1,866 matches
-
domnul Sima. „Acolo n-o să vă deranjeze, o să stea cuminte, ca un mort; dar, fii atent, dacă vorbește vreodată, să știi că există consoane pe care nu vrea nici în ruptul capului să le rostească, poate că le-a uitat, consoana r, de pildă; ca să înțelegi ce spune, pui dumneata consoanele la locul lor.“ „Le pun, domnule Sima, de ce să nu le pun, ce pierd dacă le pun ? Numai să stea cuminte acolo, pe masă, și să nu ne tulbure.“ L-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ca un mort; dar, fii atent, dacă vorbește vreodată, să știi că există consoane pe care nu vrea nici în ruptul capului să le rostească, poate că le-a uitat, consoana r, de pildă; ca să înțelegi ce spune, pui dumneata consoanele la locul lor.“ „Le pun, domnule Sima, de ce să nu le pun, ce pierd dacă le pun ? Numai să stea cuminte acolo, pe masă, și să nu ne tulbure.“ L-am ridicat pe Dragoș de subțiori și m-am întors
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de tot! Ia uită-te, domnule, până unde poate să ajungă cu neobrăzarea și, fii atent, mai și țopăie, vita !“. „Mi-e frig“, a bâiguit Dragoș. „Frig, pe dracu’!“, i-am strigat eu, bineînțeles, după ce am pus la locul ei consoana lipsă, „Care frig, ce frig ? Nu mai știi pe ce lume trăiești, ai uitat ce lucru important se petrece aici, ai uitat de ce stăm ghemuiți în scorbura asta ? Marș pe masă și altădată să nu te mai prind, că-ți
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
bănuiască vreodată că certitudinile lor pozitive contribuiseră la deranjarea creierelor prin care ei receptau realitatea lumii lor. Câțiva oameni în uniformă apărură pe una din porți. Unul dintre ei i se adresă lui Thorson într-o limbă guturală, încărcată de consoane. Uriașul se întoarse spre Gosseyn: ― E pustiu. Gosseyn nu răspunse. Abandonat. Cuvântul rezonă în galeriile minții sale. Institutul de semantică fusese părăsit. Bineînțeles ar fi trebuit să bănuiască că așa va fi. Oamenii cu funcții de răspundere sunt, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mâna, când omul se simte nehotărât, vocea depinde de viteza de vorbire, de ritm lent sau rapid, de volum cu modificare discretă sau cu un ton convingător, ori cu un timbru plăcut sau neplăcut, cu atenție la vocale sau la consoane la articulare sau melodică, un ritm modificat regulat ori sacadat, depinde de tipul de persoană și acompaniază mâna. Utilizarea limbajului corpului depinde de relația mâinii cu obiectele (creioane, ochelari, mâini), ceea ce demonstrează o lipsă de activitate ori un conflict de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
s-a impus concepția conform căreia teama în fața numelui este îndepărtată cel mai bine dacă nu este pronunțat. În schimb, în locul lui se spunea: «Adonai», Doamne. Pentru a nu fi uitată înlocuirea, se scriau vocalele acestui cuvânt sub cele patru consoane a numelui lui Dumnezeu, YHWH. Dacă se combină vocalele din Adonai cu consoanele din YHWH apare numele greșit de Iehova. Numele «Isus» Cea de-a doua poruncă capătă o importanță ulterioară, prin faptul că în numele YHWH este conținut și numele
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
bine dacă nu este pronunțat. În schimb, în locul lui se spunea: «Adonai», Doamne. Pentru a nu fi uitată înlocuirea, se scriau vocalele acestui cuvânt sub cele patru consoane a numelui lui Dumnezeu, YHWH. Dacă se combină vocalele din Adonai cu consoanele din YHWH apare numele greșit de Iehova. Numele «Isus» Cea de-a doua poruncă capătă o importanță ulterioară, prin faptul că în numele YHWH este conținut și numele Isus. Isus înseamnă de fapt «YHWH este mântuirea». Iar apostolii au adăugat numelui
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
-mi foița de hârtie, imploră Rabbi Allevi. — Ce foiță? Întrebă Dee cu o diabolică ingenuitate. — Blestemat să fii, doctore Dee, zise rabinul. Și adevăr Îți zic că n-o să vezi zorii noului secol. Și se depărtă În noapte, murmurând niște consoane obscure și fără nici o vocală. O, Limbă Diabolică și Sfântă! Dee stătea sprijinit cu spatele de zidul umed din pasaj, pământiu la față, cu părul ridicat măciucă pe cap, ca creasta șarpelui. — Îl cunosc pe Rabbi Allevi, zise el. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
știu totul.“ „Dar făcând astfel, le dau creștinilor impresia că știu cu adevărat totul“. „Și, la un moment dat, cineva face gafa aia enormă. Confundă Ismael cu Israel“. „Deci Barruel, și Protocoalele, și Holocaustul sunt numai rodul unei schimbări de consoană.“ „Șase milioane de evrei uciși dintr-o eroare a lui Pico della Mirandola“. „Sau poate că e alt motiv. Poporul ales Își asumase sarcina interpretării Cărții. A răspândit o obsesie. Iar ceilalți, negăsind nimic În Carte, s-au răzbunat. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
scris o nuvelă în care am spus: „O vedeam așezată pe marginea patului și-mi închipuiam că-și apropie buzele de urechea mea și zice «ce mai faci, pui?». Nu îndrăzneam să cred că o va face. Când am auzit consoanele eliberate odată cu mici bulbuci de salivă am crezut că visez. De la acel «pui» care-mi lovea creierul ca o săgeată a pornit un fior ce s-a diluat în jurul buricului și apoi am simțit cum vintrele mi se încălzesc, semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cum să vă spună. Așa că nu are rost să-mi pierd timpul mergând. Schimbând subiectul, maiorul Întrebă: — Cum stați cu engleza? — Bine. — Bun, asta va ușura mult lucrurile. — Cine-i maiorul ăsta? Ambrogiani repetă numele, planând din nou peste toate consoanele mai ascuțite. — E ofițerul lor de legătură. Sau, cum spun ei, el „face legătura“ - folosi cuvântul englezesc - „dintre ei și noi“. Surâseră amândoi văzând ușurința cu care engleza le permitea vorbitorilor să transforme un substantiv În verb, familiaritate pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
păși În față și Întinse mâna. — Bună dimineața, sergent. Sunt Guido Brunetti de la poliția din Veneția. Americanul Îi strânse mâna; avea o strânsoare fermă și puternică. — Sunteți departe de casă, nu-i așa, domnule Brunetti? Întrebă el, transformând ultimele două consoane În „d“-uri. Aceasta se voise a fi o remarcă afabilă, așa că Brunetti Îi zâmbi. — Așa cred. Dar vreau să vă Întreb câteva lucruri, sergent. Ambrogiani zâmbi și clătină din cap, dar nu făcu nici o Încercare de-a se prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
schimbe o vorbă cu tine. Viscardi se ridică atunci În picioare și se apropie de Brunetti, cu mâna Întinsă. — Vreau să vă mulțumesc, commissario, pentru atenția acordată acestui caz. Cum observase Rossi, bărbatul vorbea specific Milano-ului, omițând R-ul, consoana rostogolindu-i-se de pe limbă nepronunțată. Era un om Înalt cu ochi căprui Închis, ochi blânzi și liniștiți, și-un zâmbet relaxat, simplu. Pielea de sub ochiul stâng era ușor decolorată și părea acoperită cu ceva, poate cu machiaj. Brunetti Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
n-o poți silabisi, adoarme musca, iar pezevenghiului nostru atâta osândă i s-a pus: el să-i scrie revistei vocalele. Și vine altul din urmă, mai scăldat la dantură, da' tot băiat bun, Lavrentie Ulici, de-i adaugă revistei consoanele. Își zic unul altuia proști și se sparg de râs... Ei, ai priceput acum, puturosule, că nu amorul, girafa ori săpăturile, ci Poezia are cea mai grozavă putere de pe lume?!... Că numai ea, sărăcuța, te întoarce de pe celălalt tărâm și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cei mai întărîtați nimeriseră aici. Acești puștani erau deci genul acela proaspăt reapărut de poeți, care nu se înghesuiau deloc să-i înalțe lui, Conducătorului Iubit, nici regimului, cântece de slavă, erau negativiști și, ca atare, puțini își văzuseră vreo consoană publicată pe undeva!! Ei erau, dar anonimatul ăsta nu părea să le știrbească prea tare din dezinvolutră. Dimpotrivă. Se comportau ca și cum tâmpitul ăla de Traian Iancu galopase pe străzi până aici, după ei, să le vâre, cu forța, prin buzunare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
explică faptul că, în Biblie, Dumnezeu își dăduse sieși un Nume, care ar însemna "El este Cel Veșnic" ori " El face să devină". Din Numele Preasfânt se mai păstraseră numai literele YHWH sau JHVH, pentru că vechii evrei își scriau numai consoanele, vocalele rostite între ele pierzîndu-se în negura timpului. Cele patru litere se numeau Tetragrama și erau acum pronunțate ba Yahweh, ba Jehovah, ba Iehova. 362 DANIEL BĂNULESCU Din baie, Sinistratul își dădu imediat seama că Răposatul se referise la lemnul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și la derut.... Corzile de aici pot însemna „Vreau s... te controlez” sau „Trebuie s... îmi urmezi înv...ț...turile” și trebuie îndep...rtate că s... nu mai fie împiedicat liberul arbitru și judecată personal.... Culoare Ț alb-violet. Fonoterapie Ț consoana M, tonalit...țile majore. Meloterapie Ț liniște. Aromoterapie Ț olibanum lotus. Cristaloterapie Ț ametist, cuarț. Chakrele secundare: Chakrele picioarelor: se afl... în bolta plantar... și realizeaz... leg...tură cu p...mântul (împ...mântarea ) și ajut... la eliberarea de energiile uzate
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
evidență. Englezul Brown (în 1958) și americanii Margaret și Loyd Peterson (în 1959) au demonstrat pentru prima dată, prin tehnici similare, că informațiile simple sunt uitate în câteva secunde. De exemplu, în cadrul experimentului lui Peterson, o scurtă secvență de trei consoane (cum ar fi H, B, X) este prezentată într-un ritm de o consoană la o jumătate de secundă, iar această secvență este urmată, în același ritm, de trei cifre. Subiectul trebuie să numere invers, cu voce tare, din trei
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
demonstrat pentru prima dată, prin tehnici similare, că informațiile simple sunt uitate în câteva secunde. De exemplu, în cadrul experimentului lui Peterson, o scurtă secvență de trei consoane (cum ar fi H, B, X) este prezentată într-un ritm de o consoană la o jumătate de secundă, iar această secvență este urmată, în același ritm, de trei cifre. Subiectul trebuie să numere invers, cu voce tare, din trei în trei, în ritmul unui metronom la fiecare jumătate de secundă; de exemplu, 357
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pe leah, leahul numește pe român „leu năpraznic”, „minte Înțeleaptă”... Bătrînii Înțelepți se dau la o parte, și În luptă se avîntă, acum, generațiile tinere... Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
temelia meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și cuvintele să aibă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căzură, iar mânecile largi ale sutanei se strânseră, ca niște aripi cuibărite. Se prelinse pe scaun, iar nimbul marilor afurisenii, care îi dădea o strălucire mesianică, se destrămă. — Iisus Hristos n-are moaște, își reluă popa vorba tărăgănată, în care consoanele, din cauza greutății evidente a gurii de a se închide, deveneau un fel de vocale uguite. El a înviat, și-a luat moaștele cu el... Oftă iarăși, de parcă acum își amintise și asta îl întrista. — Da’ blesteme cu moartea nu știi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cari cer muncă, dar n-ar suferi de sterilitatea tezelor cu totul generale. Am pune de {EminescuOpIX 312} ex. întrebarea cum de se preface în limba română grupul sc în șt? Ce înrîurire are i consonans (jot) asupra vocalelor și consoanelor cu cari se-ntîlnește? Cum se poate esplica prefacera lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
voiește a esprima. Oricât de energic pronunțate vor fi cuvintele, simțirea adevărată va pătrunde prin ele. Nu știm de unde și până unde actorii români au pronunții atât de străine. Limba românească este din acele cu dreaptă măsură; ea n-are consoane pre moi, nici prea aspre, nici vocale prea lungi sau prea scurte: mai toate sunetele sunt medie și foarte curate. Cu toate acestea în teatru avem ocazie de a auzi vorbindu-se cu ton franțuzesc (nazal) sau spaniol (gutural ). Gâtul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
curate. Cu toate acestea în teatru avem ocazie de a auzi vorbindu-se cu ton franțuzesc (nazal) sau spaniol (gutural ). Gâtul d-lui Manolescu de ex. joacă un mare rol în declamația d-sale, deși în limba românească până și consoanele guturale c, g, ch nu se produc în gât chiar, ci aproape de el la capătul ceriului gurei. E drept că o ortoepie românească, o carte despre buna rostire lipsește, dar nu lipsește rostirea vie a claselor culte, nu lipsesc scrierile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]