775 matches
-
corespund unor cogniții normative și unor așteptări (cf. secțiunea 3, cap. 3). Ancorarea reflectă mai ales, ca în cazul unei traduceri multilingvistice, o diversificare și o modulație a cunoștințelor comune ale unei RS. Nu există astfel nici o contradicție între dimensiunile consensuale ale unei reprezentări și variantele sale, legate de apartenențele sociale, de contextele culturale și de indivizii care o actualizează în mediul lor cotidian. 2. Numeroase utilizări 2.1. Construcția referinței și identității 2.1.1. Sisteme de cunoștințe și categorii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom limita, pentru moment, să presupunem că o "bună" acțiune de comunicare, eficace în scopul său de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
subsumate celor ale familiei, element natural și fundamental al societății (art. 16.3 al Cartei din 1948). Aceste nuanțe reproduc dezbaterile celor care au redactat Declarația Universală a drepturilor omului și indică deci o "obiectivare a acestor drepturi, remarcabil de consensuală" (ibid., p. 133). O abordare statistică a variațiilor individuale ne permite totuși să distingem cinci clase omogene dintre care una asociază "atacurile la libertatea religioasă a femeilor din partea unui guvern [...] și cele la adresa copiilor din partea părinților [...], în timp ce analiza distanțelor medii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor mai fină și mai prudentă a psihanalizei (ibid., pp. 479-493). 3. Raportări la contexte 3.1. Modulații și poziție socială Nu ne putem mulțumi cu o abordare care stabilește existența hărților de idei comune unui ansamblu social. Această viziune consensuală a RS nu corespunde cu spiritul analizei sistemelor de comunicare pe care tocmai le-am rezumat. Viziunile asupra lumii, ideologiile, apartenențele la grupuri, asumarea unui statut și influența poziției într-o ierahie, fără a mai vorbi de variabilele sociodemografice și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
guverne minoritare, bazate pe coaliții flotante și precare." (id., p. 553). Această stare socială este, potrivit autorului, specifică Valului Al Treilea care ne demasifică prin niveluri de diversitate și de complexitate mult mai înalte prin comparație cu societatea de masă consensuală a celui de Al Doilea Val. Concluzia autorului este că înseși diferențele de clasă se redefinesc în ziua de azi: "Cel mai important conflict politic astăzi nu mai este cel dintre bogați și săraci sau dintre grupurile etnice favorizate și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a femeii este nemaiîntâlnit în istorie de la epoca matriarhatului. Femeia nu mai este astăzi "posesiune" a bărbatului, așa cum se întâmpla în cadrul instituției patriarhale, ci devine egala acestuia (conform și cu principiile "corectitudinii politice"). Structura de autoritate izomodernă este de parteneriat consensual în care ponderea responsabilităților și drepturilor asumate tinde să echilibreze balanța rolurilor de gen. * Apariția discuțiilor privind războiul just și pacea justă. Există război just? Dacă da, este just numai cel generat de conflictualitatea legată de apărarea propriilor posesiuni (v.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
discuției critice și ale deciziei raționale, a contractului clasic. Îndrăznesc să identific acest mediu drept "contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și promovare au stat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
opoziția față de orice partid supranațional 358. Rezultă că urmărirea consensului între partidele membre este consacrată în detrimentul majorității. În legătură cu asta, Guillaume Devin scrie că "fără a face diviziunilor mai multă publicitate decît ar fi de dorit, o realiniere față de un mod consensual de funcționare era inevitabilă. În acest spirit și-a revizuit UPSCE statutul în 1980. Dispozițiile constrîngătoare legate de luarea deciziilor au fost abandonate și s-a convenit că "în toate organele Uniunii, trebuie cătat cel mai larg acord posibil între
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
lucrătorilor în vîrstă și femeilor șomere 513. În concluzie, Consiliul European se declară favorabil nu doar dispozitivelor politicii locurilor de muncă, ci și acțiunilor politice în favoarea locurilor de muncă. Asta indică faptul că declarația de principiu rezultă dintr-o apropiere consensuală între preferințele statelor membre. La sfîrșitul Conferinței Interguvernamentale din 1996- 1997, șefii de stat și de guvern au adoptat titlul VIII, privind locurile de muncă, din Tratatul de la Amsterdam. Articolul 125 prevede că "statele membre și Comunitatea se angajează, conform
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
este facilitată atunci cînd sînt reunite cel puțin trei condiții 684. Mai întîi, trebuie să existe o similaritate ideologică între partide și o atitudine comună față de integrarea europeană. Pe de altă parte, cooperarea e facilitată de concentrarea pe domenii politice "consensuale". În fine, cooperarea devine posibilă dacă actorii iau în considerare legătura între obiective și recunoașterea raportului de forță politică. Confirmăm importanța fiecăreia dintre aceste condiții. Michael Newman a mai susținut că factorii structurali și subiectele politice sensibile împiedică dezvoltarea PSE685
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
eficacitate 697. Prima problemă pare să se atenueze ca urmare a ieșirii celor mai multe federații din hemiciclul parlamentar. Chestiunea finanțării persistă, chiar dacă s-a atenuat vizibil după intrarea în vigoare a reglementării din 2003. Rămîne totuși problema ineficacității modului de decizie consensuală, deși cadrul de cooperare al europartidului poate să permită atingerea unor grade de consens pertinente în arena europeană. În mod explicit, Robert Ladrech a propus noțiunea de rețea de partide. Mai întîi, actorii partinici naționali înnoadă legături între ei în cadrul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit de policy-making, compus din următoarele elemente: (a) mecanismele verticale și orizontale; (b) concentrarea pe domenii politice consensuale; (c) recunoașterea raportului de forță politică; (d) logica celui mai mic numitor comun și cea a președinției; (e) masa critică, plecînd de la prezența actorilor partinici în organele instituționale cheie ale UE: partidele de guvernămînt în Consiliu, prezența în Parlament și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cele mai râvnite și care pun în mișcare întreaga suflare literară: premiile, cronicile elogioase, traducerile și toate celelalte simboluri ale unui statut social înalt în interiorul grupului. Așa încît asmașinăria puterii culturale, făcută de fapt să consfințească valoarea literară "obiectivă" (tot consensuală și ea, de fapt, dar îndeplinind un consens mult mai larg, cel al unei lungi tradiții, al unei imagini asupra naturii umane, al unei complexități interioare) și să construiască ierarhii cel puțin provizoriu valabile, e aproape întotdeauna confiscată și forțată
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
valorilor europene. Acest lucru îl pot face intelectualii, dincolo de tot ce-i desparte. Tristețea ca valoare absolută Trăim într-o lume în care, când ești prosper și bine hrănit, poți avea sentimentul că totul e relativ, că toate valorile sânt consensuale și negociabile. Că valori umane ca mila, suferința, credința, dragostea chiar, nu sânt altceva decât patetisme ieftine sau clișee culturale de mult uzate. Că arta este ironie și experiment perpetuu, joc cu concepte la rândul lor negociabile. Că Dostoievski este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
când Îi vorba de futut. Or i-o bagi n gaură or nu. — Heterosexualitatea și nevoia de sex anal nu implică de fapt o atitudine misogină, spune el În șoaptă. E doar o activitate lipsită de valoare Între două părți consensuale. Da, există o moștenire culturală misogină atașată, ca și În versurile muzicii rap, dar În esență e neutră. Pe oameni mai curând Îi Îngrijorează subiectul. Am citit Într-un Cosmo de-al lui Bunty că douăzeci la sută dintre cuplurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
supravegherii de către public, dacă doresc să obțină legitimitate. În momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau atunci când consensul nu mai există, etica discursivă intră în scenă ca metodă de a decide consensual privind noile principii sau aranjamente instituționale. Conform eticii discursive, principiile politice, normele sau aranjamentele instituționale nou încheiate pot fi considerate valide doar dacă sunt aprobate de toți cei care vor fi afectați de către ele (Habermas 1993: 151). Există trei trăsături
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
auto-sustenabilă". Deoarece rezultatul trebuie să fie acceptabil pentru toți cei interesați, este mult mai probabil să promoveze conformarea. Într-un limbaj habermasian, Hoffman (1992: 273) spune că "medierea unei terțe părți ar putea fi caracterizată ca o promovare a luării consensuale a deciziilor în scopul rezolvării conflictului prin intermediul unui proces de comunicare ne-distorsionată". Deiniol Jones (1999, 2001), dând dovadă de mai mut scepticism, este de asemenea de acord cu medierea unei terțe părți în termenii teoriei critice, spunând că aceasta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tehnică (magnetoscopul și razele hertziene), dansul contemporan pune medierile tehnice în slujba propriului său imediat fizic. Alianță a contrariilor sau joc pe ambele terenuri care fac din el în prezent (alături de defilări și parade publicitare, în spațiile deschise) cea mai consensuală dintre artele vii. Viața oamenilor seamănă cu un cerc facețios care face fiecare formă artistică să treacă de la public fără prestigiu, la început, la prestigiu fără public, spre sfârșit. Teatrul, de pildă, nu e pe cale să închidă o buclă multiseculară
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a găsi distanța potrivită între cei doi poli opuși la care s-ar nega pe sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe oricine să reducă la minim "ruptura semiotică" între evenimentul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anumit domeniu), ambigue (arată o oarecare voință de o schimbare, dar o prea timidă aplicare...). Fiindcă reformele nu pot fi făcute fără oameni, unii se preocupă de cei care fac reformele, de reformarea leadership-ului (care poate fi făcută autoritar sau consensual 88). Forssell 89 se întreba dacă reformele pleacă de la obiective strategice bine definite sau dacă sunt mai degrabă ...imprevizibile. El a aflat că motivele reformelor sunt de ordin politic, economic, administrativ, tehnic sau cultural, că ele variază ca importanță și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etc. Pentru a-și reconstrui identitatea, unii fug de repere anterioare, pun sub semnul întrebării valorile părinților, dobândesc capacități de exercitare a autonomiei. Timpul studiilor este momentul privilegiat al relațiilor extrafamiliale. Un loc de muncă plătit, viața într-o "uniune consensuală", apariția unei sarcini etc. fac ca tinerii să caute și înafara familiei oameni pe care să-i admire, pe care să-i aibă ca repere, bune practici ca "antreprenori ai propriilor vieți". Societatea cere excelență academică, performanțe în dragoste, în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
luat cu acordul explicit al reprezentanților acelui grup în guvern și parlament. Această soluție a fost înlesnită de RP, care a asigurat reprezentanților fiecărui grup un procent echitabil în cadrul parlamentului. Erau de asemeni reprezentați și în guvern. Și, datorită procedurilor consensuale adoptate în aceste țări, membrii din guvern ai fiecărei subculturi puteau să-și exercite dreptul de veto în privința vreunei politici cu care n-ar fi fost de acord. (Asemenea aranjamente pe care politologii le numesc "democrații consociaționale" prezintă aspecte foarte
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de veto în privința vreunei politici cu care n-ar fi fost de acord. (Asemenea aranjamente pe care politologii le numesc "democrații consociaționale" prezintă aspecte foarte diferite între cele trei țări. Pentru detalii consultați Anexa B). În mod evident, asemenea sisteme consensuale nu pot fi create și nu vor funcționa cu succes decît în condiții foarte speciale. Acestea includ talentul conciliator; toleranța sporită pentru compromisuri; lideri demni de încredere care pot negocia soluții la conflicte care să atragă acordul adepților lor; un
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a se putea ajunge la un acord; o identitate națională care să decurajeze pretențiile radicale de separare; și un grad de aderare la procedurile democratice care să excludă mijloacele violente și revoluționare. Aceste condiții sînt neobișnuite. Acolo unde lipsesc, prevederile consensuale sînt puțin probabile. Și chiar dacă sînt oarecum realizate, ca în cazul tragic la Libanului, pot să se prăbușească sub presiunea unui conflict cultural acut. Considerată cîndva de politologi o democrație consociațională de succes, Libanul s-a scufundat în 1958 într-
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]