398 matches
-
politice, diplomatice, culturale, științifice etc. stabilite în timp între cele trei țări. în 1876, deci atunci când în SUA nu exista încă o comunitate românească, cineva scria că „la anul 1776 s-a declarat, după o luptă victorioasă, independența coloniilor, promulgarea constituțiunei și constituirea republicei cu un president ales pentru patru ani, a cărui nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că “între America de la început, aceea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2650 din 08.08.1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. 539 Monitorul Oficial, partea I, nr. 323 din 13/25.10.1879. Decretul-Regal Nr. 2186 din 12/24.10.1879. Legea Revisuitoare a art. 7 din Constituțiune. 540 Vezi în acest sens Legea pentru organizarea Dobrogei. Monitorul Oficial, partea I, nr. 57 din 09/21.03.1880. 541 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr. 3984 din 04.12.1940 relativ la statutul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1944, cu vechimea din 24.01.1942); general de armată (din 11.10.1944). 1677 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923. 1678 Nu se publică. Se referă la " SITUAȚIA EVREILOR PREMILITARI (ctg. 1947-1949), NEINSTRUIȚI (ctg. 1941-1946) și INSTRUIȚI (ctg. 1925-1940)". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.1942); general de armată (din 11.10.1944). 1677 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923. 1678 Nu se publică. Se referă la " SITUAȚIA EVREILOR PREMILITARI (ctg. 1947-1949), NEINSTRUIȚI (ctg. 1941-1946) și INSTRUIȚI (ctg. 1925-1940)". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3955, f. 140; Vezi și "SITUAȚIA
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr. 557, f. 190-191, 154. 1727 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923. 1728 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3955, f. 18-21. 1729 Nota este însoțită de două tabele referitoare la evreii decedați, respectiv
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
7-a Teritorială, dosar nr. 557, f. 190-191, 154. 1727 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923. 1728 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3955, f. 18-21. 1729 Nota este însoțită de două tabele referitoare la evreii decedați, respectiv maltratați pe perioada efectuării muncii obligatorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
domiciliul lor pe teritoriul României. § V. - Drepturile pînă acum câștigate sînt respectate. Convențiunile internaționale astă-di esistente remân în vigore cu tote clausele și termenul coprinse în tr'ensele. În ședința de la 6 Octombre 1879, Adunarea deputaților, în conformitate cu art. 129 din Constituțiune, în numer de una-sută-patru-deci și trei deputați presenți, din una-sută-patru-deci și cinci, care e numerul total al membrilor ei, a votat această lege cu majoritate constituțională de una-sută-trei-deci și doue voturi, contra a noue, fiind și doue abțineri de la votare
LEGE nr. 2.186 din 12 octombrie 1879 revisuitore a art. 7 din Constituţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156599_a_157928]
-
această lege cu majoritate constituțională de una-sută-trei-deci și doue voturi, contra a noue, fiind și doue abțineri de la votare. Președinte, C.A. Rosetti. Secretar, G.N. Gamulea. (L.S.A.D.) În ședința de la 11 Octombre 1879, Senatul României, în conformitate cu art. 129 din Constituțiune, în numer de cinci-deci și noue senatori presenți, din șepte-deci, care este numerul total al membrilor sei, a votat această lege cu majoritate constituțională de cinci-deci și șese voturi, contra a doue și una abținere de la votare. Președinte, C. Bosianu
LEGE nr. 2.186 din 12 octombrie 1879 revisuitore a art. 7 din Constituţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156599_a_157928]
-
promulgate cel mai târziu în termen de șease luni dela liberarea teritoriului. Legea generală de expropriere pentru cauză de utilitate națională, care va desvolta principiile cuprinse în acest articol, se va vota conform ultimului aliniat al art. 128 din prezenta Constituțiune. Dispozițiunile ei vor fi înscrise în acest articol din care fac de drept parte. Articolul 57 Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățenii români majori, prin votul universal, egal, direct, obligatoriu și cu scrutin secret pe baza reprezentărei
LEGE nr. 721 din 19 iulie 1917 pentru modificarea articolelor 19, 57 şi 67 din Constituţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156609_a_157938]
-
electorală va fixa compunerea Senatului. Principiile din legea electorală relative la compunerea Adunărei deputaților și Senatului fiind considerate ca dispozițiuni constituționale vor fi înscrise în acest articol. Aceste principii se vor vota conform aliniatului ultim al articolului 128 al acestei Constituțiuni. Această lege s'a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 14 Iunie anul 1917 și s'a adoptat cu majoritate de una sută treizeci voturi, contra patrusprezece. Președinte, V.G. Morțun. (L.S.A.D.) Secretar, Nicolae N. Paul. Această lege s
LEGE nr. 721 din 19 iulie 1917 pentru modificarea articolelor 19, 57 şi 67 din Constituţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156609_a_157938]
-
dintre membrii săi. Jurământul consilierilor se va presta în ședință publică, în localul primăriei respective, în prezența prefectului pentru comunele reședințe de județ, iar pentru celelalte comune în prezența delegatului prefectului. Jurământul va avea cuprinderea următoare: "Jur credință Regelui, supunere Constituțiunii și legilor țării mele, jur să apăr și să sprijinesc interesele comunei". Dacă în termen de 10 zile dela respingerea contestațiunilor asupra alegerilor, sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestații, consiliul comunal nu a fost convocat
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consiliile județene se convoacă de ministrul de interne pentru a se pronunța asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate și incompatibilitate. Consilierii noui aleși vor depune în prezența prefectului următorul jurământ: "Jur credință Regelui și Constituțiunii, jur să aplic cu nepărtinire legile țării și să apăr interesele, județului". Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depun jurământul. Consiliul județean se întrunește de drept, dacă nu a fost convocat în termen de
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
Constituției din 1923. La 10 februarie 1924, Partidul Țărănesc a adresat partidelor din opoziție o scrisoare prin care propunea crearea unui front unit, pe baza unei platforme care includea, între altele: împiedicarea guvernului de a realiza „legiuirile de aplicare a Constituțiunii sale și a legilor de acaparare a avuțiilor statului”; răsturnarea guvernului liberal, stabilirea unui regim legal și constituțional; anularea legislației liberale . Singurul partid care a răspuns apelului a fost Partidul Național. La începutul lunii mai 1924 între Vasile Goldiș, Iuliu
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
poeziilor. Este unul dintre fruntașii revoluției de la 1848, participând la toate acțiunile ei importante: este prezent la citirea proclamației revoluționare; este însărcinat "să ridice tabacii și mărginații și tinerimea din București, să meargă gloată la Palat și să ceară sancționarea Constituțiunii" (Ion Ghica, "Scrisori"); este secretar al guvernului provizoriu, vornic al capitalei, membru în comisia pentru dezrobirea țiganilor. După înfrângerea revoluționarilor, ia drumul exilului, mai întâi în Ardeal. În primăvara anului 1849 editează la Brașov ziarul politic "Espatriatul", care are ca
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
la limbajul semicult al ziariștilor, adepți ai unor sloganuri sublime pe care le pronunță după ureche, aplicându-le dacă s-ar ivi ocazia, pe dos. Din fraza lui Venturiano: "„Nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun sfânta Constituțiune... mai ales cei din masa poporului”", cei doi înțeleg prin sufragiu pe omul de sufragerie, deduc că Rică "„bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran”". Într-adevăr, Rică pretinde că n-are altă politică decât "„suveranitatea poporului”", pentru că "„box
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
Constituțiunea României din 29 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” - fiindcă constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare
Constituția României din 1923 () [Corola-website/Science/306176_a_307505]
-
Celebrarea “Octavei de rugăciune pentru unitatea Bisericii” la inițiativa reverendului Paul Francisc Wattson, pastor și fiu de pastor anglican din America, care mai apoi a intrat în comuniune deplină cu Biserica Romei. 1926 - Mișcarea catolică „Fede e Costituzione” (Credință și Constituțiune” începe publicarea „Sugestiilor pentru Octava de rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”. 1935 - în Franța, abatele Paul Couturier, promovează „Săptămâna universală de rugăciune pentru unitatea creștinilor”; discursul său se baza pe rugăciunea pentru “unitate voită de Isus și cu mijloacele voite de
Octava de rugăciune pentru unirea creștinilor () [Corola-website/Science/305795_a_307124]
-
au solicitat să se înființeze gărzi naționale românești, înarmate de către armata austriacă așa cum aceasta le-a înarmat pe cele maghiare, constituite deja de multă vreme. Avram Iancu s-a aflat printre semnatarii procesului-verbal al adunării, care în final a proclamat "„constituțiunea împărătească austriacă”", deci opunerea și mai dură față de revoluția ungară și revenirea la situația dinainte de 25 aprilie 1848. La 30 septembrie Iancu a plecat de la Blaj înapoi în munți, însoțit de moții săi. La 10 octombrie 1848 Kossuth Lajos adresează
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
mai deschise, cănd mai închise (în funcție de lâna pe care o aveau la dipoziție). Culoarea hainei franciscane a fost definită nu după mult timp că fiind cea gri-cenușie pentru toți fra...nciscanii, așa încât deja din timpul sfanțului Bonaventura, mai exact în Constituțiunile de la Narbona, era prevăzut cum trebuia să fie stofă din care se confecționa haină: „două fire negre și unul alb”. În plus, această culoare gri-cenușie a hainei, transmite prin ea însăși ideea de pocăința, de convertire care trebuie să caracterizeze
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 39. - Puterea executivă este încredințată Regelui, care o exercită în modul regulat prin Constituțiune. Art. 40. - Puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui. Art. 83. - Regele, în vieață fiind, poate numi o Regență, compusă din trei persoane, care, după moartea Regelui, să exercite
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine răspunzător de acel act. Art. 88. Art. 89. - Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei Domnii. Art. 90. Art. 91. - Regele nu are alte puteri decât acele date lui prin Constituțiune.
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
avut funcțiile de secretar, prodirector și director al revistei juridice a Vaticanului „Apollinaris” și de conducător al revistei „Buna Vestire”. Deasemeni a fost Asistent general al ordinului minorit și Asistent general și Prefect al Comisiei juridice însărcinată cu redactarea noii Constituțiuni a ordinului minorit. Numele părintelui Tocănel este întâlnit în relație cu dezghețul relațiilor diplomatice dintre România și Vatican, de după lucrările "Conciliului Vatican II". Acesta s-a aflat începând cu 29 octombrie 1968 în București, în cadrul primei delegații oficiale de la Vatican
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
G. A. Scorțescu. <nowiki>Prima pagină a numărului 1 al ziarului de Iași indică atât orientarea ziarului,cât și scopul acestuia pe care îl voi scoate în evidență prin următorul citat : "Ori de câte ori conservatorii 'și vor manifesta tendințî de a știrbi Constituțiunea, de a tăinui abuzurile și jafurile, de a tolera corupțiunea[...]de atâtea ori ei vor fi întâmpinați de strigatul nostru:Stați![...]"</nowiki> Opoziția ziarului față de partidul conservator se observă în nenumărate articole ale ziarului,atâta timp cât el este unul de factură
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]