449 matches
-
care avea ceas de mână. Oricum avea impresia că ora era pe terminate. Deodată îi vede soluția printre figurile geometrice. O idee l-a salvat ca întotdeauna: drepte, linii, paralele și perpendiculare, unghiuri și triunghiuri, asemănări, legi, axiome și teoreme, congruență, constante și circumscrieri, limite inferioare și superioare, Euclid, Pitagora toate s- au rotit pentru clarificarea problemei. O trece pe curat și nu mai are niciun rost să stea în clasă. Hotărât își predă teza deși nimeni nu a ieșit afară
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
strâmbe, primul din cauza extragerii din placentă cu forcepsul, al doilea pentru că scosese din țâțâni cu septul o chiuvetă din fontă, în timp ce încerca să se ferească de un coleg care-l amenința cu un bulgăre de zăpadă. Știută este, de asemenea, congruența nasului cu mădularul cel mai capricios al individului de parte bărbătească. Trăgând ultimele concluzii posibile, atât poșeta, cât și seducătorul evoluționist puteau fi doar niște găselnițe care să-l ascundă pe Leo sub un travesti suplimentar. L XL Multe după-amieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
locuiesc în preajma Istrului și despre care nu știu dacă în afară de nume mai venerează ceva din cele ale lui Hristos"-Fontes, IV, p. 143. În secolele VII-X, Scythia se numea Istros. Avem de-a face cu o forma mentis, rezultată din congruența fondului local de sorginte antică și romană-bizantină cu accente ale cultului oficial și ecouri heterodoxe (R. Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești). Ritul funerar, în Dobrogea, în secolele VII-X: se constată o realitate discutabilă, și anume, coexistența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vonarburg, 1994). Aceste funcții originale ale visului sunt folosite de Vonarburg și din alte motive, în Lumii îi spuneau pădure. Fiecare element (visul, precogniția, telepatia, sexualitatea originală) fusese deja utilizat și de alți autori de SF, niciodată însă cu aceeași congruență dinamică, așa cum se întâmplă în textele prezentate. Densitatea și congruența în folosirea respectivelor teme, marginale în SF-ul clasic, au drept efect crearea unor universuri recognoscibile. Acestea din urmă posedă o dimensiune ideologică destul de clară, chiar dacă ea nu este potrivită
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Vonarburg și din alte motive, în Lumii îi spuneau pădure. Fiecare element (visul, precogniția, telepatia, sexualitatea originală) fusese deja utilizat și de alți autori de SF, niciodată însă cu aceeași congruență dinamică, așa cum se întâmplă în textele prezentate. Densitatea și congruența în folosirea respectivelor teme, marginale în SF-ul clasic, au drept efect crearea unor universuri recognoscibile. Acestea din urmă posedă o dimensiune ideologică destul de clară, chiar dacă ea nu este potrivită opticii feminine, în care sunt prezente și se consolidează ecologia
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
noastre de a ne adapta elevului, în special când acesta este furios sau necăjit; am putea decide fie să nu spunem nimic, fie să-i întoarcem spatele. O comunicare eficientă are următoarele caracteristici: * Pornește de la datele realității concrete, prezența situației; * Congruența dintre mesajele verbale și nonverbale; * Acordarea feed-back-ului reciproc; * Efect de autoreglare asupra conduitei personale - homeostazie comportamentală; * Facilitarea conștientizării de sine; * Adaptarea creativă a persoanei. Există obișnuințe verbale care blochează comunicarea pe care fiecare dintre noi le folosim, uneori inconștient sau
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
un număr mare de cetățeni consideră că acțiunea va îmbunătăți societatea, rezultatul este o relație strânsă nu doar între oameni și partid, ci și între oameni și guvernare. Acest lucru se întâmplă rar: trebuie să existe un grad ridicat de congruență între liderii partidului și populație. Nașterea unei națiuni poate fi unul din puținele momente când există o astfel de congruență. Partidele au rareori acest efect mobilizator, deoarece în același timp trebuie să existe o conducere puternică la vârf și rădăcini
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și partid, ci și între oameni și guvernare. Acest lucru se întâmplă rar: trebuie să existe un grad ridicat de congruență între liderii partidului și populație. Nașterea unei națiuni poate fi unul din puținele momente când există o astfel de congruență. Partidele au rareori acest efect mobilizator, deoarece în același timp trebuie să existe o conducere puternică la vârf și rădăcini puternice ale partidelor la bază. În timp ce conducerea personalizată a existat frecvent în lumea în curs de dezvoltare în perioada proclamării
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
erau doi frați siamezi/ Un fel de soare negru mă locuia/ Un fel de pasăre augustă a neantului (...)// Într-o arenă fără gladiatori/ într-un câmp cu flori sălbatice,/ străpuns de lăncile asfințitului// Astfel mă amintesc:/ incongruent, bălăcindu-mă în congruențe,/ nufăr al muțeniei,/ custode al scrierilor apocrife,/ hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă, spațiu de dezvoltare și interacțiune surdă a funcțiilor fiziologice, organele vitale, ele însele transformate în cupluri prin coexistența
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cei mai remarcabili reprezentanți ai nondirectivismului este pedagogia instituțională (există și aici orientări variate). Care sînt condițiile care fac posibilă aplicarea unei pedagogii nondirective? Și de data aceasta se apelează la două principii ale lui Carl Rogers: acceptarea necondiționată și congruența. Prima noțiune presupune că fiecare membru al grupului îi acceptă pe toți ceilalți, așa cum sînt, că nimeni nu întreprinde nici o acțiune constrîngătoare pentru a-i schimba pe ceilalți (în afara cazurilor în care cineva ar încerca să aducă vreun prejudiciu altuia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
proprie așa cum este. Trebuie să reținem precizarea pe care o face M. Lobrot: acceptarea necondiționată nu exclude influența asupra altuia (24, apud 29, p. 273); dar această influență nu are un caracter constrîngător, ci apare ca o identitate facilitată de congruență. În condițiile aplicării celor două principii, clasa de elevi devine un loc de întîlnire cu altul și cu sine, un loc în care identificările se construiesc și se îmbunătățesc în permanență, favorizîndu-se prin excelență autoeducația. Elevii sînt aceia care își
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
construiesc și se îmbunătățesc în permanență, favorizîndu-se prin excelență autoeducația. Elevii sînt aceia care își organizează mediul, cu activitatea și relațiile specifice; profesorul este prezent, dar nu conduce, el este unul dintre membrii grupului. Influența sa educativă nu depășește limitele "congruenței". El își oferă serviciile în măsura în care elevii o cer ("principiul ofertei și cererii"). Sesizarea trebuințelor altora se întemeiază pe cunoașterea lor, iar aceasta se dobîndește pe două căi: prin observarea atentă și prin empatie (capacitatea de a te identifica cu altul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
proiectul și-a atins obiectivele propuse (în termeni de relevanță, eficiență, efectivitate, impact, sustenabilitate). Deși diferite (în măsura în care sunt privite exclusiv din prisma momentului în care intervin și a obiectivelor specifice care le ghidează), cele două procese prezintă importante puncte de congruență (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Principalele asemănări și deosebiri dintre cele două procese de evaluare Evaluarea propunerilor de proiect Evaluarea rezultatelor unui proiect Ce se evaluează? Eligibilitatea (îndeplinirea unor criterii administrative specifice, eliminatorii) și calitatea propunerii de proiect (în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de dezvoltare comunitară, aspectele „tehnice” specifice oricărui demers de evaluare - ce recurge, adesea, la abordări, metode sau instrumente specifice științelor sociale - pot crea alte punți importante de legătură între cele două procese de evaluare. Dar cel mai important punct de congruență privește dimensiunea de învățare ce poate fi asociată ambelor procese de evaluare. Derulate în mod participativ - cu implicarea tuturor actorilor locali relevanți: beneficiari, inițiatori, parteneri, autorități locale etc. -, cele două procese de evaluare urmăresc, de fapt, aceeași țintă: creșterea capacității
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
asimilare 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor Capitolul 3 Publicitatea în mass-media 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă Modelul teancului de hârtii 32. De ce vreți să vă cumpărați o berlină mare după ce ați văzut o reclamă în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Influence des indices non verbaux sur les processus persuasifs”, L’Année psychologique, vol. 104, nr. 2, pp. 227-248 Capitolul 3 Publicitatea în mass-media Cuprins 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă Modelul teancului de hârtii 32. De ce vreți să vă cumpărați o berlină mare după ce ați văzut o reclamă în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate Ciudat, astăzi aveți chef să vă schimbați marca de bere preferată... De obicei în supermarchet mâna se întinde automat spre marca pe care o cumpărați în mod obișnuit, dar, de această dată, aparent fără motiv, o imagine vă apare
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
multe scene în care apăreau tineri care beau bere. Pare să nu aibă nici o importanță, dar scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după serial, produce un efect de saturare: tot ce poate face e să reactiveze imaginile cu bere din serial, care nu au o marcă specifică. Astfel de experimente demonstrează ceea ce noi numim efectul de „congruență program-publicitate”: este important ca programul și publicitatea să aibă în comun anumite teme pentru ca memorarea să fie eficientă. Acest experiment arată însă că doar congruența nu este suficientă. E important ca reclama să preceadă programul în care vor fi reluate
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care nu au o marcă specifică. Astfel de experimente demonstrează ceea ce noi numim efectul de „congruență program-publicitate”: este important ca programul și publicitatea să aibă în comun anumite teme pentru ca memorarea să fie eficientă. Acest experiment arată însă că doar congruența nu este suficientă. E important ca reclama să preceadă programul în care vor fi reluate temele-cheie. De aici și necesitatea celor care își fac reclamă de a-și coordona mesajele cu conținutul programelor televizate. Aceste studii atrag atenția și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai greu reclama care era inserată în programul „Sex and the City” decât în programul „Malcolm”. Un element important e că nu s-a constatat nici un efect de congruență program publicitate. După părerea autorilor acestui studiu, sexul poate fi nefast pentru memorarea reclamelor pentru că mobilizează resurse emoționale prea importante și acaparează toată atenția. Este de asemenea un factor de tensiune și de așteptare: prea stimulat de imagine de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
produsului despre care este vorba în reclamă. Concluzie Creierul are tendința să considere un obiect sau un mesaj în funcție de ultimul concept care a fost activat de el cu câteva minute mai înainte. Acest fenomen permite crearea a ceea ce noi numim congruența program-publicitate în televiziune și forțarea telespectatorului de a lua considerare în produsul prezentat aspectul cel mai avantajos care îl va determina să cumpere produsul. Este vorba de fapt despre pregătirea creierului uman pentru a fi disponibil la momentul re clamei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin tendința de a ajuta pe cineva sau de a cere ajutorul cuiva, sau pur și simplu de a-i accepta vecinătatea. În acest context, imaginea monedelor în deschiderea reclamelor orientează preocupările telespectatorului către propria persoană. Rezultă un efect de congruență cu reclamele „egocentrice”, cum ar fi reclamele pentru automobile, pentru produse cosmetice, regimuri de slăbit: suntem pregătiți să le primim cu o stare bună de spirit, creierul nostru este „disponibil pentru asta. Bineînțeles, rareori suntem conștienți. Concluzie Atitudinea egocentrică a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
așa-zis centrală a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii C capacitate de memorare caractere sexuale secundare alegere oarbă câmp vizual condiționare asociativă confabulare congruență program publicitate continuum biologic între plăcere și durere cortex auditiv primar orbitofrontal parahipocampic prefrontal costuri de oportunitate cruzime și voaierism culpabilitate și altruism D desensibilizare dezinhibarea violenței discurs autocentrat heterocentrat narativ auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală); ii) de progresie (aport semantic permanent îmbogățit: continuitatea tematică este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii) de non contradicție (a reprezentărilor despre lume); iv) de relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]