1,379 matches
-
viitor politica de coexistență pașnică și sunt gata să accepte, în orice moment, înfăptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord, cu celelalte state, în scopul asigurării păcii și securității popoarelor". La 3-5 august 1961, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea Tratatului de la Varșovia, în problemele legate de pregătirea încheierii Tratatului de pace cu Germania. În document a fost confirmată poziția ca, în cazul încheierii Tratatului de pace cu cele două state germane, Berlinul occidental, ca oraș liber, demilitarizat va putea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pregătirea încheierii Tratatului de pace cu Germania. În document a fost confirmată poziția ca, în cazul încheierii Tratatului de pace cu cele două state germane, Berlinul occidental, ca oraș liber, demilitarizat va putea întreține nestingherit legăturile sale cu lumea exterioară. Consfătuirea a exprimat hotărârea participanților de a obține încă în acel an (1961) reglementarea pașnică cu Germania. În documentul dat publicității la 13 august 1961 (Declarația guvernelor statelor participante la Tratatul de la Varșovia), s-a propus guvernelor țărilor participante la războiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
În cadrul Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia din 26 iulie 1963, au fost examinate probleme legate de starea forțelor armate ale statelor membre, pe baza raportului prezentat de comandantul suprem al forțelor armate unite ale statelor participante 61. La Consfătuirea statelor participante la Tratatul de la Varșovia, la nivelul partidelor și al guvernelor, care a avut loc la 26 iulie 1963, la Moscova, au fost aprobate rezultatele tratativelor dintre guvernele U.R.S.S., S.U.A. și Anglia, în problema interzicerii experimentelor cu arma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de a dispune de acea armă, ceea ce ar însemna că R.F.G. renunță la unificarea Germaniei. Comitetul Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia a sprijinit propunerile R.D.G. cu privire la renunțarea de către ambele state germane la arma nucleară 64. La Consfătuirea de la 4-6 iulie 1966 de la București a statelor participante la Tratatul de la Varșovia, ca urmare a unui larg schimb de păreri privind pacea și securitatea în Europa, a fost dată publicității Declarația cu privire la întărirea păcii și securității în Europa și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
concepții ideologice și politice, statele și popoarele europene au o cauză care corespunde intereselor naționale vitale ale tuturor, și anume, sarcina de a nu se permite încălcarea păcii în Europa, de a frâna forțele agresive 68. 18) Statele reprezentate la consfătuirea menționată mai sus "militează cu hotărâre pentru realizarea cât mai rapidă a unor măsuri constructive pentru consolidarea securității în Europa și sunt convinse că în condițiile actuale există posibilitatea reală de a se întreprinde astfel de pași. Ele sunt gata
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
coexistenței pașnice între state cu sisteme sociale diferite. Participanții s-au pronunțat pentru intensificarea legăturilor economice și comerciale, pentru sporirea contactelor și formelor de colaborare în domenii care prezintă noi posibilități de cooperare între țările europene..."70. Delegația României la consfătuirea menționată a avut o contribuție însemnată în timpul lucrărilor acesteia și, în special, la redactarea textului Declarației privitor la principiile care trebuie să guverneze relațiile dintre statele membre ale celor două alianțe militare și în privința promovării cauzei securității europene. O atenție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
europene. O atenție deosebită a fost acordată, inclusiv de către delegația României, situației reglementării pașnice a problemei germane, pornindu-se, îndeosebi, de la recunoașterea frontierelor existente la acea dată, precum și de la renunțarea, de către ambele state germane, a deținerii armei nucleare. Participanții la consfătuirea menționată au apreciat că "o mare importanță pozitivă ar avea-o convocarea unei conferințe general-europene pentru discutarea problemelor referitoare la asigurarea securității în Europa și în stabilirea unei colaborări general-europene..."71, la care să participe atât state membre ale blocului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
71, la care să participe atât state membre ale blocului Nord-Atlantic, cât și state nemembre, fiind de competența fiecărui stat să aleagă între participarea și neparticiparea la discutarea și rezolvarea problemelor europene și a unor probleme mondiale. Statele reprezentate la Consfătuirea din 6 iulie 1966, au adoptat, în unanimitate, Declarația cu privire la agresiunea S.U.A. în Vietnam, o nouă treaptă a politicii, prin bombardarea împrejurimilor orașului Hanoi și a portului Haifong, în scopul menținerii regimului de dictatură militară din Vietnamul de Sud și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
drepturilor naționale fundamentale ale poporului vietnamez la pace, independență națională, unitate și integritate teritorială, prevăzute în Acordurile de la Geneva din 1954 cu privire la Vietnam, fiind subliniate consecințele imprevizibile ale unei asemenea politici în Vietnam. A fost subliniată hotărârea statelor participante la Consfătuirea de la București din 6 iulie 1966 de a acorda Vietnamului sprijin moral, politic, inclusiv economic și în mijloacele de apărare, în materiale, mijloace tehnice și specialiști, să trimită voluntari în Vietnam pentru a ajuta poporul vietnamez în lupta sa împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de guvernul R. D. Vietnam, de Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, de forțele patriotice din Laos și Cambogia, pentru reglementarea politică, cât mai rapid, în regiunea Indochinei. În perioada 1959 (IV)-1971 (XXII) au avut loc 9 consfătuiri ale miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia în problema organizării conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. La 25-26 ianuarie 1972, a avut loc, la Praga, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
perioada 1959 (IV)-1971 (XXII) au avut loc 9 consfătuiri ale miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia în problema organizării conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. La 25-26 ianuarie 1972, a avut loc, la Praga, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, la care au fost examinate problemele păcii, securității și colaborării în Europa; au fost condamnate noile acte de agresiune ale S.U.A. în Indochina și a fost adoptată, în această problemă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
corespunzătoare privind determinarea de a transforma continentul european într-o regiune a păcii permanente, trainice, într-o zonă a cooperării fructuoase între state suverane și egale în drepturi, într-un factor de "stabilitate și înțelegere în lumea întreagă". Participanții la consfătuire au constatat cu satisfacție că în această direcție s-au obținut noi progrese 74. La 26 ianuarie 1972, a fost dată publicității "Declarația privind pacea, securitatea și colaborarea în Europa", a avut loc la Varșovia ședința Comitetului Politic Consultativ al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
unui nou climat politic in Europa. Ca un element deosebit de important și o contribuție deosebită la cauza păcii, securității și colaborării a fost indicată rezolvarea, fără amânări, a problemei primirii R.D.G. și R.F.G. în Organizația Națiunilor Unite. Statele participante la Consfătuirea de la Praga, din 26 ianuarie 1972, au exprimat convingerea că în Europa se crease un asemenea raport de forțe care să permită înfrângerea acțiunilor de împotrivire ale adversarilor destinderii, dacă s-ar merge unit și consecvent pe calea consolidării păcii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
din Sudul țării, în îndeplinirea prevederilor Acordului de la Paris, de către toate părțile semnatare ale documentului. A fost adoptată " Declarația pentru pace trainică în Vietnam, pentru asigurarea intereselor naționale legitime ale poporului vietnamez", publicată la 20 aprilie 1974. Țările participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ au reafirmat, la 19 aprilie 1974, poziția lor privind dizolvarea Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea Organizației Pactului Nord-Atlantic sau, ca un prim pas, lichidarea organizațiilor lor militare. Acestea au declarat că atât timp cât există blocul N.A.T.O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Armate Unite și a Grupei multilaterale pentru informarea reciprocă.) La 15 iulie 1990, Comisia împuterniciților guvernamentali începuse la Praga lucrările pentru elaborarea de propuneri, cu scopul de a revizui caracterul, funcțiile și activitatea Tratatului de la Varșovia, în conformitate cu hotărârile adoptate de Consfătuirea la nivel înalt din iunie 1990 de la Moscova. A fost făcută aprecierea că era depășită perioada în care o parte considera dușman pe cealaltă, că posibilitatea unui conflict armat între blocuri poate fi, în mod practic, exclusă și că în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
guvernului (Ion Gheorghe Maurer) era strict și se întindea pe câteva pagini (suna ca o literă de evanghelie pentru cei trimiși la sesiune). Așa cum era practica, în ajunul sesiunii, ne-am strâns, delegațiile din țările socialiste (fără R.S.F.I.), la o consfătuire asupra lucrărilor care urmau să aibă loc spre a adopta o tactică comună. Ședința era condusă de un adjunct al ministrului de externe ungar; toți cei care au vorbit, și în special ambasadorul român Mihail Roșianu, și-au exprimat dezacordul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
l'auteur est entré en contact avec la délégation roumaine qui participait à la phase de Genève de la Conférence sur la Sécurité et la Coopération en Europe. Les notes ci-dessous reflètent quelques moments des préoccupations liées à ces périodes. 1. Consfătuirea Consiliului Politic Consultativ al Statelor participante la Tratatul de la Varșovia Drumul spre Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa, care a fost convocată la Dipoli-Helsinki, în noiembrie 1972, a trecut și prin București. Unul dintre momentele acestui parcurs a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa, care a fost convocată la Dipoli-Helsinki, în noiembrie 1972, a trecut și prin București. Unul dintre momentele acestui parcurs a fost între 4 și 6 iulie 1966, când a avut loc, la București, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, axată pe problemele privind pacea și securitatea în Europa. La sfârșitul consfătuirii, s-a semnat Declarația cu privire la întărirea păcii și securității în Europa. În text, se consemnează că "O mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dintre momentele acestui parcurs a fost între 4 și 6 iulie 1966, când a avut loc, la București, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, axată pe problemele privind pacea și securitatea în Europa. La sfârșitul consfătuirii, s-a semnat Declarația cu privire la întărirea păcii și securității în Europa. În text, se consemnează că "O mare însemnătate pozitivă ar avea-o convocarea unei conferințe general-europene pentru discutarea problemelor referitoare la asigurarea securității în Europa și la stabilirea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că "O mare însemnătate pozitivă ar avea-o convocarea unei conferințe general-europene pentru discutarea problemelor referitoare la asigurarea securității în Europa și la stabilirea unei colaborări general-europene..."106 Ministerul Afacerilor Externe a fost puternic angrenat în organizarea și desfășurarea acestei consfătuiri, chiar dacă supervizarea întregii operațiuni revenea Secției Externe a C.C. al P.C.R. În legătură cu această consfătuire, erau două puncte de divergență între România și U.R.S.S. Primul se referea la proiectul declarației pe care factorii de conducere români o doreau un apel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
problemelor referitoare la asigurarea securității în Europa și la stabilirea unei colaborări general-europene..."106 Ministerul Afacerilor Externe a fost puternic angrenat în organizarea și desfășurarea acestei consfătuiri, chiar dacă supervizarea întregii operațiuni revenea Secției Externe a C.C. al P.C.R. În legătură cu această consfătuire, erau două puncte de divergență între România și U.R.S.S. Primul se referea la proiectul declarației pe care factorii de conducere români o doreau un apel la colaborare, adresat Vestului, iar al doilea, în timp ce sovieticii pretindeau că este necesară consolidarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care factorii de conducere români o doreau un apel la colaborare, adresat Vestului, iar al doilea, în timp ce sovieticii pretindeau că este necesară consolidarea Tratatului de la Varșovia, inclusiv a Secretariatului permanent, românii susțineau ca fiecare țară, unde, prin rotație, au loc consfătuiri ale organizației, să asigure condiții pentru Secretariat. Din partea română, a fost constituit un secretariat, condus de Mircea Malița, adjunct al ministrului afacerilor externe, în calitate de secretar general al consfătuirii. De la Secția Externă, se ocupa Gheorghe Badrus. La nivel de lucru, autorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Secretariatului permanent, românii susțineau ca fiecare țară, unde, prin rotație, au loc consfătuiri ale organizației, să asigure condiții pentru Secretariat. Din partea română, a fost constituit un secretariat, condus de Mircea Malița, adjunct al ministrului afacerilor externe, în calitate de secretar general al consfătuirii. De la Secția Externă, se ocupa Gheorghe Badrus. La nivel de lucru, autorul a fost însărcinat cu problemele secretariatului tehnic, care se ocupa și de dactilografierea și multiplicarea documentelor. Avea în dispozitiv încă 5-6 persoane, inclusiv 3 dactilografe, care cunoșteau limba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu problemele secretariatului tehnic, care se ocupa și de dactilografierea și multiplicarea documentelor. Avea în dispozitiv încă 5-6 persoane, inclusiv 3 dactilografe, care cunoșteau limba rusă. Ministrul de externe Corneliu Mănescu a convocat pentru instruire toate persoanele implicate în organizarea consfătuirii. A ținut să sublinieze miza în joc, atât pe fondul negocierilor, cât și pe planul secretariatului tehnic. A atras în mod special atenția secretariatului tehnic, care se afla în concurență cu o echipă venită de la Moscova. Sub conducerea adjunctului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care să excludă folosirea forței și să asigure dezvoltarea pașnică a statelor europene, într-un climat de destindere, înțelegere și cooperare". Chestiunea înființării unui organism permanent pentru securitate și cooperare în Europa avea să fie abordată peste câteva zile în cadrul consfătuirii miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia (Budapesta, 21-22 iunie 1970). În urma discuțiilor pe marginea unui proiect prezentat de delegația U.R.S.S., miniștrii de externe s-au pus de acord asupra Memorandului guvernelor țărilor participante la Tratatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]