ședință a Societății, deoarece domnia sa a primit reclamațiuni asupra modului de a se comporta al domnului Eftimiu, care a conferențiat cu acest prilej. Dl. Călugăru arată că domnul Eftimiu a încercat să dea orientări cu caracter personal, în opoziție cu cele stabilite de Comitetul Societății. Domnul Eftimiu a înfățișat pe Caragiale altfel decât a fost marele critic al burgheziei. Vorbitorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Vatra”, „Transilvania”, „Flacăra”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Sur” (Málaga, Spania), „La Cité” (Bruxelles), „Atlas. Clujul liber”, „Cercetări de lingvistică” ș.a. A mai semnat Horia Blându, Maria Pop, Valer Tarcu. După 1990 e prezent la simpozioane și conferențiază la Bruxelles, Heidelberg, Malmö, Málaga, Viena, Oslo, Budapesta, Havana, Londra. Participă încă din primii ani de activitate la realizarea unor volume colective: Scriitori români. Mic dicționar (1978), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
studenție la presa de partid, iar în timpul conflagrației mondiale va fi redactor la ziarul „Ardealul”, patronat de Iuliu Maniu, precum și corespondent de presă și redactor la „Universul” (1943-1945). Devenit în 1945 secretar general al Organizației Tineretului Țărănist din Transilvania, va conferenția în anii următori pe teme de doctrină politică, combătând, de pildă, noțiunea de „clasă țărănească” și felul în care era manipulată de noua guvernare. La alegerile din 1946 candidează pe listele partidului. Condamnat la temniță grea și confiscarea averii, va
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
a Agenției Universitare pentru Studierea Limbii Franceze (AUPELF*UREF) pentru Europa Centrală și de Est, iar în 2003 director al Școlii Doctorale în Științe Sociale a Universității din București și a Agenției Universitare a Francofoniei. Invitată în repetate rânduri să conferențieze la École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris) în perioada 1997-2003, este membră a societăților internaționale a specialiștilor în secolul al XVII-lea, ca urmare a colaborării la proiecte în domeniu. S-a remarcat prin strălucite cursuri și seminarii
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
mari pe care i-a cunoscut. Pe Nae Ionescu: „După ce pleca din sala de curs, catedra de la care vorbise mi se părea alta; totul în jur mi se părea altfel”. Era o minte extraordinară, un vrăjitorî Pe I. Petrovici, care conferenția înmănușatî Pe Emil Cioran, la examenul de capacitate, în fața comisiei compuse din I. Petrovici, Petre Andrei („Cînd P.A. ne-a vorbit despre narodnici, voiam cu toții să ne facem narodnici”) și Găină (pedagogul, mai preda încă în anii studenției mele, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar fi putut deveni cel mai bun bibliolog din țară. A revenit totuși, surprinzător, la Bacău, în două rînduri: o dată acum patru ani, însoțit de (zicea) cumnatu-su, cînd, la solicitarea mea (Canada fiind încă, pentru noi, un tărîm exotic), a conferențiat în holul teatrului, a doua oară în iarna lui 1984. Ani susține că în timpul celei de-a doua vizite arăta speriat: „Nu mai era Corneliu de altădată!” O neliniște vecină cu teama am observat și eu, cînd l-am condus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
que de ce qui est fait pour le bien de l’homme dșs aujourd’hui” (Anatoli Adamichine, „Voués et dissensions?”, în „Temps nouveaux”, no 13/1989, p. 8). *„Fericirea nu e o chestiune de mandolină”, a zis Paul Popescu-Neveanu, venit să conferențieze la Bacău. Aș fi vrut să-i replic: „Fericirea e urarea pe care o primim periodic prin cuvîntările Tovarășului”, dar am tăcut. A discuta, azi, despre fericire e similar cu a discuta despre lux. Căci, aproape pentru toți, chestiunea nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interes și cu admirație pentru răbdarea și competența deosebită cu care detectați izvoarele. Nu sunt mulți În categoria Dvs. Cateluța Petrovici mi-a scris că a predat orașului Suceava, lucrări... 147 Sala Casei de Cultură din Brașov, În care am conferențiat, era plină de lume. Am remarcat câteva figuri cunoscute: ing. petrolist Grigoraș Pavel, fost elev al Liceului „Nicu Gane”, frate cu geologul Nicolae Grigoraș; muzeograful Gherman, de la Muzeul Mureșenilor, cu care am urmat cursurile de reciclare la București, În 1974-1975
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
minuțioasă. În privința conferințelor, Între 22-26 noiembrie sunt invitat la Oradea, așa Încât aș putea veni la Dv. În cursul celei de a 2-a decade a lunii decembrie. Cum anul acesta se comemorează 300 ani de la moartea cronicarului Ion Neculce, aș conferenția despre: Un renascentist român: Cronicarul Ion Neculce. Dacă va fi În asentimentul Sucevei și Fălticenilor, vă rog chemațimă urmând ca Dv. să suportați toate cheltuielile (transport, cazare, diurna). E bine să fiu anunțat În timp util. În privința materialelor Matei Millo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
primiți sensul deosebitei mele stime, Dv. și familiei Dv. Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 3 C.P. 14 noiembrie 1972, București Mult Stimate Domnule Dimitriu, Primind scrisoarea Dv. vă informez că am și fost - grație Dv. - invitat de Suceava spre a conferenția la Fălticeni. Am răspuns fixând datele 16-19 dec. 1972, propunând să conferențiez și la Suceava (Inst. Pedagogic), Câmpulung (liceul militar) ș.a. În caz că se acceptă, va fi o acțiune extrem de utilă. Am primit de la D-na Iordache o adresă, urmând ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dan Smântânescu 3 C.P. 14 noiembrie 1972, București Mult Stimate Domnule Dimitriu, Primind scrisoarea Dv. vă informez că am și fost - grație Dv. - invitat de Suceava spre a conferenția la Fălticeni. Am răspuns fixând datele 16-19 dec. 1972, propunând să conferențiez și la Suceava (Inst. Pedagogic), Câmpulung (liceul militar) ș.a. În caz că se acceptă, va fi o acțiune extrem de utilă. Am primit de la D-na Iordache o adresă, urmând ca odată cu sosirea mea la Suceava să aduc și lista cărților și documentelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să o fac Între zilele de 20-28 februarie, sau 3-10 martie 1973, dar, pentru a fi cât mai util 833 culturii, să fiu chemat oficial de către Comitetul de Cultură pentru 2-4 conferințe cu orice subiect mi s-ar propune. Aș conferenția la Suceava, Fălticeni ș.a. Îmi pare bine că noul Președinte al Comitetului de Cultură este tov. Hreciuc. Ca unul ce este atât de legat de Fălticeni 352, socot că va adera cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să primiți - Dv. și familia Dv., desăvârșitele mele sentimente de stimă. Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 7 C.P. 3 iunie 1973, București Mult Stimate Domnule Dimitriu, Cu mare părere de rău vă comunic că proiectul de a fi și a conferenția la Fălticeni În ziua de 22 iunie ora 4-5, a căzut deoarece d. prof. Stavarache a amânat invitația mea la Suceava pentru octombrie. Ca atare, neonorându-mi-se deplasarea, cazarea, diurna, nu mai pot veni. Poate numai dacă Fălticenii mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]