394 matches
-
restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație [t.3.5.1*]. Să începem printr-un exemplu. Luăm cazul conformist vs. nonconformist trebuie arătat că preferințele care produc paradoxul lui Gibbard nu sunt separabile. În primul rând, din cele patru perechi de decisivitate, știm că 2 (0,1)a este o x variantă a lui 1(0,0)a și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al doilea rând, Gibbard prezintă două reformulări ale condiției libertariene; prima rezolvă problema inconsistenței cu domeniul universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat să nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai degrabă decât pentru pereți galbeni, ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat să nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai degrabă decât pentru pereți galbeni, ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.2.2.2.1*]: Se clarifică prin următorul exemplu: în cazul conformist vs. nonconformist alternativele sunt aspectul care îl privește pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
t.4.2.2*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile Lnc și U. [t.4.2.3*]: Nu există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile Lnc, U, P. Demonstrație [t.4.2.2*]. Se face prin cazul conformist vs. nonconformist: alternativele sunt. 3 : (1,0)a , ncf galben și cf i alb; și 4 : (1,1)a , ncf galben și cf galben; (unde 1 = galben și 0 = alb). Folosind semnele cardinale, voi împărți pe x variante . Pentru nonconformist
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi împărți pe x variante . Pentru nonconformist: 1 0 0 1ncf ncfP P∧ , adică în prima pereche pe care el este decisiv, preferă galben lui alb, iar în a doua pereche pe care este decisiv, preferă alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate decisivitățile și nu luăm în calcul informațiile care provin din ele. Rămânem însă fără nicio informație despre preferința socială<footnote Aceasta deoarece nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă individul decisiv pe (x,y) preferă pe x lui y, și preferă pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x lui y, și preferă pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
s-a rostogolit un „nou val” de scriitori și regizori care prefigura tot ce apreciem la generația anilor ’60: abandonul convențiilor narative și interesul pentru sex, tineret, politică și alienare. Cele mai influente romane publicate În vestul Europei - Il Conformista (Conformistul, 1951) de Alberto Moravia, La Chute (Căderea, 1956) de Albert Camus, Die Blechtrommel (Toba de tinichea, 1959) de Günther Grass - erau, fiecare În felul lui, mai originale și mai Îndrăznețe decât ce le-a urmat În literatură. Chiar Bonjour tristesse
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ale comportamentelor, omițând semnificația valorică pe care acestea le exprimă. Astfel, un om care este disciplinat la locul de muncă, își realizează sarcinile conștiincios, nu intră în conflicte cu șefii și colegii etc. poate exprima atitudinii diferite, poate fi un conformist care urmărește să fie bine văzut și să fie promovat, dar poate fi și un om corect, care dorește promovarea scopurilor organizației, realizarea de performanțe, aplicarea cunoștințelor sale profesionale, sau (așa cum a arătat sociologul Max Weber) acest comportament poate să
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o zodie comercială și formarea unei piețe cu un gust tributar modei, "estetica cumpărătorilor". Un astfel de pericol îl semnala și Bachelin privitor, mai ales, la artele aplicate și la deformările aduse gustului popular, genuin, autentic, de către "gustul burghez", adulterat, conformist, fetișizant, lipsit de discernământ. Mai mult decât atât, Kimon Loghi se află în cercul restrâns al celor doisprezece membri fondatori ai "Tinerimii artistice", fusese, la München, elevul lui Franz von Stück, pictor apreciat de Arghezi, fără exagerare însă. Ceea ce devenea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fenomenelor ce se Înscriu În orizontul socio-economic al societății contemporane și care dau „dureri de cap” managerilor și liderilor din lumea afacerilor, Frans Johansson aprecia că „dacă ești prea rebel, atunci riști să fii concediat, iar dacă ești un tip conformist, atunci nu aduci nimic nou În afaceri”. Ca să obții un echilibru Într-o piață dinamică, este important după aprecierea specialistului citat, să iei În considerație și efectul Medici. Ce presupune acest efect? La ora actuală toți inovatorii schimbă lumea realizând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]