972 matches
-
Acasa > Redactia > Autori > ARON SANDRU Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Iată ce declară astăzi, Aron Șandru, consăteanul și verișorul meu „de-al doilea”, pe care l-am cunoscut, de fapt, pe Facebook: „Anii grei și plini de vicisitudini, printre străini, m-autransformat ca om, iar singurul mod care mă face să uit că sunt departe de țara mea
ARON SANDRU de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343943_a_345272]
-
trăit, sub același cer cu groparii tinereții lui: justiția română și cel de la care luase asupra sa păcatul greu ca pământul, adevăratul asasin, Gheorghe Avram. Printr-un joc al destinului acesta, având de executat o pedeapsă pentru omor asupra unui consătean, i-a și fost coleg de celulă la un moment dat, la Penitenciarul Codlea. Eliberarea a venit în urma unui raport de expertiză aprobat de către procurorul Emil Moța, care a stabilit că profilul ADN, recoltat de la victimă în timpul urmăririi penale, dar
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
Popular Raional, fiind, la cei 22 de ani cel mai tânăr deputat din Raionul Șimleu. Imi aduc aminte cu mult drag de acele zile trăite și petrecute acolo la țară. în comună și satul natal. Eram permanent aproape de oameni, de consăteni. Le ascultam păsurile, doleanțele, le cunoșteam durerile și necazurile și pe cât posibil îi ajutam, le rezolvam cererile. Astfel mi-m câștigat încrederea și respectul care întotdeauna au fost reciproc. Acolo, la țară în satul natal și nunumai, oamenii, acei țărani
CAP. 7- de IONEL CADAR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343097_a_344426]
-
iarnă. Puțini se ocupau cu agricultura, pământ arabil nefiind suficient, dar nici aceia nu puteau trăi doar din această ocupație. Pentru el căzuse cum nu se poate mai rău această naștere. Peste câteva zile trebuiau să meargă la nunta unui consătean, bun prieten al lui care își mărita fata. Văzuse cum îmbobocește pe zi ce trece această codană, că doar a crescut sub ochii săi, fiind vecini și, chiar tătâne-său sperase s-o mărite cu Gligor când o fi mai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Dulce copilărie “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac[ Lacul Tatlageac = lac cu apă dulce amplasat în nordul Mangaliei, între localitățile 23 August și Olimp.(n.red) ]. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
în lista morții”, tocmai o alăpta pe sora mea mai mare, Elena. Nemulțumit că nu l-au găsit și pe tata, șeful a lăsat doi soldați s-o păzească pe mama și a mers să-i adune și pe alți consăteni. În timp ce soldații stăteau cu puștile îndreptate asupra ei mama se ruga: „Doamne, dacă ești cu adevărat, dă-mi un semn. Ajută-mă să-mi salvez copilul”. A urmat ceva greu de înțeles cu mintea umană: unul din soldați a mers
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
iarnă. Puțini se ocupau cu agricultura, pământ arabil nefiind suficient, dar nici aceia nu puteau trăi doar din această ocupație. Pentru el căzuse cum nu se poate mai rău această naștere. Peste câteva zile trebuiau să meargă la nunta unui consătean, bun prieten al lui care își mărita fata. Văzuse cum îmbobocește pe zi ce trece această codană, că doar a crescut sub ochii săi, fiind vecini și, chiar tătâne-său sperase s-o mărite cu Gligor când o fi mai
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
nici un câine. Se zvonea că între casa lui și a cotoroanței există un tunel păstrat de la vechea mănăstire. Că prin acesta dracii veneau din iad și se sfătuiau cu cei doi cum să-i facă pe oameni mai păcătoși. Toți consătenii mai erau vânduți dardaloților...” Echivoc și incertitudine alte două elemente ale genului fantastic se găsesc din plin în povestirea Dor și Dora, personajul feminin nedemonstrându-si realitatea în cele din urmă și, de fapt, în timp, făcându-se uitată în pofida
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
haine și niște bani pentru încălzire, daca nu ați găsit între timp ... III. VIOREL BĂETU - QUO VADIS DUMITRU FLUCUȘ? (1), de Viorel Baetu, publicat în Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014. COMUNĂ ȘINCA NOUĂ, PRIMARUL EI ȘI AI LUI CONSĂTENI „Homo locum ornet, non ornat homonem locus” (Omul sfințește locul, nu locul pe om) „- Domnule primar cărui partid politic aparțineți? - Partidului din Șinca Nouă, răspunde fără nici o ezitare, Dumitru Flucuș primarul comunei. Am căutat zadarnic acest partid între zecile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
istorie bisericească, care a străbătut permanent că un fir roșu toată această manifestare. În anul 1764, ăn de prigoana în Imperiul Austro-Ungar, 88 de familii din Șinca Veche, pentru ... Citește mai mult COMUNĂ ȘINCA NOUĂ, PRIMARUL EI ȘI AI LUI CONSĂTENI„Homo locum ornet, non ornat homonem locus”(Omul sfințește locul, nu locul pe om)„- Domnule primar cărui partid politic aparțineți?- Partidului din Șinca Nouă, răspunde fără nici o ezitare, Dumitru Flucuș primarul comunei. Am căutat zadarnic acest partid între zecile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
jud. Lăpușna- Cărpineni, Boghiceni ș.a. Mă uit, că și la mine în Vadul-Leca s-au cam rărit cetele de colindători și urători. Cauza, care va duce în viitorul apropiat la dispariția obiceiurilor de iarnă am găsit-o în conversațiile cu consătenii. De vină este Biserica și Organele Supreme de Stat. Biserica e vinovată, că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni din tot
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
se pare, că e foarte greu să găsești calea întoarcerii. Depinde numai de Dorința și Verticalitatea liderilor din Chișinău..., mai mult de acel pe care-l vom allege Domnitor la următoarele alegeri... 30. Ce ați mai vrea să transmiteți neapărat consătenilor, dar și tuturor cititorilor ziarului CUVÂNTUL din regiunea Orhei? - Că- mi este dor de toți... Dor de satul meu în floare Unde am crescut, De cireșii din ponoare Și primul sărut. Dor de drumul din livadă Ce duce - n Hârtop
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
cu foc. Dor de satul meu din luncă Și- apa din izvor, Inimioara-mi se usucă De atâta dor. Dor de poama cea din vii Și- iarba din poene, Dor de cânt de ciocârlii Și flori de sânzâene... Le doresc consătenilor și tuturor cititorilor ziarului multă sănătate, speranțe frumoase și împliniri. Să dea Domnul ca acest an să devină un an al marii cotituri pentru România Mare și pentru România Mică: anul reântregirii naționale! Pentru conformitate Tudor Iașcenco, director Referință Bibliografică
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
despre Amfitrion, prezentarea acestuia lângă alți corifei ai artei - N.N. Tonitza, maestrul Vlahuță, poetul G. Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile și părintele Toma Chiricuță, făuritorii Academiei locale, dar și Bârladul, ca Târg al năpastelor atunci, prin 1932, cu Notă despre autor - consăteanul lui Victor Ion Popa, după care, caratele, opera multilateralului: Victor Ion Popa- Autoportrete; Victor Ion Popa - văzut de alți artiști, și tot așa, același, cu... portrete, p. 163; desene, p. 553; caricaturi, p. 603; sculpturi-caricatură, p. 683; Varia, p. 687
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
punând zâmbet lângă plâns. Alexandru Macedonski CAPITOLUL I Dulce copilărie “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac[ Lacul Tatlageac = lac cu apă dulce amplasat în nordul Mangaliei, între localitățile 23 August și Olimp.(n.red) ]. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
în mijlocul satului, într-o intersecție, la Costică Grecu. De data asta s-a sunat la 112, și, până la sosirea echipajelor de poliție și jandar- merie, primii veniți au fost: Doru Diaconu - viceprimarul comunei Roșiile; Nica Marian - pădurar și Vicuță Păsărelu - consătean. În lumina farurilor, ursul a ocolit mașina și a coborât către satul Cherăști-Vale, unde a răsturnat câțiva stupi ai lui Bebe Stanciu. Speriat cu petarde de polițiști și jandarmi, ursul a apucat spre deal, către un cătun și a intrat
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]