11,501 matches
-
nudă a realului. Ca și la Mircea Eliade sau Cortasar deznodămîntul este tragic. Dacă eroul cărții se întreabă la sfîrșit despre rodul acțiunilor sale înseamnă că el ne indică o încercare metaforică de implicare a lui Dumnezeu în lupta dintre confuzia de valori din cadrul sistemelor sociale. Drumul tezei este însă aleator pentru simplul fapt că experiența se centrează pe valoarea poetică a evenimentului. Originală, proza înregistrează o ușoară scădere de conținut în favoarea formei pentru că pînă la urmă biografia lui Don Juan
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
cu cea mai bună prietenă a ei". Nu înțeleg de ce termenul "homosexuale" este pus între ghilimele, că doar "homo" nu înseamnă "bărbat", ci "asemenea" (gr. homos), iar lesbienele sînt și ele homosexuale, în egală măsură cu pederaștii. Să neglijăm însă confuziile autorului într-un domeniu care îl depășește și să reținem doar ideea: sexul în grup ca atribut definitoriu. Aici s-ar putea să se afle un adevăr, cîtă vreme îl regăsim în interviul cu Hugh Hefner, revărsat generos pe șapte
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
în propria bătălie contra obscurantismelor la modă. Readucerea lui Maiorescu în librării și programe didactice, după articolul lui Liviu Rusu din 1963, a reprezentat, desigur, o nobilă recuperare, dar nu însoțită neapărat de conștiința clară a unei alternative ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și pe care o întreținea cu mare grijă. în 1970, cînd eu însumi am publicat Contradicția, nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din deceniul care urma (protocronismul și celelalte
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
șocantă revitalizare din 1989 încoace. Țintelor de natură literară subliniate de Camil Petrescu li se pot adăuga cele de natură ideologică pe care le-a avut în vedere E. Lovinescu. Apelul la ordine și la rațiune a redevenit actual în confuzia de astăzi a valorilor artistice, morale și ideologice. Dacă ne întoarcem la esența concepției maioresciene asupra artei, observăm că ea a jucat, la rîndul ei, un rol cu mult mai însemnat decît au fost dispuși să creadă chiar susținătorii ei
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
fost intoxicată. Proletcultismul anilor '50 avea în junimism un adversar mult mai redutabil, și nu doar literar, decît era capabil să-și dea seama. După cum, logica limpede și nenegociabilă a spiritului maiorescian se cuvine invocată cu tărie astăzi, cînd domnește confuzia valorilor și a criteriilor, în artă, în politică, în mentalități.
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
semnele de întrebare la care m-am referit. Cel dintîi este legat de natura însăși a holocaustului. Dl Ungheanu vorbește de un dezastru provocat de kominternism, așadar de o intervenție a sovieticilor care a condus la obnubilarea tradițiilor și la confuzia valorilor românești. Mai niciunde dl Ungheanu nu vorbește despre comunism, despre sistemul ca atare. în felul acesta problematica este fatal limitată la efectele antinaționale și antiromânești ale unei anumite politici culturale. Nu încape îndoială că aceste efecte au existat și
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
a unei epoci revolute. Sau atitudinile aberante, precum "propunerea sanctificării lui Eminescu, clamată în plin Parlament de un "tribun" supraponderal și veșnic agitat. A aspira să transferi cele ce țin de cultură în sfera cultului e o tristă dovadă de confuzie intelectuală, cu atât mai tristă și mai alarmantă cu cât s-a și creat un precedent în cazul lui Ștefan cel Mare. Dar, dincolo de acestea, se poate auzi și glasul abjecției. Am rămas astfel siderat când, la o emisiune a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
subscrie la amîndouă. Necazul apare cînd le confundăm, cînd idiosincrasia se încăpățînează să dureze monumente publice (și fie izbutește, prin capriciu de tiran, fie cade în ridicol), ori cînd raționamentul impersonal solicită adeziuni individuale, participări personale și chiar intimiste. Iar confuzia devine mult mai gravă atunci cînd e preluată de inși care nu au nici un fel de relație cu literatura, nici una personală, nici una profesională.
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
largă de lucrări. Oricît de serioase ar fi aceste argumente, ele sînt puternic contrabalansate de "rezonanță neplăcută" de care vorbea deja autorul articolul din 1965. Principalul dezavantaj al cuvîntului Romanica, ceea ce îl face să sune ridicol este, evident, posibilitatea de confuzie cu un diminutiv. Accentul, care ar trebui să cadă pe vocală "a" pentru a denumi cîmpul de cercetare, se deplasează la lectură, aproape inevitabil, pe "i", prin analogie cu accentuarea diminutivelor precum mititica, bătrînica, frumușica etc.. De altfel, cuvîntul derivat
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
care ar trebui să cadă pe vocală "a" pentru a denumi cîmpul de cercetare, se deplasează la lectură, aproape inevitabil, pe "i", prin analogie cu accentuarea diminutivelor precum mititica, bătrînica, frumușica etc.. De altfel, cuvîntul derivat care rezultă din această confuzie - românìcă - există deja, ba este chiar înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975: că substantiv masculin, "diminutiv al lui român", folosit "mai ales in snoave și povești". Citatelor din dicționar li se pot alătura ușor altele
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
cărui tipărire nu-mi amintesc. Descoperindu-l printre pagini părăsite, aproape îmi venise să cred că era un extras din Istoria literaturii a lui Călinescu. Am cercetat-o, grijuliu. Nici vorbă. Ca sa vedeti, cît orgoliu păcătos să pun ipoteza unei confuzii cu scrisul genialului nostru critic. Este, nu este al meu textul, eu îmi iau inima-n dinți și-l semnez. Mai ales că doi sau trei din bătrînii și fidelii mei cititori mi-au spus că l-au "mirosit". Unul
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
ele să-și propună abandonarea proprie-i specificități de limbaj pentru a flata, prin mimetism, spațiul de acțiune al celeilalte. Comunicînd în mod firesc, răspunzînd legitim aceluiași imperativ cultural și artistic, acțiunea pictoriței și prezența poetei converg fără a crea confuzie și coexista fără a se concura. Din această întîlnire, pe jumătate inevitabilă - pentru că artele visează continuu să-și recupereze unitatea pierdută -, pe jumătate provocată și programatica, a rezultat nu numai o expozitie în două registre, ci și o carte-album care
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
ce avantajează ambele domenii, teoretizează în marginea conceptului de poezie, insistînd pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice că tocmai acești factori îi instiga intelectul intru omologarea unei complexități polisemantice: "ăFenomenul poetica are mai multe fete, vechi și noi, mai multe ăvîrste comportamentaleă, paliere cronologice, astfel că sub această comoda emblemă viețuiesc și supraviețuiesc
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
gazete vitejia celor că voi e/ mult cîntată și răsplătita mult/ iar oamenii vă fac serbări cu artificii și claxoane" (Zi). Alteori poeta se lasă-n voia valului oniric, ondina ce se interoghează melancolic în transparență acvatică a somnului, în confuzia blîndă a obiectelor, a ființelor, a orelor ce se întrepătrund: "Și-acum încotro să înot cu cele două cozi de sirenă?/ Și la ce să fiu mai atentă?/ La cele care strălucesc în orbirea de noapte/ sau la cele pe
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
referire. Din nefericire, însă, rigurozitatea autoarei nu a fost dublată de cea a editorului: personajul colectiv "Grupul Editoria UNIVERSALIA", care s-a ocupat de tehnoredactarea computerizată, nu a avut doar scăpări mai mult sau mai putin scuzabile, cum ar fi confuzia cifrelor arabe cu cele române (!) sau plasarea greșită a ghilimelelor, ci și unele care fac să devină inutilă tocmai precizia științifică pe care mizează această carte. Practic, din cele aproape 800 de note de final, majoritatea nu corespund numeric cu
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
cele aproape 800 de note de final, majoritatea nu corespund numeric cu referințele din text; cifrele sunt schimbate între ele, titlurile sunt deplasate iar unele referiri din corpus pur și simplu nu apar la sfarsit (notă 974!), ceea ce duce la confuzii ridicole de care autoarea nu poate fi răspunzătoare, credem noi. Din păcate doar "credem", bazându-ne pe exactitatea științifică și bună-credință de care dă dovadă d-na Dinescu în paginile volumului, având în vedere că pagina de gardă nu oferă
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se bucură de un mare interes. E, repet, aici confuzia dintre filosofie și literatura, cărțile lui Noica fiind considerate mare literatura. Și nu e vorba numai de actul creator în sine, socotit similar operei de artă. Dl. Flonta are dreptate să releve că atitudinile marcînd despărțirea de Noica (ale d-
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
cînd alte probleme bat la poarta vieții" (p. 75). La Universitate, Al. Rosetti "nu a învățat nimic din criticile care i s-au adus. El a continuat să acorde o atenție cu totul exagerată studiului limbii române vechi" (p. 89). Confuzia fatală dintre lucrarea de popularizare și cercetarea științifică transpare chiar în observațiile și obiecțiile de detaliu: "Numai un om cu pregătire specială putea să se orienteze în mulțimea de prescurtări, trimiteri, care împînzesc Dicționarul" (p. 75). în domeniul limbii se
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
Stai, n-am terminat. Iluzia armoniei e depășită de H.P.-B. La ea, soluția creației (concertul de Bach) e convențională, ca și în sartriana Greață. Nu-i, ca la Proust, concluzia unei experiențe interioare. În datele experienței ei, starea de confuzie ajunsă la descompunere, potențata la maximum - cum vede bine Corina - de gemeni, dublu de pus în legătură și cu ideea lui Girard, a violenței în asemănare, deci starea de descompunere nu poate duce decît la desăvîrșirea ei, stadiul canceros, al
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Încurcat? Până la urmă, un Poet (ăla pletosul, bețivul și urâtul, care nu se lasă de... poezit, cum bine iai zis, punându-i numele alături de un puritan, «prieten» de-al lui atins de jigodie) m-a lămurit. Ca să dai Întâietate - fără confuzie (ce subtilitate!), Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (ACSR), printre multe alte Asociații scriitoricești românești (În total... două până acum - prima Înființată acum 10 ani și cealaltă acum vre-un an și ceva) ai numit-o «Prima Asociație Scriitoricească», pe scurt
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
ar îndesi vizitele, praful s-ar alege din forța să de șoc. Cand nu este patologic, urmare a alterării sănătății, pugnacitatea și-o asigura tocmai prin neasteptata-i apariție. Geniul sau este unul actoricesc, cu maximă reușită în starea de confuzie pe care o naște trecerea lui prin scenă, prin contradicțiile surprizei, de la anxietate la deplină liniștire ce succede, putând avea chiar un efect cathartic. Încât se poate afirma cu profesionism că nu este bântuit în vis de nici un coșmar, este
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
egali ci complementari, iar polaritatea masculin-feminin e într-un echilibru fragil. Tendința, reală în zilele noastre, de masculinizare a femeii și feminizare a bărbatului complică și mai mult lucrurile. * În sfîrșit, lideră feminismului românesc, Mihaela Miroiu, ține să lămurească o confuzie: feminismul nu e o mișcare împotriva bărbaților, ci împotriva patriarhatului că forma de organizare a relațiilor publice și private între sexe. Lupta se dă pentru schimbarea mentalității: În cazul nostru, femeilor le este greu să se descotorosească de tot soiul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
III-a singular a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ. Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția a II-a revăzuta și adăugita, București, Humanitas, 1997, p. 328). Persoană a II-a singular, frecvență în proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
aici pornește tot răul. Rapoartele S.R.I. la care am avut acces, în anii din urmă, în Parlament, bunăoară, sînt concepute și redactate în același limbaj securistic de altădată, vădesc aceeași înțelegere a fenomenelor sociale, politice sau culturale și denotă aceeași confuzie de preocupări că și înainte de 1989.
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]