568 matches
-
fost solicitat de dr. Petre Topa, la organizarea Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie, conducând cu competența sa remarcabilă, activitatea de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934), dr. Ion Ghiulamila - docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cât de fals este acest argument, observând că poziția lor, orice inconvenient ar înfățișa ea astăzi, este preferabilă aceleia la care i-ar reduce despotismul rusesc, care nu ar mai avea nimic de cruțat. Interesul sultanului îl silește la mari considerațiuni față de ei; acel al rușilor ar fi, dimpotrivă, să-i zdrobească spre a se mântui de grijile ce creditul lor trebuie să inspire unor uzurpatori ce nu pot fi decât bănuitori...” Acțiunea rusească în Moldova este caracterizată în chip pe cât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
partidul condus de Gheorghe Brătianu, unii autori evidențiază legătura între "Școala nouă" de istorie și PNL-Gh. Brătianu, considerând că ultimul oferea istoricilor din noua generație "șansa de afirmare politică"113. "Mișcarea Liberală" publica, la a treia sa apariție, articolul intitulat Considerațiuni asupra organizării electorale a PNL, sub semnătura lui Ștefan Anastasiu. Autorul a prezentat normele după care fusese organizată gruparea georgistă din care făcea parte (sectorul 4 din culoarea de Verde din București). Documentul este important pentru că definește unele dintre noțiunile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale acestei națiuni, lăsând statului rolul său firesc de directivă, control, arbitraj, apărător al elementului național. Pentru realizarea acestor obiective îndrăznesc să afirm că, [...] noi trebuie să trecem peste orice alte considerațiuni, de ar fi nevoie, peste abdicarea vremelnică a liberalismului politic. Repet: libertățile publice, fără cetățeni liberi, conștienți de rolul și rostul lor în economie și în societate sunt cu adevărat forme fără fond. Oricât ar părea de paradoxală această concluzie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iași, 1996, p. 181; Radu Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul ei fiind [...] determinat de considerațiuni de utilitate socială, de dreptate socială". D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale, București, 1921, p 29; În domeniul proprietății, liberalismul român a plecat da la ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sex și forma despicăturii, valorile matematice menținându-se între aceleași limite, s-a recurs la simplificarea grupelor în funcție numai de vârstă 3 Menționăm că s-au luat în considerație numai subiecții cu o dezvoltare psihomotorie normală, rămânând în afara acestor considerațiuni subiecții care prezintă întârziere în dezvoltarea limbajului consecutivă situației de frustrare afectivă și subiecții cu debilitate mintală. Întârzierea cu care se înscriu la acest indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru conducerea activității de doctorat la profesorul Prisacaru. A publicat și prezentat, în cadrul a numeroase sesiuni științifice din țară și străinătate peste 100 de lucrări personale sau în colectiv. Dintre acestea, unele au avut un deosebit ecou, cum este lucrarea Considerațiuni experimentale asupra fenomenului de automodulație dinamică în amplificatoarele magnetice de tip modulator care a primit, în 1962, Premiul Ministerului Învățământului. A publicat la Editura Tehnica București monografia Radiații infraroșii și aplicații, în anul 1972. A condus numeroase cercuri științifice ale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
el speră să înțeleagă panoramă în sublimitatea unității ei [s.n.]. Dar cum, pe vârful Etnei, nimeni nu s-a gândit să se răsucească pe călcâie, unicitatea deplină a acestei perspective nu a fost surprinsă vreodată; așa că, din nou, indiferent de ce considerațiuni ar fi implicate în această unicitate, ele nu au deocamdată vreo valoare practică pentru omenire. Mi se pare, ca țintind la acest din urmă efect și, prin el, la consecințele - concluziile - sugestiile - speculațiile - sau, din lipsă de altceva mai bun
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
introspecției poetului este propria experiență lăuntrica, dar neîntreruptă căutare de sine produce, inevitabil, o cunoaștere ce depășește preocupările individuale, așa încât fiecare poem poate fi văzut ca un fel de hieroglifa ce ascunde nu numai reflecție personală sau sentimentală, dar și considerațiunile acestuia despre misterul transcendental. Produsul cel mai tangibil al acestei reflecții interioare sunt neobișnuitele imagini ale poemelor deliberat "inventive" (=ermetice)32: Iată un exemplu edificator: "Seceri dintre secete-au sclipit! / Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, / Anulare unor albe timpuri
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
literare în decursul istoriei, pe care o putem reconstitui, într-o oarecare măsură, din însemnările criticilor și cititorilor privind .trăirile și judecățile inspirate de opera respectivă și din înrâurirea exercitată de această operă asupra altor opere. Cunoașterea concretizărilor anterioare (lecturi, considerațiuni critice, interpretări greșite) va influența propria noastră interpretare; lecturile anterioare ne pot pregăti pentru o înțelegere mai profundă a operei sau pot provoca o reacție violentă împotriva interpretărilor dominante din trecut. Toate acestea arată importanța istoriei criticii și ridică probleme
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
domeniul celor mai evidente deosebiri sociale și al celor mai mari catastrofe istorice. O altă teorie explică schimbările literare prin apariția, noilor generații. Această teorie a găsit mulți adepți după publicarea cărții lui Cournot Considérations sur la marche des idées (Considerațiuni asupra evoluției ideilor - 1872) și a fost dezvoltată mai ales în Germania, de Petersen și Wechssler. *33 Dar i se poate aduce obiecția că, în măsura în care această teorie are în vedere generația luată ca entitate biologică, ea nu oferă nici o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
acel din urmă cas, dacă-mi trimetiți mie banii, voiu lua măsuri pentru a asigura plecarea Dsale. În așteptarea hotărârilor Dv., vé restitui cele cinci scrisori anexate petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
două Românii (cea rurală și cea urbană, ultima atrăgîndu-i o împotrivire am spune eminesciană) și substituie relația dintre grupuri sociale cu aceea dintre etnii v. textele "Cele două Românii", Dreapta, nr. 2, 11 dec. 1932; "Burghezie, proletariat și țărănime. Scurte considerațiuni sociologice", în Cuvîntul, nr. 2720, 16 noiembrie 1932; "Tendințele actuale ale capitalismului", Axa, nr. 2 și 3, din 10 și 27 noiembrie 1932. 53 În Mircea Vulcănescu, Tînăra generație, ed. cit., p. 219. 54 Un autor francez, Lothar Kelkel, observa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
președinte, Subscrisul are onoare a vă comunica, domnule președinte, pe lângă aceasta, Constituțiunea votată de Adunarea Electivă a României în ședința din 29 ale curentei și adoptată cu unanimitate de nouăzecișiunu voturi. Binevoiți, d-le președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu, Gr. Lahovari aportul consiliului de miniștri „Se sancționează, Carol“ Prea înălțate Doamne, Adunarea Națională în ședința sa de ieri, 29 iuniu, votând Constituțiunea țării și adoptând-o cu unanimitate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar prelungi până la doi ani, acest principat s-ar crede lipsit de bucurarea independenței sale recunoscută de Europa și ar suferi ca de o suspendare și o limitare a drepturilor sale. Guvernul Imperial și Regal, având în vedere toate aceste considerațiuni, crede că ar fi în interesul tutulor părților să se fixeze un termen precis pentru ocuparea Bulgariei. Asemenea mai crede că Congresul ar trebui să prevază și eventualitatea dacă, la expirarea acestui termen, starea numitelor provincii ar cere încă prezența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe calea echității, regulând, pe baze mutual avantagioase, cu guvernul român, o cestiune fără soluțiunea căreia ar fi imposibil de a se stabili, între Rusia și România, bunele raporturi necesare la consolidarea păcii în Orient. Alteța-Sa crede că aceste considerațiuni arată îndestul că Rusia nu cere mai mult decât dă. Principele Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu li se recunoaște un drept de proprietate asupra regiunii Balcanilor. S-au mai pus înainte și considerațiuni de recunoștință. România știe să-și împlinească datoriile de mulțumire; ea a dovedit aceasta totdauna. Ea nu-și uită nici istoria, nici numele binefăcătorilor ei; ea cinstește, în Caterina cea Mare și în Nicolae I pe generoșii făptuitori ai tratatelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
expuse pe scurt, dorințele unui mic stat care nu crede a fi meritat mai puțin din partea Europei, și care, prin organul nostru, face apel la dreptatea și la bunăvoința Marilor Puteri, ai căror sunteți eminenții reprezentanți. D. Brătianu citește apoi considerațiunile următoare: Domnilor plenipotențiari, Expunerea ce v-a făcut colegul meu, în numele său și al meu, despre drepturile și interesele României nu are nevoie de dezvoltări mai lungi. înalta Adunare, ce are misiunea de a regula situațiunea Orientului, posedă pe deplin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
teritoriul otoman fără a trece prin România. Comitele Șuvaloff ar satisface cu fericire dorința d-lui Waddington și regretă că. d. prim-ple nipotențiar otoman nu poate astăzi da informațiunile necesare deciziunii guvernului rus. [...] Caratheodory-pașa cere ca Congresul să ia în considerațiune petițiunea înscrisă sub no. 40, în lista no. 10, și în care Prea-Sfinția-Sa părintele Gherasim, arhiepiscop al Filadelfiei, tratează cestiunea bunurilor închinate din România. Excelența-Sa se rezervă de a supune Congresului o propunere formală în această privință. [...] protocolul nr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
strâns legată cu starea de stăpânire din ziua de azi, are în sine-și un interes căruia Marile Puteri i-au recunoscut, în Conferința de la Paris, un caracter chiar european. Actul preliminariu de la San-Stefano nu ține însă în seamă aceste considerațiuni; și România, după ce luase o parte activă și folositoare la război, se află dodată în fața unui tractat încheiat în neștirea ei și carele, numai spre a o izbi în interesele ei vitale și în cele mai temeinice ale ei drepturi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe luni, 1 iuliu (la 2 ore) comunicațiunile ce Excelențiele-Lor ar avea a-i face din partea guvernului lor. (în urmă președintele Congresului a răspuns plenipotențiarilor României că discursurile lor vor fi imprimate și distribuite membrilor Congresului, ca să fie luate în considerațiune. Ministrul Afacerilor Străine al României a cerut voia a depune pe masa Congresului patenta Imperială, purtând semnătura M.S. Imperatorului tutulor Rusiilor, autorizând pe A.S. prințul Gorceakoff a ratifica Convențiunea din 4 (16) aprilie 1877, precum și declarațiunea purtând semnătura A.S. prințului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este scopul Regatului român. Astfel l-au înțeles Corpurile Legiuitoare, astfel l-au votat, cu o unanimitate de care românii au dat de mai multe ori dovezi că o pot avea pentru orice faptă mare și națională. Aceastea sunt și considerațiunile cari îndeamnă pe Consiliul de Miniștri să Te roage plecat a binevoi să sancționezi acest alăturat proiect de lege. Suntem, cu cel mai profund respect, Prea înălțate Doamne, ai Măriei-Tale Prea plecați și supuși servitori, Președintele Consiliului, ministru de Finanțe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o practică toate statele moderne, exemplele sunt numeroase, și nimeni nu le-a contestat acest drept, după cum sunt sigur că nu se va contesta nici nouă. (Aplauze.) Dar, abstracțiune făcând de dreptul în sine, la noi mai sunt și alte considerațiuni pentru cari schimbarea numelui nu trebuie să provoace neîncrederi sau temeri. Prima considerațiune este, precum am zis, că titlul de Rege al României nu este decât continuarea aceleiași suveranități. Regele este, în mod mai precis, mai exact și mai bine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]