1,400 matches
-
un baiț dintr-un litru de oțet, 2 l de apă și 500 g miere de albine. Gogoșarii de curăță de cotor, apoi se undesc în baiț timp de cinci minute, după care se scot și se lasă la răcit. Conopida se desface buchete mici și se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane cu hrean și frunze de țelină printre ei. Punem în fiecare borcan boabe de piper, enibahar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
curăță de cotor, apoi se undesc în baiț timp de cinci minute, după care se scot și se lasă la răcit. Conopida se desface buchete mici și se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane cu hrean și frunze de țelină printre ei. Punem în fiecare borcan boabe de piper, enibahar, muștar și foi de dafin. Gustăm oțetul și dacă trebuie, adăugăm sare și turnăm peste gogoșari. Legăm borcanele cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare și turnăm peste gogoșari. Legăm borcanele cu celofan și le dăm la beci. Baițul se pune la fiert timp de cinci minute, apoi adăugăm gogoșarii să dea un clocot. După ce s-au răcit, îi umplem cu buchețele de conopidă. GOGOȘARI UMPLUȚI CU CONOPIDĂ ȘI STRUGURI 4 kg gogoșari, 2 kg conopidă, 1,5 kg struguri, 1,5 l de oțet, 6 l apă, 600 g miere de albine, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, foi de dafin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gogoșari. Legăm borcanele cu celofan și le dăm la beci. Baițul se pune la fiert timp de cinci minute, apoi adăugăm gogoșarii să dea un clocot. După ce s-au răcit, îi umplem cu buchețele de conopidă. GOGOȘARI UMPLUȚI CU CONOPIDĂ ȘI STRUGURI 4 kg gogoșari, 2 kg conopidă, 1,5 kg struguri, 1,5 l de oțet, 6 l apă, 600 g miere de albine, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, foi de dafin, 50 g boabe de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la beci. Baițul se pune la fiert timp de cinci minute, apoi adăugăm gogoșarii să dea un clocot. După ce s-au răcit, îi umplem cu buchețele de conopidă. GOGOȘARI UMPLUȚI CU CONOPIDĂ ȘI STRUGURI 4 kg gogoșari, 2 kg conopidă, 1,5 kg struguri, 1,5 l de oțet, 6 l apă, 600 g miere de albine, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, foi de dafin, 50 g boabe de muștar, 200- 250 g sare, frunze de țelină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apă, 600 g miere de albine, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, foi de dafin, 50 g boabe de muștar, 200- 250 g sare, frunze de țelină, 8 bucăți de hrean Gogoșarii se curăță de cotor și semințe, conopida se spală, apoi se opărește cu apă sărată și se lasă la scurs, după care se spală strugurii și se lasă la scurs. Apa, oțetul, mierea, sarea, piperul, enibaharul și foile de dafin se pun la fiert, apoi, pe rând
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
spală strugurii și se lasă la scurs. Apa, oțetul, mierea, sarea, piperul, enibaharul și foile de dafin se pun la fiert, apoi, pe rând, opărim gogoșarii. Punem în borcane frunze de țelină și hrean, apoi gogoșarii umpluți cu buchețele de conopidă și, alternativ, gogoșarii umpluți cu struguri. Printre ei, punem iar frunze de țelină și rădăcini de hrean. Deasupra punem boabe de muștar, frunze de țelină, hrean, bețișoare, apoi turnăm baițul fierbinte. Legăm borcanele și le dăm la beci. MURATURI ASORTATE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu două rânduri de celofan și se ține la căldură până se limpezește zeama, după care îl ducem la rece. PĂTLĂGELE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se pun peste ceapă rece, se adaugă condimentele și oțetul, apoi se pune în borcane, se leagă și se sterilizează timp de 20 de minute. SALATĂ VINEGRETĂ 2 kg ardei, 2 kg gogoșari, 3 bucăți de țelină, 2 bucăți de conopidă, 2 kg morcovi Se taie ardeii și gogoșarii fideluțe, iar țelina și morcovul se rad pe răzătoare. Conopida se rupe buchețele, apoi, separat, se fierb 1,5 l de oțet de 9 grade, 500 ml de ulei, 500 g zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se sterilizează timp de 20 de minute. SALATĂ VINEGRETĂ 2 kg ardei, 2 kg gogoșari, 3 bucăți de țelină, 2 bucăți de conopidă, 2 kg morcovi Se taie ardeii și gogoșarii fideluțe, iar țelina și morcovul se rad pe răzătoare. Conopida se rupe buchețele, apoi, separat, se fierb 1,5 l de oțet de 9 grade, 500 ml de ulei, 500 g zahăr, 150 g sare și piper boabe. Se răcește, se toarnă peste legume și se lasă timp de 24
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zi, căci varza mai lasă zeamă. A doua zi, amestecăm bine și punem la borcane, le legăm bine și le dăm la beci. VEGETA LA BORCAN 1 kg morcovi, 1 kg păstârnac, 1 kg pătrunjel, 1 kg gogoșari, 1 kg conopidă, 1 kg ardei kapia, pătrunjel 2 legături, țelină 2 legături, 600 g sare Se dau toate prin mașina de tocat și se amestecă cu sare, apoi punem la borcane și adăugăm puțin ulei deasupra. la sfârșit, le legăm și le
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
carcinoame produc o îngroșare difuză și o indurație a întregului perete al veziculei biliare [1,4,5]. Carcinoamele ce apar în asociere cu neoplasme papilare intracistice sunt de obicei sesile (atașate la bază) și au un aspect polipoid sau de conopidă. Carcinoamele mucinoase și cu celule în inel cu pecete au o suprafață netedă mucoidă sau gelatinoasă [1]. MICROSCOPIA Au fost adăugate două tipuri histopatologice noi: carcinomul cribiform și tumora benignă cu celule gigante [1]. Adenocarcinomul de tip biliar. Acesta este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
etc.). Plante atacate și mod de dăunare. Coropișnița este o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare, când temperature aerului are valori de 14 - 15 C. In primele zile adulții se hrănesc pe diferite crucifere spontane și apoi trec pe cele cultivate (răsaduri sau seminceri de varză, conopidă). Ploșnițele sunt mai active în zilele însorite și călduroase, când pot zbura la distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au loc copulația și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 12 - 14, rareori
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
când pot zbura la distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au loc copulația și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 12 - 14, rareori până la 36 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, hrean și alte crucifere. Perioada ovipozitară se eșalonează pe o durată de 4 - 6 săptămâni, timp în care o femelă depune 80 - 120 ouă. Incubația durează 815 zile. Larvele neonate stau grupate în locurile unde au fost depuse ouăle. După
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
buruienilor, lucrări ce contribuie la micșorarea biologică a dăunătorului; o rotația culturilor; o pe suprafețe mici se recomandă scuturarea plantelor semincere pe prelate, adunarea și distrugerea adulților. Această operație se face dimineața devreme. b) măsuri chimice: În culturile de varză, conopidă și alte crucifere pentru consum se aplică tratamente cu unul din produsele Actellic 50 EC - 0,15 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Cyperguard 25 EC - 0,015 %, Cipertrin 10 EC - 0,02 %, Decis 2,5 EC- 0,05 %, Fastac 10
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite sau în pământ. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici în pământ, printre rândurile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Larvele puricelui negru al verzei pot fi parazitate de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează la varză și conopidă abia plantate, care pe timp secetos se pot usca (fig. 6 b). Adulții pot provoca pagube însemnate și la semincerii de crucifere la care atacă mugurii, florile și chiar fructele, reducând producția de semințe. Măsuri de prevenire și combatere o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Centhorrhynchus sulcicolis Marsh Răspândire. Gărgărița galicolă este răspândită în diferite regiuni din Europa și Africa de Nord. În țara noastră se întâlnește frecvent în Transilvania, Muntenia și Moldova, producând pagube mai ales în culturile de varză și conopidă. Descriere. Adultul are 2 - 3 mm lungime, de culoare neagră- cenușie, cu pete albe pe părțile laterale ale mezotoracelui. Rostrul este roșcat și se găsește ascuns în stare de repaus într-un șanț special al prosternului. Pronotul este puternic punctat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele mai dezvoltate, cu țesuturi lignificate, ouăle sunt depuse pe rădăcini. Prolificitatea unei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
evoluează în tot cursul iernii până în primăvara următoare. Larvele gărgăriței galicole a verzei pot fi parazitate de Aneuclis melanarius Holm. (familia Ichneumonidae) și Triaspis obscutrellus Nees. (familia Braconidae). Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube la culturile de varză, conopidă și alte crucifere. În galele produse de larve se instalează diferite microorganisme, care provoacă putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou. O femelă poate depune 35 - 40 de ouă. Larvele care apar, pătrund în silicve, unde se hrănesc cu semințele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt parazitate de viespile Diospilus morosus, Sygalphus obscurellus, Encyrtus ceutorrynchi, Isurgus heterocerus, Isurgus morionellus, iar adulții de braconidul Microctonus melanopus. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții și larvele produc pagubele cele mai mari în culturile semincere de varză și conopidă. Adulții rod cavități mici în tulpini, pedunculi și în butonii florali. Larvele pătrund în silicve și consumă semințele. O singură larvă poate distruge 6-9 semințe. În anii de invazii, acest dăunător poate produce pagube de 8-10 %. Măsuri de prevenire și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune în medie 100 ouă. Incubația durează 6 - 10 zile, iar larvele care apar, pătrund în pețiolul frunzelor sau în tulpini, în care se hrănesc, formând galerii. Dezvoltarea larvară durează 30 - 50 zile, iar transformarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]