9,983 matches
-
a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum și modalitățile concrete de organizare și desfășurare a scrutinului. Mai mult, art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală prevede că "sistemul electoral" se reglementează prin lege organică. Legea supusă controlului de constituționalitate prevede că deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporționale. O primă critică de neconstituționalitate vizează prevederile art. 29 alin. (16) și art. 48 alin. (11) din lege, care dispun cu privire la atribuirea mandatelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193625_a_194954]
-
drepturi sau al unor libertăți și art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la obligația Statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că asupra constituționalității textelor de lege criticate s-a mai pronunțat, respingând de fiecare dată excepția. Astfel, prin Decizia nr. 509 din 29 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 19 iunie 2007, Curtea a constatat că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196552_a_197881]
-
atingere principiului potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală." Cu privire la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 , Curtea, tot pentru argumentele mai sus arătate, a constatat constituționalitatea sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009. Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227402_a_228731]
-
în prima instanță. Prin urmare, față de cerințele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia " Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivată", consecința acestui fapt este imposibilitatea exercitării controlului de constituționalitate. Curtea nu se poate substitui autorului sesizării în ceea ce privește invocarea motivelor de neconstituționalitate, deoarece, procedând în acest mod, ar realiza un control din oficiu, incompatibil cu dispozițiile legii sale de organizare în materie. Așa fiind, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215848_a_217177]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă este inadmisibilă. II. Referitor la dispozițiile art. 40 din Legea nr. 137/2002 , Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate într-o cauză cu o motivare similară celei invocate în dosarul de față. Astfel, prin Decizia nr. 655 din 28 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 27 august 2007, Curtea a respins excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215848_a_217177]
-
procedura de judecată în domeniul privatizării, prin derogare de la dreptul comun, însă acest fapt este în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2) . S-a arătat în decizia menționată că textul de lege supus controlului de constituționalitate prevede judecarea de urgență și cu precădere a tuturor cererilor prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut de legislația din domeniul privatizării. Soluționarea mai operativă a anumitor cauze ce prezintă un interes special nu afectează calitatea judecății
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215848_a_217177]
-
de lege criticat ar contraveni dispozițiilor constituționale invocate, ci își exprimă doar nemulțumirea pentru faptul că modul de stabilire a punctului de pensie îi este defavorabil, rezultând un cuantum mic al pensiei. Această problemă nu reprezintă, însă, o chestiune de constituționalitate, ci un aspect ce ține de politica pe care legiuitorul a înțeles să o adopte în domeniu și pe care Curtea, potrivit competențelor sale, nu o poate cenzura. De altfel, Curtea observă că, de fapt, în notele scrise ale autorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186856_a_188185]
-
domeniu și pe care Curtea, potrivit competențelor sale, nu o poate cenzura. De altfel, Curtea observă că, de fapt, în notele scrise ale autorului excepției, acesta invocă dispozițiile art. 1, 16, 31, 52 și 154 din Constituție atunci când solicită verificarea constituționalității adoptării legilor nr. 108/1990, nr. 42/1990, nr. 189/2000 și nr. 309/2002, însă Tribunalul Vâlcea nu s-a referit și la aceste acte normative în încheierea prin care a sesizat Curtea. Prin urmare, având în vedere aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186856_a_188185]
-
procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 64/1995 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Constituție. Arată că dispozițiile de lege criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 149/2004 , nu încalcă dreptul de proprietate, ci doar îl limitează. În acest sens, depune concluzii scrise. Reprezentantul Ministerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163451_a_164780]
-
modificate prin Legea nr. 149/2004 , nu încalcă dreptul de proprietate, ci doar îl limitează. În acest sens, depune concluzii scrise. Reprezentantul Ministerului Public arată că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 64/1995 au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Întrucât motivele care au dus la respingerea excepției sunt aplicabile și în prezenta cauză, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 13 aprilie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 925
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163451_a_164780]
-
dovedesc adaptarea la economia de piață. Prin instituirea textului de lege criticat se realizează respectarea obligației statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, precum și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale privind constituționalitatea dispozițiilor art. 29 din Legea privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Avocatul Poporului apreciază că procedura reorganizării judiciare și a falimentului, prevăzută de Legea nr. 64/1995 , a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163451_a_164780]
-
art. 136 alin. (1)-(4) din Constituție sunt lipsite de relevanță, ca texte de referință, întrucât nu au incidență asupra domeniului de reglementare al textului legal dedus controlului. Așa fiind, urmează a se avea în vedere la exercitarea controlului de constituționalitate numai art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi, art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și art. 136 alin. (5) din Constituție, texte în raport de care Curtea a mai exercitat controlul de constituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163451_a_164780]
-
constituționalitate numai art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi, art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și art. 136 alin. (5) din Constituție, texte în raport de care Curtea a mai exercitat controlul de constituționalitate al dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 64/1995 . Astfel, prin Decizia nr. 73 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163451_a_164780]
-
reținut că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (��n acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
ca scop realizarea interesului național în desfășurarea activității comerciale, potrivit legii, urmărindu-se asigurarea repatrierii valutei în timp util, ceea ce, evident, nu reprezintă un act de încălcare a Constituției". Punctul de vedere se întemeiază pe jurisprudența Curții Constituționale referitoare la constituționalitatea prevederilor art. IV pct. 3 și 7 din Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136373_a_137702]
-
fiind inadmisibilă. ÎI. În ceea ce privește dispozițiile art. IV pct. 3 și pct. 7 alin. 1 și 2 din Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995 , Curtea reține că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, respingând excepțiile examinate. Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (7), Curtea constată că dispozițiile supuse examinării nu instituie o măsură de confiscare deghizata, ci ele prev��d măsuri de consolidare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136373_a_137702]
-
s-au aflat în proprietatea autorilor excepției, astfel încât, în acord cu jurisprudența sa ( Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate și dispozițiile art. 3 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
unei hotărâri judecătorești de anulare a unui act. Analizând dispozițiile constituționale incidente, Curtea constată însă că aceste susțineri nu sunt întemeiate. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, una dintre condițiile de fond ce trebuie respectate în vederea asigurării constituționalității măsurilor reglementate printr-o ordonanță de urgență este ca aceste măsuri să nu vizeze trecerea silită a unor bunuri în proprietatea publică. În vederea determinării sferei de cuprindere a unor astfel de măsuri, dispozițiile art. 115 alin. (6) trebuie analizate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
spune expres - în condițiile în care nu a fost sesizată cu această - Curtea Constituțională lasă se se înțeleagă că extinderea răspunderii penale pentru acte ce aparțin exclusiv altor puteri - cea judecătorească și cea legislativă - pune și ea o problemă de constituționalitate. Tema este de actualitate și merită o atenție sporită. În final, vă invit pe fiecare să citiți decizia Curții Constituționale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar dacă este scrisă într-un limbaj juridic, ea este accesibilă celor interesați de problema
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
în două comisii de specialitate: Comisia pentru mediu — Allen Coliban, respectiv Comisia pentru egalitatea de șanse — Adrian Weiner. Citește și: Băsescu, președintele Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică din Senat ALDE (nouă senatori) deține președinția a două comisii: Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO — Teodor Meleșcanu, respectiv Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare — Niță Ilie, iar UDMR (nouă senatori) are președinția Comisiei pentru sănătate publică, funcție deținută de Laszlo Attila. Funcția de președinte
Senat: Listă președinți ai Comisiilor parlamentare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102643_a_103935]
-
președinte al Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică a revenit în această sesiune PMP (opt senatori) și este deținută de fostul președinte Traian Băsescu. De asemenea, PSD deține în Comisia juridică și funcția de secretar (Adrian Diaconu), în Comisia pentru constituționalitate funcția de vicepreședinte (Viorel Sălan) și de secretar (Gabriel Leș), în Comisia economică — vicepreședinte (Marius Alexandru Dunca), în Comisia pentru buget — secretar (Ștefan Mihu), în Comisia pentru agricultură — secretar (Lucian Trufin), în Comisia pentru politică externă — secretar (Șerban Valeca), în
Senat: Listă președinți ai Comisiilor parlamentare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102643_a_103935]
-
context se precizează că, în temeiul prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) și art. 126 alin. (2), competența în materie a instanțelor judecătorești a fost stabilită prin lege. Guvernul precizează că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională. Sunt menționate în acest sens deciziile nr. 297 din 6 noiembrie 2001 și nr. 332 din 16 septembrie 2004. Avocatul Poporului consideră că "sesizarea Curții Constituționale prin Încheierea din 22 octombrie 2004 a Tribunalului Călărași nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167658_a_168987]
-
economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate de textul constituțional în condițiile legii, iar nu prin încălcarea dispozițiilor legale care stabilesc obligațiile participanților la activitatea comercială. De altfel, dispozițiile legale în cauză au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curte. Astfel, prin Decizia nr. 73 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 64
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167658_a_168987]
-
77 [devenit art. 106] alin. (1) lit. A.a), constatând că dispozițiile constituționale ale art. 16, art. 21, art. 41, art. 42 și art. 136 nu sunt încălcate prin textul de lege criticat. De asemenea, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității art. 31 alin. (1) și (3) [devenit art. 38 alin. (1) și (3)] din Legea nr. 64/1995 prin Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167658_a_168987]
-
alternative a amenzii). În același timp, se limitează efectele denunțului, aspect necuprins în preambulul proiectului ordonanței de urgență. 4) Se încalcă jurisprudența Curții Constituționale Potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]