2,949 matches
-
oxidici. Faza solidă e constituită din cristale aflate în suspensie, care aparțin unor specii minerale cu punct de topire ridicat. Faza gazoasă e reprezentată de compușii volatili ca : H2O, HF, HCl , SO2, N2, O2, CO , CO2, etc. De regulă acești constituenți volatili se găsesc dizolvați în faza lichidă și numai în anumite situații (de exemplu modificarea bruscă a temperaturii sau presiuniiă sunt exolviți și formează o fază gazoasă independentă. Prin mișcare ascendentă magmele pot ajunge la suprafață și se numesc lave
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
unele topituri se poate produce fenomenul de subrăcire. Topiturile pot fi aduse la temperaturi inferioare celei de solidificare fără ca totuși substanța să prezinte centre de cristalizare și deci fără să cristalizeze. Așa se întâmplă în cazul hiposulfitului de sodiu 9; constituent al nămolului saprolectic din stațiunea Amara. Dacă se pune într-un balon o cantitate de hiposulfit și prin dopul balonului este introdus un termometru , iar balonul este încălzit, se constată că la temperatura de 41 0 C substanța se topește
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
oxidici. Faza solidă e constituită din cristale aflate în suspensie, care aparțin unor specii minerale cu punct de topire ridicat. Faza gazoasă e reprezentată de compușii volatili ca : H2O, HF, HCl , SO2, N2, O2, CO , CO2, etc. De regulă acești constituenți volatili se găsesc dizolvați în faza lichidă și numai în anumite situații (de exemplu modificarea bruscă a temperaturii sau presiuniiă sunt exolviți și formează o fază gazoasă independentă. Prin mișcare ascendentă magmele pot ajunge la suprafață și se numesc lave
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
unele topituri se poate produce fenomenul de subrăcire. Topiturile pot fi aduse la temperaturi inferioare celei de solidificare fără ca totuși substanța să prezinte centre de cristalizare și deci fără să cristalizeze. Așa se întâmplă în cazul hiposulfitului de sodiu 9; constituent al nămolului saprolectic din stațiunea Amara. Dacă se pune într-un balon o cantitate de hiposulfit și prin dopul balonului este introdus un termometru , iar balonul este încălzit, se constată că la temperatura de 41 0 C substanța se topește
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
unor granule de hiposulfit , toată masa cristalizează brusc, temperatura urcând din nou la 410 C, unde rămâne staționară până la terminarea cristalizării, apoi coboară, așa cum arată curba din fig (11Ă de mai jos. 9 hiposulfitului de sodiu - formula chimică HNa(SO3Ă constituent al nămolului saprolectic din stațiunea Amara Timpul În cazul descris, dar și în altele temperatura se ridică până la punctul normal de solidificare ( 0 1 t de pe figură), dar în alte cazuri aceasta se ridică doar până la o temperatură ( 0 2
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
vue de l'enlever des moules idéologiques marxistes. L'élite dans l'entre-deux-guerres était rattachée au Réel comme suite de son positionnement au fait essential de l'Incarnation, de la Résurrection et de l'Ascension du Christ. Tous ces repères ne constituent de simples attitudes métaphysiques que l'être humain doit suivre pour échapper à une certaine punition ou pour obtenir la rédemption, mais ce sont des événements historiques. Outre ces aspects ponctuels y traits: du logos orthodoxe, l'archéologie interconfessionnelle jusqu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
rumegătoare (Rainard, 1992Ă, granule de talie mare și dense, granule de densitate intermediară și granule mai puțin dense, la câine (Guelfi și Vilcot, 1993Ă (Tabel 2.5Ă. Fig. 2.8. Granulocitul neutrofil câine (După Cheville N., 1976Ă Tabel 2.5 Constituenții unor granule ale neutrofilelor (După Bochsler și Slauson, 2002Ă Granule azurofile* Mieloperoxidoză**; Elastază; Catepsina G și multe alte catepsine; Proteinaza - 3; Beta-Glucuronidază; AlfaManozidază; Defensine. Granule specifice Colagenază (MMP-8Ă; Gelatinază (MMP-9Ă; Lizozim; Histaminază; Heparinază; Citocrom b **; Lactoferină; Proteină de legare a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
resorbția exudatelor sau în organizarea și refacerea țesuturilor distruse. În sistemul nervos, rolul histiocitelor este îndeplinit de celulele gliale, respectiv microglia reactiva, care apare numai în inflamații. În țesuturi, atât monocitul cât și histiocitul sunt activați de numeroși și diferiți constituenți bacterieni, virali, parazitari, fracțiuni ale complementului, proteine diverse , produși din degradarea fibrinei, etc.. După activare aceste celule se transformă în macrofage, adevărate uzine de sinteză și secreție de: interleukine, interferoni, chemokine, IOAN PAUL82 factori de creștere hematopoietici, etc., factori biologic
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
structuri morfologice în citologia normală și patologica. Noțiunea plachete se utilizează numai la mamifere pentru fragmentele de prelungiri citoplasmatice ale megakariocitelor din măduva osoasă hematogena, care se rup la trecerea prin pasagiile endoteliale și intră în circulația sangvină, păstrându-și constituenții biochimici granulari specifici megakariocitelor. Plachetele sanguine nu sunt celule, nu au nucleu și membrana lor este constituită din lipoproteine acoperite de de glicoproteine (I, ÎI și IIIĂ implicate în adezivitate și agregare. Dintr-un megakariocit se formează până la 2000 plachete
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și parasimpatică. Parasimpaticul trimite fibre motorii la veziculă și fibre secretorii la epiteliul ductal. Fibrele aferente simpatice transmit durerea din colica biliară. II. LITIAZA VEZICULARĂ DEFINIȚIE: afecțiune caracterizată prin formarea de calculi În vezicula biliară ca urmare a precipitării unor constituenți biliari. ETIOLOGIE. PATOGENIE Bila conține: colesterol, fosfolipide (90 % lecitine), săruri biliare, pigmenți biliari (bilirubină liberă + diglucuronat de bilirubinăă, acizi grași, substanțe minerale (fosfați, carbonațiă și apă; colesterolul, fosfolipidele și sărurile biliare reprezintă 80 % din bilă; debitul este de 5001500 ml
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hardist/șt-i, pizzer-i, promoter-i, rigipsar-i, șabloner-i etc.). O poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
subtemelor, elaborarea insuficientă a sensului, coerență și coeziune textuală scăzute, circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației (vezi Șerbănescu 2007: 49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu /leptop/ul↑ B: <R pe mine mă dezgustă> (IVLRA: 59-60) ↓ scriu EU. că mie nu mi-e că trebuie să scriu eu! (IVLRA: 119). În enunțurile eliptice, folosirea formelor pronominale accentuate se justifică discursiv prin trăsătura intrinsecă [+ focalizat] a constituentului conservat în urma elipselor: A: eu nu am plecat cu ăla pentru că mi s-a părut cam rablă. B: mie nu↓ (IVLRA: 88) "vă doare ceva?" "n:u. DA' pă tine↓" " NIci pă mine" (IVLRA: 48). 3.4. Dativul posesiv și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în mod deosebit la dosarele acestea de analiză (IVLRA: 199). Deși norma literară nu încurajează aceste utilizări (Avram 1986: 176, 178), ele sunt totuși din ce în ce mai frecvente în uz, în care, funcția referențială a demonstrativelor este convertită în funcție pragmatică: focalizarea constituentului realizat/determinat prin demonstrativ. Procedeul este comun limbajului formal (care folosește pe acest, acesta, acel, acela ) și celui informal (care folosește pe ăsta, ăla): sunt obligat să vă acord protecție și vă asigur această protecție (166); v-ați asumat aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
colorantului etalon și cel al probei. Cele două spectre trebuie să fie identice în cazul unui produs original (nefalsificat). NEAR INFRARED SPECTROSCOPY (NIRS) Spectroscopia în infraroșu apropiat (NIRS) este o tehnică rapidă și nedistructivă, capabilă de a furniza date despre constituenții oricărei matrițe. Acoperă lungimi de undă cuprinse de la mijlocul infraroșului până la domeniul vizibil. Descoperirea regiunii spectrale NIR se atribuie lui William Herschel în jurul anilor 1800. Domeniul spectral IR apropiat: 2500-830 nm (4000-12000 cm-1) sau 2500-640 nm (4000-15600 cm-1). Deși un
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
la o gamă de etalonare Sunt necesare 5 puncte de calibrare. Blancul este exclus. Concentrațiile gamei trebuie să cuprindă zona de concentrație așteptată de la substanța de determinat. La fiecare etalonare trebuie realizat un blanc pentru detectarea interferențelor posibile ale unor constituenți prezenți în eșantioane. Se disting trei tipuri de blancuri: - blancul “reactiv"- permite detectarea și eliminarea unor interferențe a reactivilor; - blancul “ser sau matriță” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a constituenților matricei biologice; - blancul “reconstituit” - permite detectarea și eliminarea unei
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
alteia, ale blancurilor (plasmă, urină, LCR) și de eșantioane (prezența substanțelor cu interferențe diferite). SPECIFICITATEA ȘI SELECTIVITATEA Specificitatea unei metode este capabilă să influențeze mult exactitatea. Evaluarea sa este dificilă. O metodă este specifică dacă un sistem are mai mulți constituenți. Ea nu furnizează un semnal decât pentru un singur constituent de măsurat. Interferențele diverșilor constituenți prezenți în eșantioane sau în reactivi pot modifica semnalul furnizat de constituentul de măsurat. O metodă este selectivă, dacă într-un sistem cu numeroși constituenți
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
substanțelor cu interferențe diferite). SPECIFICITATEA ȘI SELECTIVITATEA Specificitatea unei metode este capabilă să influențeze mult exactitatea. Evaluarea sa este dificilă. O metodă este specifică dacă un sistem are mai mulți constituenți. Ea nu furnizează un semnal decât pentru un singur constituent de măsurat. Interferențele diverșilor constituenți prezenți în eșantioane sau în reactivi pot modifica semnalul furnizat de constituentul de măsurat. O metodă este selectivă, dacă într-un sistem cu numeroși constituenți, metoda furnizează un semnal pentru unii constituenți, excluzându-i pe
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]