15,474 matches
-
suveranitatea națională în nume propriu. Normele constituționale sunt expresia suveranității poporului român, care, prin referendumurile de aprobare a Constituției, a hotărât că președintele Senatului este ales pentru un mandat de 4 ani. Or, prin hotărârea ce face obiectul controlului de constituționalitate, Parlamentul a acționat contrar modului suveran în care a hotărât poporul. Încălcarea voinței poporului român prin revocarea președintelui Senatului contrar prevederilor constituționale, care nu permit o astfel de procedură, echivalează cu o încălcare a art. 2 alin. (2) din Constituție
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
că „în mod eronat aceștia confundă principiul simetriei cu principiul analogiei legii, ca metodă specifică de interpretare în situația în care există o lacună a legii. Însă, în cazul hotărârii de revocare din funcție a președintelui Senatului supuse controlului de constituționalitate, aceasta este fundamentată prin raportare la art. 62 alin. (2) și (5) din Constituție, respectiv prin raportare la considerentele deciziilor Curții Constituționale care stabilesc regulile aplicabile în materia revocării președinților celor două Camere, în absența unei modificări exprese a Regulamentului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
specific de realizare și de a face efectivă această autonomie, atât în organizarea, cât și în activitatea Parlamentului funcționând regula că majoritatea decide, iar minoritatea se exprimă“. ... 27. În cazul revocării președintelui Senatului, arată că „prin hotărârea supusă controlului de constituționalitate a avut loc atât o schimbare a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare, cât și o modificare a majorității parlamentare constituite pe baza acestei configurații inițiale. Practic, cu respectarea prevederilor Constituției și a deciziilor Curții Constituționale, respectiv în virtutea principiului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
rezultate din alegeri și în temeiul principiului majorității parlamentare care decide, pot să solicite și să adopte revocarea din funcție a președinților celor două Camere. (...)“ ... 29. Raportat la situația care a determinat adoptarea Hotărârii Senatului nr. 131/2021, supusă controlului de constituționalitate, „modificările apărute între timp în configurația politică rezultată din alegeri și decizia unuia dintre partidele politice semnatare ale Acordului de guvernare de a ieși de la guvernare au condus la retragerea sprijinului politic pentru doamna senator Dragu din partea celorlalte
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
juridică a unei sancțiuni juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a Regulamentului. Autorii sesizării nu țin cont de considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, ignorând că „situația care a determinat adoptarea hotărârii Senatului supuse controlului de constituționalitate se cantonează în sfera raporturilor politice dintre președintele Senatului, anume a raporturilor politice dintre grupurile parlamentare care au susținut-o pentru a candida și i-au acordat sprijinul politic prin votul membrilor săi, respectiv partidele politice care au semnat inițial
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
respectivele încălcări“. ... 31. Nu în ultimul rând, în opinia Biroului permanent al Senatului, „hotărârea de revocare a președintelui Senatului ca urmare a modificării configurației politice rezultate din alegeri și a modificării majorității parlamentare nu poate fi supusă unui control de constituționalitate“, întrucât „Curtea Constituțională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opțiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea președintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
36. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
textelor de lege, dat de Curte în jurisprudența sa anterioară. Sub acest aspect, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai (i) hotărârile care afectează valori, reguli și principii constituționale sau (ii) hotărârile care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea deciziile nr. 53 și nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
între hotărârile parlamentare care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate, potrivit principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează hotărâri cu caracter individual sunt de plano admisibile (a se vedea și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012). ... 39. De asemenea, Curtea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 și Decizia nr. 628
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
fost legal sesizată și este competentă să se pronunțe, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 3 alin. (2), art. 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asupra constituționalității Hotărârii Senatului nr. 131/2021. ... 42. Cu privire la critica potrivit căreia orice aplicare a normelor constituționale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, și pentru revocarea președinților Camerelor este una contrară literei și spiritului art. 64 alin. (2) din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
realizată de majoritatea parlamentară formată din mai multe grupuri parlamentare formalizate într-o coaliție guvernamentală a cărei constituire a dus și la învestirea unui nou Guvern. Curtea reține că nu există precedent în jurisprudența sa cu privire la controlul de constituționalitate asupra unei hotărâri de revocare dispuse ca urmare a unei asemenea situații particulare, care valorizează elemente politice cu semnificație juridică în planul relației dintre Parlament și Guvern. În mod firesc și inevitabil, circumstanțele concrete care justifică o asemenea hotărâre diferă
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
alin. (2) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale Regulamentului Senatului“. Având în vedere că autoritatea care a adoptat hotărârea nu a identificat prevederile regulamentare pe care se fundamentează actul criticat, pentru a realiza controlul de constituționalitate cu care a fost învestită, Curtea ar fi trebuit să stabilească care sunt temeiurile regulamentare care au stat la baza măsurii revocării președintelui Senatului. Analizând Regulamentul Senatului, se constată că dispozițiile care constituie sediul instituției revocării au fost supuse anterior
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
a fost învestită, Curtea ar fi trebuit să stabilească care sunt temeiurile regulamentare care au stat la baza măsurii revocării președintelui Senatului. Analizând Regulamentul Senatului, se constată că dispozițiile care constituie sediul instituției revocării au fost supuse anterior examenului de constituționalitate. Astfel, art. 30 alin. (1), care prevedea că „revocarea din funcție a președintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puțin una dintre următoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituției; b
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de 16 ani de la data constatării neconstituționalității dispozițiilor regulamentare, Senatul nu a pus de acord aceste prevederi cu dispozițiile Constituției, astfel că Regulamentul Senatului, în forma în vigoare la data adoptării hotărârii criticate și la data efectuării controlului de constituționalitate asupra acesteia, nu prevede condițiile pentru care se poate solicita revocarea din funcție a președintelui acestei Camere și nici procedura pe care Camera trebuie să o urmeze pentru a dispune această măsură. Curtea, în opinia majoritară, constată faptul că Senatul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
este rezultatul unui act arbitrar, lipsit de fundament constituțional, în opoziție cu dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție care consacră principiul statului de drept. De altfel, această concluzie este confirmată de însăși autoritatea emitentă a hotărârii supuse controlului de constituționalitate, care a reținut ca temei al revocării „dispozițiile art. 64 alin. (2) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale Regulamentului Senatului“, fără a preciza/enumera dispozițiile regulamentare. Or, fundamentând hotărârea de revocare pe dispoziții regulamentare inexistente, apare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și obligația legiuitorului de a pune în acord cu Constituția actul normativ constatat ca fiind neconstituțional. Mai grav este că însăși Curtea își ignoră jurisprudența și, din dorința de a motiva constituționalitatea hotărârii de revocare a doamnei Anca Dragu, nu face nicio referire la propriile decizii. Pasivitatea Senatului a determinat un vid legislativ în această materie care, în opinia noastră, are drept consecință inoperabilitatea instituției revocării în ceea ce privește funcția de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
scop înlăturarea unei stări de pericol și împiedicarea săvârșirii pe viitor a unor astfel de contravenții, proporționalitatea aplicării acestei măsuri derivând din gradul de pericol social al contravenției. ... 17. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă reține că petentul a contestat constituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019, susținând, pe de o parte, că acest act normativ a fost adoptat de Guvern în lipsa unei situații extraordinare care să justifice aplicarea art. 115 alin. (4) din Constituție, iar pe de altă
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adițional la Convenție. ... 30. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze, iar prin Decizia nr. 456 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1016 din 25 octombrie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art. 5 alin. (2) lit. d) din această lege. ... 30. Analizând aspectele de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 55/2020 invocate în prezenta cauză, Curtea observă că acestea au mai fost supuse anterior controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, paragrafele 26-35, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului, a reținut, în esență, că, „modificările
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
că dispozițiile legale anterior menționate au fost constatate neconstituționale prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei de constituționalitate. ... 31. Tot prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, antereferită, Curtea a reținut că, în ceea ce privește structura Legii nr. 55/2020, în forma sa adoptată de Senat și în cea adoptată de Camera Deputaților, „introducerea, în această din
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
privește structura Legii nr. 55/2020, în forma sa adoptată de Senat și în cea adoptată de Camera Deputaților, „introducerea, în această din urmă formă, a dispozițiilor art. 2 și art. 3 în cuprinsul capitolului I al legii supuse controlului de constituționalitate și a dispozițiilor art. 5, art. 6 și art. 7 în cuprinsul capitolului II al aceleiași legi nu a determinat modificări majore ale structurii Legii nr. 55/2020 față de forma acesteia care a fost adoptată de Senat. “ ... 32. În concluzie
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ. ... 34. În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă aduse dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, Curtea constată că aceste dispoziții de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, paragrafele 38-48, Curtea a reținut, în esență, că obiectul de reglementare al Legii nr. 55/2020 îl constituie
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
și faptul că textul nu face trimitere la alte acte normative, Curtea a apreciat că este vorba de măsuri menționate în Legea nr. 55/2020. ... 37. Curtea a reținut că precizarea acestor măsuri în conținutul textelor de lege supuse controlului de constituționalitate ar avea drept consecință aplicarea lor pe toată durata pandemiei de COVID-19, fără a da posibilitatea autorităților să selecteze necesitatea și intensitatea intervenției în funcție de evoluția rapidă și imprevizibilă a acestui fenomen. Reglementarea ar dobândi astfel un caracter rigid
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
la urmarea imediată a acestei fapte, respectiv condiția ca subiectul activ al infracțiunii să fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. ... 33. Curtea observă că această concluzie este susținută și de faptul că în jurisprudența sa, analizând constituționalitatea noțiunii de «folos necuvenit», nu a realizat o suprapunere a elementului «pagubă» (regăsit în art. 297 din Codul penal) cu cel de «folos necuvenit» (regăsit în dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000) în sensul aprecierii că cele două reprezintă
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]