12,787 matches
-
palmă de la mama care, la o propoziție de tipul , s-a trezit în nas cu un .), însă dramă existențială pentru Vasile Păvăluță, plătind cu lungi ani de închisoare credința întru Domnul. Se petrece totuși un fapt demn de luat în considerație - de multe ori textele par a fi variante ale aceluiași model, reluat cu obstinație și amplificat sau dramatizat; explicația este poate relatarea unei experiențe similare, dar asta nu e suficient. "Poveștile" încetează uneori să fie amintirile bunicilor, părinților, rudelor transmise
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
Enescu, muzica lui Bach se constituia în pâinea cea zilnică, în veritabilă hrană a sufletului. O dată în plus - și în acest an - Enescu se întâlnește cu Eminescu. Apropierea geniului, apropierea geniilor sperie cugetul. A făcut-o cu prudență, cu specială considerație, în ultima sa mare lucrare vocal-instrumentală scrisă în anii anteriori războiului, în Simfonia a V-a, cu cor de femei în partea finală a lucrării. Sunt folosite versurile variantei antume, "De-oi adormi curând", ale poeziei "Mai am un singur
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
neașteptate, ies și traversează strada grupuri de șobolani, aproape umani. [...] când vin în vizită, își scot pălăria și beau cu măsură. bat grijulii la ușă când unul de-al nostru cade la pat." (p. 30) Aceste ființe tratate cu atâta considerație ("political correctness") ne evocă pitorescul camerelor descrise de Dumitru Crudu, unde colcăiala gândacilor și a altor gângănii este ceva natural. Amicii lui Ioan Es. Pop sunt "gentlemeni" în toată firea: "unii au deschis magazine frumoase, unde nu ești niciodată tras
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
al liricii interbelice. Mai tîrziu, din a doua parte a anilor șaizeci (opera lui Arghezi mai devreme), cînd liberalizarea a dat drept de cetate marilor poeți interbelici, echilibrul s-a restabilit. Dar opera lui Topârceanu continua să se bucure de considerație (pe merit) criticul Constantin Ciopraga publicînd, în 1966, chiar o monografie, repede epuizată. Poetul, după colaborări pasagere la revistele umoristice, ba chiar și la Sămănătorul, se stabilește, în 1911, la Iași, unde devine ajutorul lui Ibrăileanu în redacția Vieții Românești
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
parcă o vorbă a lui Villiers de L'Isle-Adam, pe care o citează: "Je m'estime peu quand je m'examine, beaucoup quand je me compare". Dar hermeneutul nu întîrzie a se înălța cu vigoare în văzduhul unei foarte înalte considerații de sine. Socotindu-se mereu minimalizat, suspectat, respins, ține a-și sublinia la fiecare pas meritele - numărul volumelor apărute, în primul rînd - precum un drept tangibil la "existență": "Căci este foarte greu să mai refuzi existența intelectuală, măcar teoretică, unui
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
este o calitate singulară. În general, poeții, firi visătoare, imaginează relații și situații utopice fără legătură cu realitatea dură și prozaică a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale unui Alecsandri sînt interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp de preocupare pentru poeți, căci ei se
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
o misiune care-și are originea în afară, ea e rezultatul unui gol sufletesc, a unei barbarii spoite cu frac și mănuși, a unui deșert care, de-ar stăpîni pămîntul, tot nu s-ar umple". Și, poetul își încheie aceste considerații citînd în traducere proprie versurile lui Horațius din Oda către Bulatius: "cerul de-asupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o". Oare nu este în articolul citat aceeași idee a vidului de gheață simbolizînd haosul care vrea să se extindă asupra oricărei tentative
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
lectură dă înapoi, chiar dacă nu totdeauna în măsura necesară, cărților ai căror autori acceptă să apară pe ecran. Dezertarea acestora ar fi pe de-a-ntregul în beneficiul televiziunii în gamă joasă și propagării inculturii." Să stăruim o clipă pe aceste considerații. Pivot e conștient că nu poți face la televizor cronică literară. De aceea telespectatorul nu se comportă întocmai ca un cititor, atras acesta nemijlocit de carte, de conținutul ori de valoarea ei. El e interesat mai degrabă să afle dacă
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
înspăimântătoare - pentru că nu depășeau nivelul grețos al invidiei și resentimentului - sunau cuvintele celor pentru care America e țara huzurului deșănțat: "Păi, de ce nu împart și săracilor din bogăția lor? Săracii n-ar trăi și ei mai bine?" Dincolo de astfel de considerații se întrevede cu limpezime eșecul de a înțelege mesajul fundamental al Americii: nu bogăția, ci libertatea e valoarea supremă exportată - fără succes, se pare, în țările din lumea a treia, cum suntem și noi - de către americani. Nu poți fi prosper
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
prin exercițiul zilnic al voinței. Această acuitate a gîndului, acest entuziasm al simțurilor și al spiritului probabil că i s-a părut omului a fi, în orice timpuri, lucrul cel mai bun dintre toate; iată de ce, fără a lua în considerație doar voluptatea imediată și fără a se neliniști de încălcarea legilor constituției lui, a căutat în fizică, în farmaceutică, în licorile cele mai vulgare, în parfumurile cele mai subtile, pe toate meridianele și în toate timpurile mijloacele de a evada
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
după care îl ia pe cititor la braț vorbindu-i despre literatură și politică. Candide al lui Voltaire - "breviaire pour le bon usage des malheurs", Diderot primul teoretician al principiului tehnic în arta dramatică, exotismul scrierilor lui Merimée, Valéry și considerațiile sale bizare despre roman, acustica gândirii și stilul flaubertian ș.a. compun partea despre literatură a cărții. Al doilea segment, și poate cel mai interesant pentru cititorul francez, ni-l dezvăluie pe Alex. Paleologu mișcându-se cu grație printre evenimentele și
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
o "contorsionare" a "ramurilor" mai autentice, îi îngăduie poetei în discuție a-și recîștiga, pe alocuri, substanța risipită în numele unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie eliminate. Lucrul acesta îi reușește poetei (în poeme ca: Spărgătoarea grevei, Colind pentru Hopa Mitică, Transfigurare, Pastel în roșu, Peisaj sărac, Priveliște, Moloz, Rîmă să fii, Duminică, Rezervații, Acvariu stagnant, cele mai multe din ultimul ciclu, "Fundătura", mai accentuat
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
optzeci de pagini, explicând caracterele și evenimentele pe cale de a se petrece. De pildă, cum ne este prezentat judecătorul Popinot: " Pentru a explica destinul obscur al unuia dintre slujbașii superiori ai ordinei judiciare, e necesar să ne oprim asupra câtorva considerații ce ne vor fi de folos ca să dezvăluim viața, caracterul lui și care, de altminteri, ne vor arăta unele din rotițele acestei imense mașinării numită justiție... La fel cum un pictor..." etc., urmează pe puțin trei pagini de considerente legate
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
șocantă. Astăzi, o lovitură puternică a fost dată prin intermediul manelelor, la nivelul culturii populare. Bineînțeles, rafinatul intelectual român ignoră fenomenul, nu-i dă nici o importanță culturală. Rămîne să mai așteptăm și să mai vedem. Nemoianu își încheie studiul cu următoarea considerație: "Obiectivul principal al considerațiilor de mai sus a fost de a sugera proporțiile vaste și implicațiile adînci ale unei dezbateri care pornește de la umila "programă analitică", pentru ca apoi, mai iute decît ne-am aștepta, să ajungă sub semnul întrebării chiar
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
puternică a fost dată prin intermediul manelelor, la nivelul culturii populare. Bineînțeles, rafinatul intelectual român ignoră fenomenul, nu-i dă nici o importanță culturală. Rămîne să mai așteptăm și să mai vedem. Nemoianu își încheie studiul cu următoarea considerație: "Obiectivul principal al considerațiilor de mai sus a fost de a sugera proporțiile vaste și implicațiile adînci ale unei dezbateri care pornește de la umila "programă analitică", pentru ca apoi, mai iute decît ne-am aștepta, să ajungă sub semnul întrebării chiar identitățile și temeiurile existențiale
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
întrebe. Astfel am constrîns pe foștii mei elevi, și astăzi buni prieteni, ca din toată sărăcia lor să-mi plătească forțat un tribut pe care nici ei, nici eu nu l-am prevăzut posibil niciodată!". De aici trece, brusc, la considerații generale despre burghezia românească. Văzînd cît de anemică este în lupta cu puterea comunistă care se înstăpînea, emitea, de aici teoria că lipsa de rezistență a burgheziei, "este cea mai bună dovadă că ea a fost o creație artificială a
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a lui Victor Felea, constat că acest autor îmi rămâne, omenește, simpatic, iar literar - demn de considerație. " Nu aspir la un jurnal propriu-zis; ar fi prea pretențios și n-aș putea duce până la capăt un astfel de angajament", scrie autorul în prima zi a anului 1955, cu câteva luni înainte de a împlini 32 de ani... Se înșela
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
condusă de Cezar Petrescu. Principalul cronicar literar al revistei România literară a fost Octav Suluțiu (1909-1949), mai înainte deținătorul rubricii Scriitori și cărți în revista Familia din Oradea, unde avea un larg spațiu la dispoziție în care-și putea manifesta considerațiile lui critice. În coloanele României literare a semnat cronici despre proza literară a lui Pavel Dan (1907-1937) din volumul intitulat Urcan Bătrînul, apoi despre Ghicește-mi în cafea (1938) a lui Victor Ion Popa, despre romanul Nuntă în cer (1939
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
și Const. Fântâneru, nu a reușit să promoveze un scriitor valoros așa cum s-a întîmplat cu seriile mai vechi ale revistei din vremea conducerii lui Perpessicius sau Camil Petrescu. Afirmația nu poate fi tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta redacției prezentată în sumarul revistei România literară a avut un rol
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
spațiu decât partea de eseuri și articole, și întregul nu reușește să dea impresia de unitate specifică celorlalte volume. în plus, scriitura academică a lui Le Rider recomandă textele sale mai curând specialiștilor; jurnalul din România abundă de informații și considerații, însă datele istorice și culturale primează asupra impresiilor de călătorie, asupra realității cu care intră în contact (se poate citi spre comparație relatarea unei scurte vizite în Ucraina în articolul lui Timothy Garton Ash de care vorbeam la început). Este
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
călătorie, asupra realității cu care intră în contact (se poate citi spre comparație relatarea unei scurte vizite în Ucraina în articolul lui Timothy Garton Ash de care vorbeam la început). Este extrem de interesant articolul Uitare, memorie, istorie în A doua considerație inactuală a lui Nietzsche, în care se face o analiză pertinentă nu numai a textului lui Nietzsche, ci și a raportului memorie-uitare în conștiința central-europeană, puternic marcată de acest dualism. Jacques Le Rider, Europa Centrală sau paradoxul fragilității, prefață de
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
că România actuală este încă la nivelul Yuppies. Puținii Bobos sînt accidentali, produse mimetice, nu organice. * Din numărul pe iunie al FAMILIEI orădene se pot reține, spre lectură, destule: paginile despre A treia Europă la Oradea, aniversarea lui Ion Pop, considerațiile lui Daniel Vighi despre un jurnal al unei deportate în Bărăgan, poemele lui Ion Horea și altele. Cronicarul a fost un pic șocat de lipsa reacției critice a d-lui Traian Ștef în comentarea dialogului dintre d-nii Adrian Marino și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
că numai după multă stăruință ajungi să descoperi adevăratul său chip. Ion Cucu deveni prietenul nostru, al scriitorilor, păstrătorul atâtor imagini ale lor și care imagini, de pe acum intrară în istoria literară. Nimic nu-l poate răsplăti decât mulțumirea și considerația noastră. Unii, primind imaginile luate de Ion Cucu, se făcură mai buni, mai adevărați, mai în mișcare, evitând poza rigidă, poza studiată, încremenită, la declicul artificial al blitzului, semn al înghețului spiritual. O panoramă, o expoziție - foto I. Cucu, o
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
incompletă. Pentru că admiratorii adevărați ai lui Caragiale sînt mult mai mulți și nu admit să fie coborît de pe soclu în favoarea lui Eminescu. Aș voi să mă ocup, aici, nu de opera sa întreagă. Ci numai de dramaturgie. Și nu făcînd considerații pe marginea ei. Ci, la 130 de ani de la reprezentarea în debut a nemuritoarelor sale piese de teatru, să trec în revistă, pentru o clipă, felul cum ele au fost receptate în epocă și mai tîrziu. Mă ajut întru aceasta
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
a poporului din care el însuși se trage. Volumul este completat oportun cu lucrări de mai mică întindere, respectiv Morala sexuală "culturală" și nervozitatea modernă (1908 - presupusă a fi prima abordare freudiană sistematică a conflictului dintre cultură și viața pulsională), Considerații actuale despre război și moarte (1915 - conferință din cadrul societății B'nai B'rith), De ce război? (1932 - scrisoare publică de răspuns către Albert Einstein, în cadrul unui proiect pacifist al Societății Națiunilor), Despre obținerea focului (1932 - apărută în Imago). Sigmund Freud, Opere
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]