1,131 matches
-
iertării. Prin urmare, confesorul trebuie să aibă cuvinte potrivite, prin care să îl încurajeze pe penitent ca să dorească să caute adevărul până la sfârșit și să își facă cu sinceritate partea sa. Propunându-i doar o amânare, nu un refuz total, confesorul va afirma în același timp disponibilitatea și bucuria de a-l primi oricând, cât mai grabnic, pentru a-i oferi dezlegarea. Nu este deloc greșit ca el să adauge: „între timp mă voi ruga pentru dumneavoastră”, oferindu-i chiar o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bucuria de a-l primi oricând, cât mai grabnic, pentru a-i oferi dezlegarea. Nu este deloc greșit ca el să adauge: „între timp mă voi ruga pentru dumneavoastră”, oferindu-i chiar o binecuvântare. Însă, dacă se întâmplă ca un confesor să trimită des penitenții fără dezlegare, atunci i se recomandă acestuia ca să își examineze bine propria viață sacerdotală, pentru că este posibil ca aceste atitudini să nu fie mereu potrivite zelului preoțesc. Confesorul trebuie să caute să îl ajute mereu pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o binecuvântare. Însă, dacă se întâmplă ca un confesor să trimită des penitenții fără dezlegare, atunci i se recomandă acestuia ca să își examineze bine propria viață sacerdotală, pentru că este posibil ca aceste atitudini să nu fie mereu potrivite zelului preoțesc. Confesorul trebuie să caute să îl ajute mereu pe penitent să dorească și să facă tot posibilul pentru a primi dezlegarea. Cel mai bun confesor nu este cel care știe când să dea și când să nu dea dezlegarea, ci acela
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
propria viață sacerdotală, pentru că este posibil ca aceste atitudini să nu fie mereu potrivite zelului preoțesc. Confesorul trebuie să caute să îl ajute mereu pe penitent să dorească și să facă tot posibilul pentru a primi dezlegarea. Cel mai bun confesor nu este cel care știe când să dea și când să nu dea dezlegarea, ci acela care știe ce și cum să facă să ajute penitentul să primească dezlegarea. Prin urmare, este datoria confesorului de a se strădui pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a primi dezlegarea. Cel mai bun confesor nu este cel care știe când să dea și când să nu dea dezlegarea, ci acela care știe ce și cum să facă să ajute penitentul să primească dezlegarea. Prin urmare, este datoria confesorului de a se strădui pentru a-l dispune pe penitent să primească iertarea în mod valid și rodnic în cadrul sacramentului reconcilierii. c. Confesorul și dispoziția corectă a penitentului Dacă penitentul îndeplinește condițiile dezlegării, atunci confesorul îi va acorda în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care știe ce și cum să facă să ajute penitentul să primească dezlegarea. Prin urmare, este datoria confesorului de a se strădui pentru a-l dispune pe penitent să primească iertarea în mod valid și rodnic în cadrul sacramentului reconcilierii. c. Confesorul și dispoziția corectă a penitentului Dacă penitentul îndeplinește condițiile dezlegării, atunci confesorul îi va acorda în mod corespunzător dezlegarea de păcate și darul iertării din partea lui Dumnezeu. Dezlegarea este însoțită de un gest pe care confesorul îl face înaintea penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezlegarea. Prin urmare, este datoria confesorului de a se strădui pentru a-l dispune pe penitent să primească iertarea în mod valid și rodnic în cadrul sacramentului reconcilierii. c. Confesorul și dispoziția corectă a penitentului Dacă penitentul îndeplinește condițiile dezlegării, atunci confesorul îi va acorda în mod corespunzător dezlegarea de păcate și darul iertării din partea lui Dumnezeu. Dezlegarea este însoțită de un gest pe care confesorul îl face înaintea penitentului: întinde mâinile asupra penitentului, după care face semnul crucii, în timp ce el rostește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în cadrul sacramentului reconcilierii. c. Confesorul și dispoziția corectă a penitentului Dacă penitentul îndeplinește condițiile dezlegării, atunci confesorul îi va acorda în mod corespunzător dezlegarea de păcate și darul iertării din partea lui Dumnezeu. Dezlegarea este însoțită de un gest pe care confesorul îl face înaintea penitentului: întinde mâinile asupra penitentului, după care face semnul crucii, în timp ce el rostește formula dezlegării. Formula dezlegării este fixă. Ea nu poate fi improvizată, nici adaptată, nici rostită spontan sau nu, ci trebuie pronunțată în mod clar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mântuirii oamenilor, pentru ca, în a doua parte să devină „imperativ-judiciară”, exprimând penitentului o judecată din partea lui Dumnezeu, care se realizează de fapt prin dezlegarea de păcate. Formula dezlegării are și un caracter istorico-mântuitor, pentru că, în conținutul acesteia, Biserica, în persoana confesorului, exprimă sintetic întreaga istorie a mântuirii. Dacă în prima parte sunt nominalizate cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi, fiecare în succesiunea manifestării lor istorico-mântuitoare, în cea de-a doua parte, numele Persoanelor Sfintei Treimi sunt prezentate în cadrul aceleiași acțiuni, a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește penitentului căit sunt: „iertare și pace”. Ele sunt înțelese în sensul lor biblic, reprezentând eliberarea de păcate, rezultat al mântuirii mesianice. 2) În a doua parte a formulei, confesorul pare că trece de la Sf. Treime la propria persoană, rostind pronumele „eu”. Dar el nu vrea prin acest termen să se refere la sine, ci să indice aceeași Sfântă Treime, pentru că-pronumele „eu” este un cuvânt care se referă la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sf. Treime la propria persoană, rostind pronumele „eu”. Dar el nu vrea prin acest termen să se refere la sine, ci să indice aceeași Sfântă Treime, pentru că-pronumele „eu” este un cuvânt care se referă la Dumnezeu. Pronunțând acest cuvânt, confesorul subliniază faptul că el acționează „in persona Christi”. Aceasta nu trasează o separare netă între confesor și Dumnezeu, ci, dimpotrivă, confirmă că viața sacerdotală a confesorului se află în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se refere la sine, ci să indice aceeași Sfântă Treime, pentru că-pronumele „eu” este un cuvânt care se referă la Dumnezeu. Pronunțând acest cuvânt, confesorul subliniază faptul că el acționează „in persona Christi”. Aceasta nu trasează o separare netă între confesor și Dumnezeu, ci, dimpotrivă, confirmă că viața sacerdotală a confesorului se află în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că-pronumele „eu” este un cuvânt care se referă la Dumnezeu. Pronunțând acest cuvânt, confesorul subliniază faptul că el acționează „in persona Christi”. Aceasta nu trasează o separare netă între confesor și Dumnezeu, ci, dimpotrivă, confirmă că viața sacerdotală a confesorului se află în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la Dumnezeu. Pronunțând acest cuvânt, confesorul subliniază faptul că el acționează „in persona Christi”. Aceasta nu trasează o separare netă între confesor și Dumnezeu, ci, dimpotrivă, confirmă că viața sacerdotală a confesorului se află în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal în momentul celebrării sacramentului. De fapt, este vorba de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal în momentul celebrării sacramentului. De fapt, este vorba de o judecată, dar care se finalizează eficient, în favoarea penitentului. În cele ce urmează, confesorul se referă în mod concret la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta realitatea persoanei prezente, care tocmai s-a confesat înaintea sa. Dacă un „eu” recunoaște și intră într-un dialog cu un „tu”, se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta realitatea persoanei prezente, care tocmai s-a confesat înaintea sa. Dacă un „eu” recunoaște și intră într-un dialog cu un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între Dumnezeu și ființa umană căită. Prin rostirea cuvântului „dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în Cristos, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a confesat înaintea sa. Dacă un „eu” recunoaște și intră într-un dialog cu un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între Dumnezeu și ființa umană căită. Prin rostirea cuvântului „dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în Cristos, care în acel moment se revarsă în sufletul și în viața penitentului, iertându-i „păcatele sale”. Continuând, confesorul pronunță
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în Cristos, care în acel moment se revarsă în sufletul și în viața penitentului, iertându-i „păcatele sale”. Continuând, confesorul pronunță apoi expresia „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, în timp ce face cu mâna dreaptă semnul sfintei cruci asupra penitentului. Această parte este cea mai importantă din întreaga formulă, indicând punctul central al sacramentului. Așa cum precizează Ritualul, formula
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
există motive întemeiate sau în caz de pericol iminent de moarte, să se poată folosi și numai forma scurtă a dezlegării, care constă doar în partea a doua a întregii formule. Modalitatea în care penitentul primește iertarea și dezlegarea din partea confesorului este caracterizată de umilință, pentru că, în timp ce Dumnezeu face totul, el, penitentul, practic, nu face nimic pentru a merita acest lucru. În aceasta constă și punctul culminant al umilirii, pentru că omul exprimă că nu mai vrea să se comporte ca un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
glorificându-se pe sine, ci că vrea să trăiască, de acum înainte, într-un mod curat și sincer, prin care să îl poată glorifica deplin pe Dumnezeu. 3.1.5 Proclamarea laudei lui Dumnezeu și trimiterea penitentului Oferindu-i dezlegarea, confesorul îl îndeamnă pe penitent să îl laude pe Dumnezeu, folosind de obicei cuvintele Psalmului 118, „Lăudați pe Domnul, pentru că este bun”. La rândul său, penitentul răspunde cu cuvintele aceluiași Psalm: „Veșnică este îndurarea lui” (Ps 118), sau poate folosi alte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuvintele Psalmului 118, „Lăudați pe Domnul, pentru că este bun”. La rândul său, penitentul răspunde cu cuvintele aceluiași Psalm: „Veșnică este îndurarea lui” (Ps 118), sau poate folosi alte cuvinte, prin care „mărturisește milostivirea lui Dumnezeu și (...) aduce mulțumiri lui Dumnezeu”. Confesorul poate ca în locul acestor cuvinte să rostească și alte formule de laudă, alegând una din cele patru posibilități propuse de Ritualul Penitenței. Prin aceasta, se realizează o dublă dimensiune a sacramentului: una prin care omul este sfințit, iar alta, prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică ritul inițial și proclamarea cuvântului lui Dumnezeu; c) posibilitatea prezenței mai multor preoți confesori, dintre care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți sunt implicați doar în momentul mărturisirii individuale. Asemănarea apare abia în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]