1,079 matches
-
adaosul numeric nu mai dă efecte liniare. Nici chiar în ceea ce privește variabilitatea opinională. E adevărat însă că, pe cât este mai numeros grupul, pe atât crește probabilitatea de a întâlni extreme, divergența de păreri, amestecul mai sporit de calități și defecte, de conformism și nonconformism. Probabilitate ce nu se transformă însă cu necesitate în realitate, variabilitatea sau omogenitatea psihosocială a grupului depinzând de o serie de factori, printre care unii sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe piața business-ului, pe cea politică și, desigur, pe cea maritală și erotică. A iniția un nou stil în diferite sectoare ale vieții sociale atestă originalitate: atunci când noua modă devine comportament de „turmă”, nonconformismul inițial se transformă într-un conformism vulgar. Cei dornici de afirmare facilă vor recurge la altceva provocator. Bineînțeles însă că, din multiple rațiuni, modele nu se înlocuiesc la fel de repede în toate domeniile, și nu toți indivizii sunt dispuși să le accepte. Dimpotrivă, unii rezistă ca frondă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
metodelor de interacțiune educațională. În direcția dezvoltării unei asemenea perspective de analiză, Roberts și Hunt (citându-l pe Reitan Shaw) propun patru clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie în asemenea măsură consistente. La rândul ei, Anne Maass precizează că „minoritățile tind să producă schimbări profunde și durabile ale atitudinilor și percepțiilor ce, în anumite cazuri, pot să rămână inconștiente pentru țintă. Dimpotrivă, majoritățile produc, în general, conformism general și superficial” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 263). Deși cumulul tuturor acestor tendințe și factori cu importanță acțională directă ne trimite spre o perspectivă conform căreia interacțiunile în cadrul grupului favorizează strict dezvoltarea unei soluționări echilibrate, a unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cooperare nu înseamnă că persoanele în cauză nu au și dezacorduri, pe de altă parte, în orice acțiune vom regăsi ceva și din reversul său. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Putem observa cum acționează conformismul cerându-le cursanților să acționeze într-o zi față de un coleg de-al lor (care nu știe acest lucru) într-o manieră categorică, de genul: „Noi toți propunem...”, în momentul când el are o opțiune pentru părerea contrară. Se poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama de eșec pot genera fenomene care să încurajeze acest blocaj. Un individ căruia îi este teamă de eșec își va impune standarde din ce în ce mai înalte, la un moment dat incompatibile cu structura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de o femeie fatală, Verona. Mult diluat prin inserții speculative, romanul rămâne inferior și celui anterior, Lena, fata lui Anghel Mărgărit (1977), care rezistă doar prin câteva episoade izbutite, teza speranței oferite de „viața nouă” de după 1944 fiind de un conformism strident. Dintre celelalte cărți, Marea bucurie (1947), meritorie prin pictura de mediu (o pensiune berlineză) și schițarea unui portret de personaj balzacian (Luisa Schulze, patroana pensiunii), e precară prin irelevanța situațiilor erotice și inconsistența speculațiilor misticoide. Fratele meu, omul (1965
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
întâi de toate o lume dezumanizantă. Odată aruncată sămânța, răsăritul și creșterea ei deveniseră o fatalitate în egală măsură grotescă și tragică. O știau și cei care i-au preluat frânele. Memoria autorului depune mărturii elocvente pentru a adeveri schizoidia, conformismul, cinismul aparatului comunist, într-un sistem care n-a făcut decât să articuleze și să invadeze existența cu o utopie ce li s-a năzărit unora că bântuia pretutindeni. Apoi, prin contagiune, li s-a părut tot mai multora. Până când
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
și eșecului, care să îl așeze în galeria personajelor de tipul doctorului Ilea, este neconvingătoare. Bine construite artistic și perfect verosimile din punct de vedere uman sunt personajele Mateescu - cinicul coleg de șantier al lui Dunca, pentru care lașitatea și conformismul intră în firea lucrurilor, justificate fiind de violența unei istorii pe care omul nu o poate controla, Cheresteșiu - revoluționarul de profesie ajuns colonel de securitate, și Victorița - amanta vulgară a lui Dumitru Vinea, tip de femeie „infernală, versatilă și energică
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
la congresele Partidului Comunist. Dominantă rămâne, chiar și în rândurile despre Rimbaud, viziunea marxistă asupra istoriei (artei), în care artistul adevărat - cel vizionar - este exponentul revoluției permanente, „glasul conflictului dialectic”. Ideea de radicalitate - crede eseistul - pornită din revolta spiritului împotriva conformismului, „precedă actul și programul revoluționar și îl fundamentează psihologic”, însă ea trebuie, pentru a-și împlini premisele, să fie fundamentată pe dialectica materialistă marxistă. Drama pe care Al. Ivasiuc o insuflă personajelor sale vine din aceea că sincronizarea dorită a
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
este mai acid, mai dur decât în această așa-numită alegorie”. Trecerea criticului la „Scânteia” (prin excelență un spațiu rigid, ideologizat și controlat) nu rămâne fără urmări. Seria Jurnal de lectură marchează pe ansamblu o involuție a scrisului lui S. Conformismele ideologice, pozitivările unor cărți pe linie sau pledoariile în procese false și dinainte pierdute (al poeziei patriotice, de pildă) dau, dacă nu caracteristica generală, atunci măcar una din dominante. Nu mai puțin adevărat este că după 1989 S. e o
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
baza datelor textului, ci o lectură subiectivă și teologică, inspirată de o anumită tradiție și în consecință, orientată. Abordarea sa se situează echidistant între obiectivitatea istorică și filologică, proprie cercetătorului, și subiectivitatea teologică, proprie credinciosului, fapt care explică un anumit „conformism” al interpretării oferite mitului Anticristului, conformism care, în realitate, nu este altceva decât respect față de propria tradiție. Vom regăsi aceeași atitudine, încă și mai fermă, la Theodoret al Cyrului, ale cărui geniu filologic și amploare a cunoștințelor nu sunt totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
subiectivă și teologică, inspirată de o anumită tradiție și în consecință, orientată. Abordarea sa se situează echidistant între obiectivitatea istorică și filologică, proprie cercetătorului, și subiectivitatea teologică, proprie credinciosului, fapt care explică un anumit „conformism” al interpretării oferite mitului Anticristului, conformism care, în realitate, nu este altceva decât respect față de propria tradiție. Vom regăsi aceeași atitudine, încă și mai fermă, la Theodoret al Cyrului, ale cărui geniu filologic și amploare a cunoștințelor nu sunt totuși comparabile cu geniul și știința lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
noilor „realizări” (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței”, denunțului și calomniei (un text precum Cetățeanca Melinte Aneta e caracteristic) în culegerea de schițe. Jurnalul cu file violete (1955) e menționabil numai pentru introducerea notei umoristice, fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări” mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui S. are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
literare, privită din diverse unghiuri, ori în interpretările referitoare la sensurile accesibilității artei, raporturile poeziei cu spiritul contemporan, cele dintre semantica operei și stilul ei, condiția poeziei moderne ș.a. A publicat și un roman, Timpul dezmoșteniților (1983), care plătește tribut conformismului politic. Acțiunea are loc într-o colonie de mineri, în preajma și timpul rebeliunii legionare, elogiindu-se, conform rețetei oficiale, activitatea comuniștilor. Pregătirea filosofică l-a impulsionat pe S. să traducă din limba franceză câteva lucrări. Se oprește la scrierile lui
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
relațiile interumane din cadrul societății și ele sunt reprezentate prin următoarele: aă spiritul de disciplină, În sensul de conformare a indivizilor la niște reguli prestabilite; bă atașamentul față de grupurile sociale, În sensul de caritate, cooperare etc.; că autonomia voinței, reprezentată prin conformismul liber consimțit al individului. Care este esența sentimentului moral? La această Întrebare, Platon (Republicaă răspunde dikayosiné, adică echilibrul dintre cele trei părți ale sufletului: concupiscența, mânia (sau curajulă și rațiunea. De aici rezultă faptul că sentimentele, ca procese sufletești primare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
accident și starea de agonie ce îi succedă, își contemplă din exterior alterarea identității. Ele par să fi acceptat resemnate acest proces de disoluție, dar nu din pricina vreunei fatalități, ci dintr-o repulsie funciară față de impostură. Eliberate de prejudecăți ori conformisme, încearcă debarasarea de complexele și frustrările care obstrucționează libertatea de gândire și de acțiune, vor să își înțeleagă identitatea profundă prin confesiuni necenzurate, dar și prin experiențe în lumi paralele, unde perspectiva asupra realului se modifică, se ambiguizează. În altă
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
roman al timpului psihologic, accentul căzând pe funcțiile morale ale individului, urmărite în existența (sau existențialitatea) lor. Constanța, doctorul Munteanu, Gabi Sterian ratează în viața sentimentală, și eșecul lor provoacă eșecul altora. Explicațiile diferă, într-un caz e vorba de conformism moral, în altul de incapacitatea de a vedea și accepta eroarea. Prozatorul descoperă o relație coerentă, secretă, care leagă viața individului de ceea ce el numește, în altă parte, „subdestin”. Epoca, destinul pot justifica multe, dar nu totul. În triumful sau
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
norme degenerative normă reducere - norme transacționale de suprapunere interior exterior - norme tematice tematica de tulburare A tematica de tulburare B b) nivele fenomenale, care derivă de la nivelul de adaptare subiectivă; c) nivelele socio-culturale, care sunt legate de valorile normative ale conformismului comportamental în raport cu modelul socio-cultural; d) normarea ideologică, legată de o anumită concepție despre lume (Weltanschauung); e) normarea profesională, legată de comportamentul zilnic, profesional, instituționalizat. Un alt aspect se referă la structura normei și tratează poziția formală și structurală a anormalului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ideomotorie), tendința de a crede sau de a face ceva conform motivelor sociale (sugestia de prestigiu). c) facilitarea socială: indivizii unui grup tind să realizeze o anumită sarcină cu rezultate maxime, în raport cu sistemul de valori socio-culturale căruia îi aparțin; d) conformismul este consecința situației de grup; apartenența la grup obligă la acceptarea normelor sociale; în acest caz, conformismul este rezultatul a patru factori: - sugestia de prestigiu; - individul nu cunoaște alte cutume decât cele al grupului căruia îi aparține; - individul care nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
facilitarea socială: indivizii unui grup tind să realizeze o anumită sarcină cu rezultate maxime, în raport cu sistemul de valori socio-culturale căruia îi aparțin; d) conformismul este consecința situației de grup; apartenența la grup obligă la acceptarea normelor sociale; în acest caz, conformismul este rezultatul a patru factori: - sugestia de prestigiu; - individul nu cunoaște alte cutume decât cele al grupului căruia îi aparține; - individul care nu se conformează practicilor obișnuite ale grupului este eliminat de la rețeaua de drepturi și datorii reciproce a grupului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devianță. Se creează, în felul acesta, un „sistem social”, o veritabilă mentalitate cu privire la natura și formele devianței, la pericolul său antisocial și măsurile de prevenire și reprimare ale acesteia. Se consideră că devianța este ceea ce, într-o societate, se opune conformismului. Devianța este legată de tot ceea ce e restrictiv necesar în acțiunile individuale și de care individul este răspunzător (E. Sagarin). În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, toxicomani, prostituatele, homosexualii, sinucigașii, fanaticii etc. (A. Cohen, A. Gouldner
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socio-cultural nu i le mai poate oferi sau, dimpotrivă, i se propune un antimodel anomic. R.K. Merton remarcă faptul că în aceste condiții individul încearcă să se adapteze sau să se pună în acord cu societatea, apelând la următoarele mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Disciplinele tehnice sunt prin excelență un domeniu în care meseria de profesor este pusă în evidență prin stimularea permanentă a creativității, prin dialogul viu, sistematic și permanent, prin adoptarea problematizării în discuție, a conversației și dezbaterii, prin dezvoltarea învățării colectiv-participative. Conformismul ca blocaj social este un element exclus în cadrul demersului didactic la aceste discipline. Libertatea de a gândi un eveniment sau act social dau posibilitatea elevului să și exprime propria opinie, să-și fundamenteze ideile pe imaginație și intuiție: ce sar
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
existența în structura personalității sale a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]