1,368 matches
-
de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului" gt; gt;. Obiectul legii a fost, așadar, limitat de Constituție numai la responsabilitatea individuală a membrilor Guvernului. Se arată că, de altfel, acest aspect a fost precizat și cu ocazia dezbaterilor din Adunarea Constituanta, prin respingerea Amendamentului nr. 776 la proiectul de Constituție, tocmai pentru argumentul că legea responsabilității ministeriale nu se referă la răspunderea politică a Guvernului față de Parlament, ci la r��spunderea care depinde "de natură cazului, așa cum acesta va fi reglementat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului. În loc de aceste reglementări, Legea privind responsabilitatea ministerială conține prevederi referitoare la urmărirea penală a membrilor Guvernului, "la cererea Camerelor Parlamentului sau a Președintelui României, potrivit alin. (2) al art. 108, pentru care Adunarea Constituanta nu a impus adoptarea unei reglementări speciale. Or, reglementarea într-o lege emisă în temeiul alin. (3) al art. 108 din Constituție a unor aspecte ce privesc alin. (1) și (2) ale acestui articol și nu a obiectului reglementării impus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
Senatului consideră nejustificată în obiecția deputaților, fiindcă exonerarea de răspundere a unui membru al Guvernului, care nu mai este în funcțiune, ar crea un privilegiu, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. Se menționează că, în cadrul dezbaterilor Adunării Constituante, s-a respins Amendamentul la teza nr. 11 a cap. III, care urmărea tocmai o astfel de limitare. Concepția Adunării Constituante "a fost aceea a unei răspunderi nelimitate în funcție de data încetării calității de membru al Guvernului". În final, presedintele Senatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
ar crea un privilegiu, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. Se menționează că, în cadrul dezbaterilor Adunării Constituante, s-a respins Amendamentul la teza nr. 11 a cap. III, care urmărea tocmai o astfel de limitare. Concepția Adunării Constituante "a fost aceea a unei răspunderi nelimitate în funcție de data încetării calității de membru al Guvernului". În final, presedintele Senatului consideră că Legea privind responsabilitatea ministerială este neconstituțională și că se impune ca, în temeiul art. 145 alin. (1) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
la aplicarea prevederilor dreptului comun, ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, Curtea observa că dispozițiile art. 108 alin. (3) din Constituție permit legiuitorului să opteze asupra modului în care înțelege să reglementeze răspunderea penală. Acolo unde legiuitorul constituant a voit să creeze regimuri juridice derogatorii de la dreptul comun, au fost utilizate dispoziții imperative. Astfel, de exemplu, art. 45 alin.(1) referitor la protecția copiilor și a tinerilor prevede în mod expres că aceștia se bucură de un regim
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
astfel de reglementări, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea fundamentală, "Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii", ceea ce demonstrează că legiuitorul constituant a înțeles, în aplicarea principiului autonomiei cultelor, să lase la latitudinea acestora stabilirea unor reglementări specifice în ce privește atât organizarea și funcționarea lor, cât și stabilirea unor reguli proprii de judecată în ce privește răspunderea disciplinară internă. Aceasta și datorită naturii speciale a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233033_a_234362]
-
regimului general al învățământului și în conformitate cu prevederile cuprinse în legislația în vigoare". 2. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6) care dispune cu privire la principiul autonomiei universitare, Curtea constată următoarele: Principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrându-l ca o componentă a dreptului la învățătură. Acest principiu presupune un conținut vast, ce include normele, procedurile și standardele interne ale fiecărei universități, cu respectarea limitelor impuse de legislația în vigoare, prin care acestea tind să definească și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
garantat în mod necondiționat. De asemenea, se susține că nu poate fi restrâns exercițiul dreptului la protecția copiilor și a tinerilor sau exercițiul dreptului la protecția persoanelor cu handicap, drepturi consacrate de art. 45 și 46 din Constituție. Atunci cand legiuitorul constituant a voit să restrângă exercițiul unor drepturi, a enunțat și cazurile de restrângere ori a prevăzut că se vor stabili prin lege limitele și condițiile de exercitare în chiar textul prin care le-a consacrat. Astfel, exercițiul dreptului la libertatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
la art. 23 și 49, respectiv la art. 27 și 49 din legea fundamentală. Dispozițiile art. 40 din Constituție, care consacră dreptul la grevă, prevăd că "Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept [...]". S-a mai susținut că legiuitorul constituant nu a lăsat la libera apreciere a legiuitorului ordinar posibilitatea de a restrânge exercițiul oricăruia dintre drepturile fundamentale, ci a precizat expres posibilitatea restrângerii prin lege a exercițiului unor drepturi, atunci când a considerat necesară măsură restrângerii, în condițiile prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, răspunzând de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128972_a_130301]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, răspunzând de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul comercial. Gajul constituit asupra materiei prime supuse transformării industriale va continua să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128972_a_130301]
-
alin. (17) din Legea nr. 35/2008 nu se subordonează normelor constituționale invocate. Chiar dacă aceste dispoziții legale reglementează condiții concrete de participare și depunere a candidaturilor la alegerile parlamentare parțiale, deci exprimă voința legiuitorului în materie electorală, nu respectă voința constituantului transpusă în normele constituționale indicate, deoarece anulează ab initio dreptul de a fi ales al oricărui cetățean român care, îndeplinind cerințele constituționale și legale în materie, ar dori să participe la alegerile parlamentare parțiale în calitate de candidat independent. Dacă, în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222774_a_224103]
-
constituțional, bazele organizării și funcționării autorităților comunale și orășenești, precum și cele privind consiliul județean, fără a reglementa un statut special pentru autoritățile administrației publice de la nivelul municipiului București. Astfel, din analiza celor două texte constituționale se poate deduce intenția legiuitorului constituant de a lăsa pe seama legii organice această reglementare. Or, tocmai aceasta s-a și realizat, prin dispozițiile cuprinse în cap. V al Legii nr. 215/2001 , intitulat "Administrația publică a municipiului București", capitol în care este cuprins și textul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
Președintele României pentru îndreptarea erorilor cuprinse în acesta. Dacă, însă, refuzul contrasemnării nu este motivat, pe de o parte, Președintele României nu poate îndrepta erorile, iar, pe de altă parte, se conferă prim-ministrului un drept de veto. Or, legiuitorul constituant nu a avut în vedere un asemenea drept de veto, ci posibilitatea prim-ministrului de a refuza contrasemnarea pentru motive tehnice, de legalitate. De asemenea, principiul loialității constituționale obligă la motivarea refuzului, invocându-se, în acest sens, Decizia Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
o poziție similară cu aceea a Guvernului care, potrivit art. 108 alin. (1) din Constituție, răspunde politic în fața Parlamentului. Așadar, rezultă că Președintele României nu răspunde politic în fața Parlamentului. 55. În acest context, Curtea constată că rațiunea pentru care legiuitorul constituant a introdus obligația contrasemnării decretelor Președintelui prevăzute la art. 100 alin. (2) din Constituție este dată atât de necesitatea exercitării unui control de legalitate cu privire la actul Președintelui, cât și de necesitatea existenței unei forme de răspundere politică pe care una
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
94 lit. a) din Constituție, respectiv competența prim-ministrului de a contrasemna unele decrete prezidențiale, în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituție. Apreciem că soluția prevăzută la art. 100 alin. (2) din Constituție reprezintă o aplicație a concepției legiuitorului constituant care a stat la baza principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, principiu aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire și de exercitare a competențelor tuturor autorităților publice, inclusiv a celor care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
în mod corespunzător. Curtea Constituțională reține că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, în structura organică a statului român, autoritățile publice sunt organizate potrivit "principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească". Tocmai de aceea legiuitorul constituant prevede dreptul Președintelui României de a critica legile adoptate de Parlament și de a acționa împotriva lor. Astfel: potrivit art. 77 alin. (2), "Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii", iar art. 146 lit. a) prevede
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
statul de drept să nu depindă de intervenția unor factori subiectivi, care țin de voința membrului în cauză sau de alte împrejurări cazuale: deces, demisie, incompatibilitate etc. De altfel, din redactarea art. 133 alin. (4) din Constituție rezultă că legiuitorul constituant a reglementat în ansamblu, iar nu în mod individual, durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, art. 133 din Constituție având ca obiect de reglementare rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu statutul membrilor Consiliului, alcătuind, alături de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea observă că Legea fundamentală stabilește, prin art. 63 alin. (1), durata mandatului celor două Camere ale Parlamentului, iar prin art. 133 alin. (4), durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce urmărește legiuitorul constituant în ambele ipoteze, deci obiectul de reglementare al dispozițiilor constituționale, este determinarea duratei mandatului constituțional al fiecăreia dintre cele două autorități publice, sub acest aspect diferența de terminologie/semantică fiind una formală, iar nu de conținut. Mandatul constituțional este unic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
29 octombrie 2003 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României. Constituția României, în forma inițială, a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Titlul I Principii generale Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153308_a_154637]
-
215/2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, primarul este ales local, care, în asigurarea liberului exercițiu al mandatului său, îndeplinește o funcție de autoritate publică, utilizată de legiuitorul constituant în sensul funcției de parlamentar, care intră în sfera demnităților publice. În susținerea acestui argument este art. 105 alin. (1) teza întâi din Constituție care stipulează că "Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții de autoritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261321_a_262650]
-
deciziei ce urmeaza sa se ia. Se mai arată că propunerea de a se organiza un astfel de referendum este și inaplicabila, deoarece acesta nu se poate realiza în limita termenului de 20 de zile pentru promulgarea legii. Dacă Adunarea Constituanta ar fi adoptat această modalitate de referendum, "ar fi modificat și procedura promulgării, deoarece în mod firesc termenul de promulgare nu mai poate curge, în acest caz, de la data trimiterii legii spre promulgare, ci de la data stabilirii rezultatelor referendumului". Propunerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
măsuri") constituie o îngrădire legală în exercitarea de către Președinte a dreptului său constituțional, venind astfel în contradicție cu prevederea constituțională. Dreptul constituțional al Președintelui de a recurge la referendum nu îi poate conferi însă acestuia posibilitatea legiferării, întrucât, în conformitate cu voință Constituantului român, Președintele nu poate iniția un "referendum legislativ", ci numai un "referendum consultativ". Această rezultă cu claritate din prevederile art. 58 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care Parlamentul este unică autoritate legislativă. E. Următoarea critică formulată în sesizarea Președintelui României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
Democrate C.R.E.D. arată: Constituția din 1923 nu a fost revizuită și, ca atare, funcția de șef al statului nu a devenit vacanță și deci nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect prin textul constituțional adoptat de Constituanta la 21 noiembrie 1991; Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba, mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate Constituții; Prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199877_a_201206]
-
nu a devenit vacanță și deci nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect prin textul constituțional adoptat de Constituanta la 21 noiembrie 1991; Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba, mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate Constituții; Prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială, dar funcția de șef al statului era exercitată de un organ colegial, nu unul unipersonal, poporul român nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199877_a_201206]